3,081 matches
-
surprins În exercițiul funcțiunii. Dacă tot mă deconspirasem ca ultimul amator, măcar să aflu la ce lucra. „Nu te poți scălda de două ori În același râu“, spunea Heraclit. Ba, asta-i simplu, mai greu e să poți traversa o șosea aglomerată. Când am ajuns dincolo, hârtia mea tocmai fusese ridicată În aer de un vârtej, alături de rămășițe de ziare și frunze, iar apoi părăsise vesela horă pentru a se prinde În siajul unui camion care mergea spre linia orizontului, pe care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu aveau Însă nici o importanță pentru Pablo. Din punctul lui de vedere, cine se Îngrijește să spună adevărul, nu trebuie să se mai Îngrijească dacă e crezut sau nu. Iar el, firește, era convins că spune adevărul. Ca să evităm traficul aglomerat din centru, căruia bătrîna mea Dacie cu greu i-ar fi făcut față, am preferat să ocolim prin cartierele de blocuri, pe străzi Înguste, unde Bucureștii seamănă cu orice alt oraș de provincie, singura deosebire fiind că e mai murdar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
curajul să facă pasul ăsta decît atunci cînd totul a-nceput să fie insuportabil. Să stea liniștită, totul era în regulă, începu Angelina s-o încurajeze, mai bine mai tîrziu decît niciodată. Îi era foame, sete? Prefera un loc mai aglomerat sau unul mai retras? își amintiră că braseria Albina de pe strada Academiei e la doi pași. Să mergem, se hotărîră fără să stea deloc pe gînduri. M-am prins la ce vă gîndiți, dom’ Roja, spune Tîrnăcop. Nu zău, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
era cunoscută. Numele treceau În urmă, la nivelul ochiului, ca niște minarete, cupole sau domuri ale orașelor În cauză, fără să ofere găzduire permanentă unuia din rasa lui. Conductorul, după cum se și așteptase, era un individ posac. Trenul e foarte aglomerat, spuse el, deși Myatt știa că minte. Era aprilie și era mult prea devreme ca vagoanele să fie pline. De altfel, văzuse puțini pasageri de clasa Întâi pe vaporul cu care traversaseră Canalul. În timp ce insista, un stol de turiști dădură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
aștepta cu mandatul. E destul de nebun să facă orice, se gândi ea și se Întrebă pentru un moment dacă nu cumva, În spatele acestui calm, nu stătea deja În boxă cu tovarășii lui, rostindu-și pledoaria cu un ochi la galeria aglomerată. Dacă merge, se gândi ea, mă duc și eu, mă țin de el, voi avea reportajul acestaDar se simți ciudat de lipsită de voință și indecisă, pentru că nu-i mai rămăsese nici o amenințare. Era Înfrânt cum ședea În colțul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În patru. Nu trebuia să riște nimic. Dacă era prins, va trebui să Înfrunte o condamnare pe viață, nu o săptămână În pușcărie. Trebuia să aleagă cu grijă. Câteva poșete aproape că i se Îndesară singure În mâini În sala aglomerată, atât de neglijent erau ținute, dar proprietarele lor păreau a fi prea sărace sau prea pierde-vară. Prima categorie va avea doar câțiva șilingi, celelalte, mai mult ca sigur, nu țineau În poșetă nici măcar mărunțiș, ci doar un tampon de pudră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
plătească pentru nici una. Începu să străbată culoarul, murmurând Încet pentru sine. Fulgi mici de zăpadă cădeau și se izbeau de geamuri ca aburul. Fusese datoria lui față de Dumnezeu. Se corectă singur: față de un dumnezeu. Un dumnezeu care coborâse pestre stranele aglomerate, sub un baldachin strălucitor și mâncat de molii, un dumnezeu de dimensiunea unei monede de o coroană, prinsă În cadru aurit. Era un dumnezeu cu două fețe, o zeitate care-i consola pe cei săraci În supărarea lor când Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
trebuie să mergi până la capăt. Hai, vino, vom privi din spatele lucrării lui Dan Flavin. Hai să mergem, insistă, mergând, cu discreție, pe urmele Sophiei. Sophia alesese pentru Întâlnirea ei secretă cea mai populară galerie din muzeu. Sala era atât de aglomerată, că de-abia o mai puteam vedea. Ascunse de orice privire În spatele uriașului perete multicolor al lui Dan Flavin, nu era nici un pericol ca Sophia să ne observe. O dată ce ne-am văzut acolo În siguranță, am tras cu ochiul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dânsei și a citit cuiva vreo poezie? — Să nu mă înțelegeți greșit, zice Mona, dar doamna Boyle e mult prea interesată de aspectul material, nu știu cum să spun... Trebuie să încep numărătoarea: 1, 2... — Uitați, de exemplu, zice, când e foarte aglomerat, doamna Boyle mă ia în mașină cu dumneaei, ca să poată merge gratis pe banda de viteză. După aia, eu trebuie să schimb trei autobuze ca să ajung acasă. Mă-nțelegeți? Număr: 4, 5... — O dată, zice, am avut o discuție extraordinară despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de ieri la Sălcii? Da. Și tu? Eu ce? Te pomenești că nici n-ai vorbit cu ea la telefon. Pe-o vreme ca asta abia vorbești în interiorul orașului. De-aseară am făcut comandă și-am tot așteptat; ba linie aglomerată, ba circuite defecte... Curios! începe Runca să se plimbe, cu palmele puse una peste alta la spate. Și eu te-am sunat de cîteva ori, să vorbesc cu Aura, iar dimineață, să-ți spun de operație... Gîndeam că ai scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mine, la fel de artificială ca o bucată de plastic umflată prin injecție. — Acesta e genul de oroare care mă interesează pe mine, acea oroare pe care o simțim cu toții atunci când suntem singuri în sufragerie, în mijlocul zilei, în centrul unui oraș extrem de aglomerat... acea oroare. E vorba despre această oroare și de reacția pe care o stârnește în combinație cu alta. Oroarea aceea îngrozitoare a faptului ginecologic. Filmele de groază moderne sunt numai sânge și membrane artificiale. Dar, de fapt, au externalizat esența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de salteaua ergonomică de greutatea lui, Allan avea impresia că-i simte izul, un iz neplăcut. Unul dintre pacienții lui Alan avea un bar, o bombă de beton numită Greyhound și plasată pe un refugiu pentru pietoni de pe o arteră aglomerată. În pub se putea ajunge doar prin niște pasaje subterane puțind a urină. Pe încheieturile masive ale degetelor, bărbatul își tatuase la o mână „ură“, iar la cealaltă „indiferență“. De fiecare dată când soția cinicului proprietar de pub era însărcinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
liber. Pe Bull nu-l deranja aglomerația. Absolvent al unei școli particulare eminamente insignifiante, Bull era genul acela de rugbist impasibil, care împinge ritmic și în grămadă, și în linie. În urma meciurilor, se obișnuise să folosească aceleași tactici în barurile aglomerate ca să-și aducă la masă halbele înspumate de bere Pilsner, în care alcoolul sclipea cu lucirea cristalină a zahărului din care fusese extras nu de mult. Pe Bull nu-l deranjau glumele cu pizde în timpul liber, dar la muncă erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și ale parcărilor supraetajate. Într-un fel, îl înrolasem deja pe Vaughan în vânătoarea mea confuză. Stăteam pe benzile aglomerate de trafic ale podului rutier, unde pereții de aluminiu ai autocarelor aeroportului ascundeau vederii cerul. Pe când priveam platformele de ciment aglomerate ale autostrăzii din veranda noastră, iar Catherine ne pregătea primele băuturi de seară, îmi dădeam seama că, fără îndoială, cheia acestui imens peisaj metalizat se afla undeva înăuntrul acelor constante și neschimbate tipare de trafic. Din fericire, obsesiile mele mesianice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de muște. Ciudat, nu simțeam aproape nici un pic de anxietate. Acea profundă senzație rău prevestitoare, care planase deasupra mea ca semafoarele suspendate deasupra precedentelor mele excursii pe autostrăzi, se ștersese. Prezența lui Vaughan, undeva în preajma mea de-a lungul șoselelor aglomerate, mă convingea că se putea găsi un fel de cheie pentru acel autoghedon iminent. Fotografiile lui cu acte sexuale, cu bucăți din grilaje de radiator și tablouri de bord, îmbinări dintre cot și rama cromată a geamului, vulvă și carcase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de după aceea, am rămas acasă cu Catherine. Stând acolo, cu mâinile așezate într-o poziție familiară pe mânerele fotoliului, am scrutat câmpia metalizată de jos în căutarea vreunei urme a lui Vaughan. Traficul se mișca încet de-a lungul benzilor aglomerate, acoperișurile vehiculelor formând o carapace neîntreruptă de celuloză lustruită. Efectele întârziate ale L.S.D.-ului mă lăsaseră într-o stare de calm aproape supărător. Mă simțeam detașat de propriul corp, ca și când musculatura mi-ar fi fost suspendată la câțiva milimetri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
din spațiul cosmic. — ... prințesa Brandy Alexander, plutesc în sus cuvintele calde, sumbre ale lui Alfa, e în stare să-și dea jos hainele și să-nceapă să țipe ca o herghelie de cai sălbatici până și-n restaurantele cele mai aglomerate... Vocea reginei absolute și umbra de L’Air du Temps zic: — La următoarea casă, pronunță buzele ei Plumbago, mutul o să fie Alfa. — ... sânii tăi, îi zice Alfa agentei imobiliare, ai sânii unei fetișcane. Între noi nu rămâne nici măcar o limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ovale de Premarin de 2,5 miligrame fiecare. Asta-i o prescurtare de la Pregnant Mare Urine. Asta-i o prescurtare de la mii de iepe bătute de soartă în North Dakota și Canada centrală, obligate să trăiască în boxe întunecate și aglomerate, cu un cateter înfipt în ele pentru a le colecta fiecare picătură de urină și lăsate să iasă afară doar ca să fie futute din nou. Comic e că asta descrie destul de bine orice ședere îndelungată într-un spital, dar de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cameră, cumva o să-l imite pe Mihail în tehnica de a rămîne în umbră, e și ăsta un talent, să vezi fără să fii văzut, cum o să-și stabilească itinerarul către casă în așa fel, încît să evite locurile prea aglomerate, unde poți da nas în nas cu cine știe ce jurnalist ori politician care să-ți strice ziua. Știa că numai Mihail își putea permite dineuri și supeuri, întîlniri în cele mai chic restaurante pentru că asta era arma lui, cu cît mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
opera lui, semnătura lui, dar ar face-o pentru a aduce glorie oamenilor pe care-i iubește. Păcat că majoritatea lucrărilor avea să sfârșească în toaletele muzeelor. Era singurul loc fără paznic sau camere de securitate. În orele mai puțin aglomerate, ar putea chiar să intre în toaleta femeilor și să agațe o lucrare. Nu toți turiștii vizitează toate galeriile dintr-un muzeu, dar toți se duc la toaletă. Părea să nici nu conteze cum arăta pictura. Ceea ce o făcea artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de puține ori îi făcea observații în ceea ce privea modul de abordare a clienților, a felului în care își aranja și depozita marfa. Produsele trebuiau să fie expuse la vedere, într-un fel anume, care să atragă cumpărătorii. În zilele aglomerate, aceștia se buluceau în încăperea mică și la sfârșitul lor se trezea cu marfă lipsă. Bărbatul o dojenea și-o înghesuia cu sfaturi care, de altfel, nu puteau schimba o stare de lucru universal valabilă în astfel de depozite. Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
e teamă că nu-i prea bine! În a doua jumătate a secolului al optsprezecelea, europenii din Batavia au Început să se deplaseze spre sud În căutarea unor condiții mai bune de viață, departe de vechiul fort de pe coastă, devenit aglomerat și nesănătos. Au trecut dincolo de mlaștinile de unde venea malaria, dincolo de Întinderea prost asanată din jurul orașului, care pe atunci se numea Jakatraweg, ajungând În cele din urmă să construiască un cartier elegant, cu clădiri trainice, albe, cu verande sprijinite de colonade
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
om deosebit, m-am gândit adesea la voi ca la niște posibili parteneri. Surâse, se opri. În parcare o aștepta desigur cineva. Am regretat, adăugă, când am aflat, că n-a fost posibilă o evoluție. La revedere, dragă. Era foarte aglomerat. Emilia se pierdu repede în mulțime. Îmbrăcămintea îi era neagră, poate purta doliu ori poate se îngrășase puțin și-și masca prin acea culoare realitatea. Cu ochii ei creionați foarte puternic, fascinanți, cu ținuta mândră, cu părul revărsat pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pentru prima oară să plâng. Acel sentiment de mare iubire liniștită era efemer ca puful de la plopi care plutea în aer. Pe urmă am plecat de la plajă. Am fost la cofetărie, am luat un pepsi, am văzut un minicar extrem de aglomerat. Mi-a atras atenția o femeie, avea o bluză atât de decoltată încât abia dacă i se acopereau sfârcurile, sânii mari i se clătinau într-o parte și-n alta, zdruncinați de mașină. M-am gândit că, de fapt, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
C Neatenția De curând, eu și familia mea ne-am mutat întrun cartier nou. Aici totul îmi plăcea și mai ales mă bucura faptul că eram mai aproape de școală. Drumul spre școală trecea printr-o mare intersecție, care era întotdeauna aglomerată. În primele zile, am fost deosebit de atentă la traversarea acestei intersecții, folosind marcajul de trecere pentru pietoni. Îmi plăcea uneori să stau și să privesc mașinile care treceau în viteză în toate direcțiile. Într-una din zile, când doamna profesoară
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]