3,907 matches
-
coloanele „Războiului” aduc dovezi incontestabile în favoarea afirmației lui Al. Piru, conform căreia între pseudonimele lui G. Ibrăileanu nu trebuie inclus I. Chilianu. Într-adevăr, în numărul din 8 decembrie 1889 (nr. 4454) al „Războiului” apare articolul Un cuvânt asupra chestiunii agrare, semnat I. Chilianu. Anterior, în nr. 4450, din 4 decembrie, la rubrica Poșta redacției, „D-lui I. Ch. Galați” i se spunea „să trimită ceea ce scrie”, dar, în 10 decembrie (nr. 4456), același colaborator era anunțat că partea doua a
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
Articolul UNIC Lucrările pentru înfăptuirea reformei agrare săvîrșite de organele prevăzute prin Legea Nr. 187 din 23 Martie 1945 , regulamentul ei și deciziunile completatoare ale Ministerului Agriculturii și Domeniilor, sînt acte de guvernamant și nu pot fi atacate în justiție pe nici o cale. Dispozițiunile prezenței legi vor
LEGE Nr. 177 din 7 iunie 1947 pentru interpretarea dispoziţiunilor legale privitoare la înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106095_a_107424]
-
29 spre 30 martie (ultima duminică din lună). Astfel, ora 3.00 a dimineții de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore. Tradiții și obiceiuri Pe data de 20 martie, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură". Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape
Echinocțiu de primăvară. Tradiții și obiceiuri pentru 20 martie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40972_a_42297]
-
familia ei e una dintre cele mai vechi de prin partea locului și are și ea fișa făcută în economia romanului ei. „Cu oamenii de acolo e o altă poveste”, îmi spune, „și una dintre ele datează de la prima reformă agrară, de la 1921, când s-au împărțit pământurile. Numai că atunci și-a luat cine ce-a vrut de la cine se putea lua ceva”. I-a povestit „bunu’” că au intrat oamenii în averea unui om bogat, „Spăiia”, neam de spahii
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
1938), „Thunder Rock“ (1942), „Americanul liniștit“ (1958), „Singurătatea alergătorului de cursă lungă“ (1962), „Intermediarul“ (1971). A avut trei copii actori - Vanessa, Corin și Lyn Redgrave - și trei nepoate actrițe - Jemma Redgrave, Natasha și Joely Richardson. MIERCURI, 23 MARTIE LEGIFERAREA REFORMEI AGRARE În 1945 a fost legiferată reforma agrară a guvernului condus de dr. Petru Groza. 917 717 familii au fost împroprietărite cu 1 109 562 ha de pământ, primind și utilaje agricole, fără nici un fel de despăgubiri pentru proprietarii lor de
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
Singurătatea alergătorului de cursă lungă“ (1962), „Intermediarul“ (1971). A avut trei copii actori - Vanessa, Corin și Lyn Redgrave - și trei nepoate actrițe - Jemma Redgrave, Natasha și Joely Richardson. MIERCURI, 23 MARTIE LEGIFERAREA REFORMEI AGRARE În 1945 a fost legiferată reforma agrară a guvernului condus de dr. Petru Groza. 917 717 familii au fost împroprietărite cu 1 109 562 ha de pământ, primind și utilaje agricole, fără nici un fel de despăgubiri pentru proprietarii lor de drept. Au fost împroprietăriți și 90 000
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
că, pe o asemenea “țeavă” se depănau firele ce urmau a fi țesute). Bradoșii erau împărțiți în numele înaintașilor trecuți în lumea spiritelor. Mucenici, se numesc si spiritele moșilor si strămoșilor noștri, celebrate in ziua de 9 martie când începe Anul agrar. Referință Bibliografică: Mucenicii(Tradiții din Purani de Videle) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1163, Anul IV, 08 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
de marfă, cu 178 locomotive remorcă. Dintre instituțiile bancare erau menționate: „Timișiana” (Bd. Regina Maria), înființată de E. Ungureanu, prin care se primeau banii din America; „Albina”; „Prima Casă de Păstrare din Timișoara” (Piața Sf. Gheorghe), „Banca de Scont”; „Banca Agrară” (cu sediul central la Cluj). Mai erau prezentate Fabrica de Bere, furnizoarea familiei regale, cu 194 lucrători - cele mai răspândite și căutate sortimente erau „Record Specială”, „Corvin” și „Casino” - și Fabrica de Ghete „Turul”, în-ființată în 1901, cu o capacitate
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
SRL Întreprinderi mari 1. Izometal SĂ COMERȚ CU AMĂNUNTUL CU AUTOVEHICULE, PIESE ȘI ACCESORII DE SCHIMB ȘI CARBURANȚI PENTRU AUTOVEHICULE Microîntreprinderi 1. Auto-truck SRL 2. Intersection SRL 3. Hochstaffl România SRL Întreprinderi mici 1. Autoclub SRL 2. Mewi Import Export Agrar Industrietechnik SRL 3. RS Sară Motors SRL Întreprinderi mijlocii 1. Auto Europa SRL 2. Auto Cardo SĂ Întreprinderi mari 1. Franck SRL COMERȚ CU AMĂNUNTUL AL PRODUSELOR ALIMENTARE, BĂUTURILOR ȘI AL PRODUSELOR DIN TUTUN, ÎN MAGAZINE SPECIALIZATE ȘI NESPECIALIZATE Microîntreprinderi
Agenda2005-41-05-topul firmelor () [Corola-journal/Journalistic/284313_a_285642]
-
Genial Struktur Impex SRL, Gerola Prodinvest SRL, Glissando SRL, Hidrotim SĂ, I.M.P. România Industrial Co SRL, ICC Chemicals SRL, Iprotim SĂ, Kompoint SRL, L. C.Electronic SRL, L.S. Marlen SRL, Mareblu & Co SRL, Mărgărita SRL, Max-Net SRL, Mewi Import Export Agrar Industrietechnik SRL, Midrom Trading Co SRL, Mondo Style SRL, Nefer Prod Impex SRL, Pasmatex-Conf-International SĂ, Petrea Serv Electric SRL, Popovici & Asociații SRL, Presud Technology SRL, Prompt SĂ, RMB Casă Auto Timișoara SRL, Roschiwal + Partner Ingenieur SRL, Augsburg filiala Timișoara, S.
Agenda2005-41-05-topul firmelor () [Corola-journal/Journalistic/284313_a_285642]
-
publicat „Transformarea. Sau întoarcerea din Siberia. Roman din vremuri mari” (1931), primul roman scris de un țăran; „Comoara de sub nuc: povești”, în 1947; schița satirică „În audiență la Rege și Așa-i în Rumunia Mare. Episoade din zilele aplicării reformei agrare și ale mișcării antisemite. Bune și pentru teatru sătesc”. Au rămas în manuscris romanul „Vraja Dunării albastre” și „Orientarea în haos, spre lumina cunoștinței”.
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
realizări și insuccese ale Strategiei pentru Îmbunătățirea Situației Romilor, impactul Legii Statutului Maghiar asupra comunității maghiare din România și politici publice în domeniul minorităților naționale și etnice. Rapoartele sunt pe pagina web a C.R.D.E. , www. edrc. ro. A. M. P. Manifestarea agrară Turda Fest l Promovarea agriculturii, industriei și turismului În organizarea Asociației pentru Renașterea Municipiului Turda și a firmei Biz Bash Evenimente din București și cu sprijinul Primăriei Municipiului Turda, a Fundației Familiei Rațiu, a membrilor comunității locale ș.a., în perioada
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
Renașterea Municipiului Turda și a firmei Biz Bash Evenimente din București și cu sprijinul Primăriei Municipiului Turda, a Fundației Familiei Rațiu, a membrilor comunității locale ș.a., în perioada 2-4 septembrie 2005, în țara noastră se va desfășura primul festival național agrar Turda Fest 2005, eveniment care își propune să promoveze agricultura, industria, turismul și tradițiile focalizate pe familie. Manifestarea va avea loc în municipiul Turda și are ca model străvechile tradiții europene de organizare a marilor festivaluri agricole zonale, ne-a
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
momentul când socrul său ministru al agriculturii din partea Partidului Național-Țărănesc, în cel de al doilea guvern C. Sănătescu și apoi în cel condus de Nicolae Rădescu era ținta unor atacuri furibunde din partea propagandei comuniste fiind denunțat ca.... dușman al reformei agrare. Pe care Ioan Hudiță și ceilalți fruntași național țărăniști o vedeau întemeiată pe riguroase temelii sociale, științifice, economice și nu electorale așa cum adversarii săi au împlinit-o după 6 martie 1945. Au trecut doi ani și familia Berindei avea să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
librăria Bastilia din Piață Română. Sub titlul At the Margins of History. The Agrarian Question în Southeast Europe, numărul 19/2014 al revistei de antropologie MARTOR are amploarea unui volum colectiv, menit să umple golul științific în ce priveste problemă agrara în Europa de Sud-Est. În România, țara cu o importanță populație rurală, nu a existat după 1989 o dezbatere pe acest subiect în mediul academic autohton, cu atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să se conserve, si, la limită, să se reinventeze. Mai mult, ceea ce părea un subiect de istorie socială - chestiunea agrara - a reapărut în discursul public și în cel politic după restituirea pământurilor și pădurilor după 1989. Articolele cuprinse în acest număr sunt redactate de un grup de autori și se referă comparativ la țări precum România, Grecia, Șerbia, Bulgaria, Albania
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
Era un filtru organizat în spatele Arcului de Triumf și mai era un filtru la intrarea pe Dorobanți, la actuala Piață Charles De Gaulle, aceia care ne-au oprit primii. Eram în aceiași mașină cu un coleg care lucra la secția agrară și a spus că mergem, noi doi cu ziarele la televiziune. Și Ion Marin a fost, dar în altă mașină. El a intrat și în Studioul 4. Noi n-am apucat. Ne-au dat drumul, au spus că ăștia sunt
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
la revista „Argeș”, se transferă la ziarul local „Secera și ciocanul”, la secția culturală, unde se remarcă mai ales prin cronicile dramatice și prin reportajele culturale. Restrângerea activității ziarului, care devine săptămânal, îl obligă să lucreze o vreme la secția agrară, unde-l prind și evenimentele din ’89. Răsturnarea situației politice nu-l derutează, dimpotrivă. Nu stă pe gânduri și, împreună cu cei mai mulți dintre colegi, pune bazele, la 23 decembrie 1989, noii serii a ziarului „Argeșul” (al cărui prim număr apăruse în
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
înmormântare, se trece la ritul de inhumație cu ofrande: vase, unelte, podoabe, statuete din lut ars etc.24 Neoliticul reprezintă o „revoluție” în modul de viață al comunităților preistorice. Acestea trec de la stadiul seminomad la cel sedentar, amenajând așezări 28 agrare cu rețea stradală, în care se realizează o bogată creație materială și spirituală. Tehnica șlefuirii, perforării și înmănușării uneltelor de piatră, inventarea olăritului, torsului, țesutului, prelucrarea aramei și aurului denotă trecerea la economia productivă. în vechea civilizație europeană, după cum a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
c toponimia satelor de clăcași este mai bogată decât a satelor de răzeși. Ei, care au lucrat pe moșiile boierești, au dat nume locurilor pe unde au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1833 și în Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1871. Filipenii au rămas reședința boierilor Rosetti până în anul 1949, fiind și centrul administrativ al comunei căreia i-a dat numele pe care-l poartă și astăzi. După reforma agrară din 1864 și reforma administrativă din 1865, sediul administrativ al comunei a devenit satul Lunca, care este tot mai des confundat cu Filipenii. Apariția satului Slobozia lângă Filipeni a făcut ca vechiul sat Filipeni să se integreze în noul sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de teren pe care le aveau în folosință, unii țărani au rămas dependenți de boier și moșia boierească. Această situație se reflectă pentru tiubiana în Registrele de stare civilă pentru născuți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în fața ofițerului stării civile, care era primarul comunei, au fost Boghiu Ion din satul Slobozia și Boboc Nicolai din Știubiana. Modificările în structura de proprietate asupra pământului, ca urmare a moștenirilor, vânzărilor de moși și, în mod deosebit, prin reforma agrară din 1921 au făcut ca importanța Știubienei să scadă pentru economia gospodăriei boierești și în final, satul a fost părăsit, locuitorii retrăgându-se în satele de clăcași (le rămăsese numele în Lunca și, în special, în Slobozia). Din toate câte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1864, a Registrelor de Stare Civilă. Toate familiile birnice care au locuit pe moșia Filipeni erau lipsite de pământ propriu; primeau pământ în folosință de la boier, pentru care plăteau zeciuiala și prestau zile de clacă. Chiar după înfăptuirea reformelor agrare din 1864, 1921 și 1945, lipsa de pământ s-a făcut permanent simțită, încât familii întregi erau nevoite să lucreze cu ziua pe moșia boierească și, când n-au mai fost moșiile boierești, lucrau cu ziua la ferma de stat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe locul numit „Siliștea țiganilor”. șiganii nu și-au făcut case, au plecat în alte locuri, erau liberi de robie, iar pământul destinat lor a intrat în proprietatea școlii din Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma agrară din 1921. Se poate pune întrebarea dacă nu cumva vechiul cătun Buduioasa nu era al iganilor împroprietăriți la 1864, deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]