6,939 matches
-
alegeri. Aceiași români care se tem de-un război în zonă nu percep că singura garanție în actualul context o constituie aderarea la N.A.T.O.: numai aceasta oferă - și va oferi mult timp de-aici înainte - un scut invincibil posibilor agresiuni externe! De asemenea, ei nu înțeleg că integrarea prea rapidă a României în Uniunea Europeană ar însemna o tragedie pentru țară. A fi membru în U.E. nu înseamnă, așa cum se crede la noi, beneficierea automată de ajutoare și nici că investitorii
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
printre atribuțiile ei) - dar însuși actul dezvăluirii vieții este simțit de personaje (orice obiect sau eveniment despre care scrie Zvera Ion poate deveni la un moment dat personaj cu trăsături și voce, exprimînd opinii izolate, în text, între paranteze) ca agresiune și ca impostură. Tensiunea dintre cea care scrie și "cei" care nu țin să fie "divulgați" explodează uneori în astfel de imagini violente: "acum arsene bîjbîie după briceag și-i/ taie degetele impostoarei, se aude clar,/ le aruncă pe șine
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
din cauza mea. Nu-i bine așa? Nu-i o mamă bună?'. Zazie a învățat din asta că orice bărbat de o anumită vîrstă este un agresor potențial de care trebuie să te ferești, sau pe care-l poți acuza de agresiune pentru a scăpa din orice situație dificilă. Astfel că plimbarea fetiței prin 'coruptul' Paris este una numai într-o oarecare măsură 'inițiatică' ' nu e niciodată clar ca lacrima cine pe cine inițiază și în ce... Mica Lolită pariziană este lăsată
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
de bună seamă convenabilă. Acel iată că se poate al telenovelelor este la fel de fals ca întreaga clovnerie a iertării nesfîrșite de care dau dovadă întotdeauna femeile bune (cînd o femeie nu știe să ierte cu bunătate astrală orice jignire sau agresiune trece cu siguranță în sectorul celor rele). Mai mult decît atît, un iată că se poate frumos regizat este și un procedeu de dezvinovățire a societății care, nu-i așa, îi oferă întotdeauna femeii istețe o cale să răzbată. Astfel
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
în telenovele sînt mult prea tinere ca să fi apucat să facă studii, iar mesajul este că nu școala face pe om... pardon, pe femeie, întrucît partenerii întotdeauna masculini ai eroinelor (există în telenovele homosexualitate masculină, niciodată însă feminină, în afara eventualelor agresiuni din pușcării) sînt întotdeauna cu cel puțin 10 ani mai în vîrstă și trecuți prin cel puțin o facultate. Betty, spuneam, suplinește prin studii urîțenia. Inutil de precizat că e o urîțenie trucată prin ochelari cu rame oribile, tone de
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
În această defel aleatorie trecere în revistă urmează la rînd Hundstage/Dog Days - radiografia unei psihoze cu un pronunțat caracter de masă, acutizată la vreme de caniculă, executată cu rece detașare de către austriacul Ulrich Seidl, interesat de escaladarea violenței și agresiunii la o populație alienată din cauza saturării, a bunăstării în exces. Într-o proximă vecinătate geografică, la limita subzistenței își duc viața într-un adevărat cerc vicios membrii familiei din filmul slovacului Jan Cvitkovic Pîine și lapte/ Kruh in mleko. În
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
a muncii" la care colega noastră n-a fost invitată. Fraza este expresia fidelă a aberațiilor în curs continuu la CNC-ul postceaușist reinstaurat în ianuarie 2001, sub dicteul clanului sau tandemului senator S. Nicolaescu - totpecerist Decebal(!) Mitulescu(!!). La prima agresiune (din februarie crt.) împotriva Cinematecii și Arhivei Naționale de Filme - în speță, destituirea directorului general B. T. Rîpeanu, datorită inobedienței față de șeful uzurpatorilor din branșă - am prezentat ,,Biroului" Asociației Criticilor de Film din Uniunea Cineaștilor un proiect de Moțiune, cu
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
Dworkin nu este o "separatistă"), cît datorită domeniului delicat ales pentru studiu și acțiune politică, pentru că trebuie precizat de la început că Andrea Dworkin este o militantă cu merite chiar în avansarea unor proiecte de lege legate de violența împotriva femeilor. Agresiunile de stradă, violența în familie (incluzînd desigur abuzurile sexuale) și modul în care pornografia susține asemenea practici constituie temele majore ale seriei de texte (studii, articole, discursuri etc.) grupate în volumul Războiul împotriva tăcerii. între timp, unele dintre problemele asupra
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
să se mai pretindă, în continuare, că asemenea fenomene sînt izolate. Statistici alcătuite ceva mai tîrziu arată că la fiecare 18 secunde, o femeie este bătută, iar la fiecare 3 minute se produce un viol. De vreme ce frecvența acestor acte de agresiune este atît de mare, judecă Andrea Dworkin, este o ipocrizie periculoasă din partea autorităților să încerce să le prezinte drept fenomene izolate. Aici își are originea lupta scriitoarei cu inerțiile sistemului juridic american. în același timp, frecvența agresiunilor trebuie să însemne
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
acestor acte de agresiune este atît de mare, judecă Andrea Dworkin, este o ipocrizie periculoasă din partea autorităților să încerce să le prezinte drept fenomene izolate. Aici își are originea lupta scriitoarei cu inerțiile sistemului juridic american. în același timp, frecvența agresiunilor trebuie să însemne și că bărbații, într-un for interior, consideră că au dreptul să agreseze. Pe ce se întemeiază acest drept și cum este întreținută această convingere masculină? Pe inferioritatea femeii, și prin pornografie, sînt răspunsurile găsite de Dworkin
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
Pornografia este propagandă misogină. Ea nu încurajează doar actele de violență împotriva noastră, ci vrea să ne și convingă că ele ne fac plăcere" (Feminismul: o agendă de lucru, 1983). Problema se agravează în cazul filmelor snuff în care asemenea agresiuni sînt autentice, filmate pe viu. Cunoscutul scandal legat de filmul Deep Throat, a cărui actriță principală (Linda Marchiano) a declarat că a fost bătută, violată repetat și drogată ca să se filmeze scenele respective, este evocat de cîteva ori - cel mai
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
al Bibliotecii Naționale./ Cititorii au acces doar în spațiile rezervate lor./ Se interzice accesul la bibliotecă persoanelor care, prin comportament sau ținută (murdărie, ebrietate, zgomot, violențe fizice sau verbale, acte iresponsabile), deranjează publicul sau personalul salariat./ Furtul, deteriorarea publicațiilor, orice agresiune fizică sau verbală la adresa personalului vor fi sancționate, în funcție de gravitatea faptei, în conformitate cu legislația în vigoare. Sancțiunile sunt următoarele (...)/ Se interzice: (...)/ Utilizatorii au obligația să depună la garderoba bibliotecii orice obiect a cărui prezență nu este justificată în instituție./ Este interzisă
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
îngrețoșătoare la modul fizic: doi "copii ai străzii" defecau, ziua în amiaza mare, pe trotuarul pe care, orbi și surzi, treceau destui cetățeni pașnici! "Și ce-ai făcut?", l-am întrebat, curios să aflu cum se comportă omul normal în fața agresiunii primare absolute. "Păi, stai să vezi. Ăia se căcau râzând, însă nimeni nu-i băga în seamă. O femeie, sub geamul căreia se petrecea oroarea, striga la ei, însă derbedeii nu erau deloc impresionați. Am vrut să trec drumul, hotărât
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
fi fierte pentru ciorbe." În răstimpul în care autoritățile sovietice goleau în cea mai mare grabă România cam de tot ce apucau, eroicii soldați roșii își făceau partea lor, după împrejurări. O listă județeană din 1948, numea pe luna respectivă: agresiuni contra jandarmilor 42, devastări locuințe, întrepridneri 7929, persoane jefuite 4105, femei siluite 213, uciși 56, răniți 27". Era, desigur, în ciuda liniei oficiale a unei tovărășii pe cât de recente, pe atât de calde, replica unui război dus adânc pe teritoriul sovietic
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
care organizează manifestări literare, seri de poezie etc. Sunteți invitată la aceste activități? Da. Centrul are o bogată și merituoasă activitate. Ceea ce nu înseamnă că, și în această incintă, sortită unei solidarități valorice, n-am avut parte de insulte și agresiuni... În cartea lui Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York (1998), spuneați, la p. 13: "Avusesem parte, și înainte de 1980, de atacuri la persoană (în absența analizelor estetice): Traian Șelmaru - 1947, Paul Georgescu - 1952, și, cu o stranie consecvență de atitudine
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
București (Brătianu mergea agale pe jos, împreună cu C.F. Robescu deputat și viitor primar al Capitalei, însoțit de un agent secret care, atentatul eșuînd, îl arestă pe agresor). Și, ca o consecință a atentatului, (presa fiind considerată ca vinovată moral de agresiune) a fost devastată, de partizanii guvernului, redacția ziarului Epoca, stîrnindu-se un mare scandal. Și tot în acest an 1886, P.N.L. capătă denumirea de colectivitate, datorită utilizării nefericite a termenului de către ministrul Eugeniu Stătescu, personalitate marcantă a partidului care, dacă nu
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Un critic "rău", intră franc, descoperă adevăruri care reinterpretate calm de alții (pot) să ajute la o definire mai subtilă și mai pozitivă a unei personalități artistice. În orice caz, un critic (meritînd acest nume) trebuie asigurat împotriva unei eventuale agresiuni a autorilor. Numai în aceste condiții putem avea critici adevărați" (G. Călinescu). * "Diavolul se ascunde în detaliu" (proverb francez). "Romanul e făcut din detalii" (Balzac). * Vorba lui Marx, citată și comentată de Althusser, la sfîrșitul Viitorului care durează mult: "Istoria
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
purtăm foarte frumos cu teroriștii, - spune ea - căci niciodată nu se știe care dintre ei ar putea deveni șef de stat". (Se pare că așa și este). Mai e menționat Armand Mergen, profesor la universitatea din Mayence cu teza "Agresivitate, agresiune și terorism"; apoi doctorul E. Minovski cu "Rolul terorismului în societatea noastră" și M. Antony din Belgia cu "Psihiatria represivă și sechestrarea arbitrară." Psihiatria represivă privindu-ne, la urma urmei, pe toți... Printre concluziile dezbaterii ducând la "profilaxia criminală", terorismul
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
că în a face răul sau a împiedica răul sau a suporta răul, un foarte mare rol îl are informația. Cînd știi, cînd alegi în cunoștință de cauză, alegi mai bine. Dar nu cred că în rezistența la maladie, la agresiunea violenței, instrucția are rolul principal, ci cred că, din nefericire, caracterul. Să fii informat te face mai puțin vulnerabil la manipulare, dar la o agresiune foarte mare cel care decide este tot nucleul dur al ființei tale, care s-a
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
cunoștință de cauză, alegi mai bine. Dar nu cred că în rezistența la maladie, la agresiunea violenței, instrucția are rolul principal, ci cred că, din nefericire, caracterul. Să fii informat te face mai puțin vulnerabil la manipulare, dar la o agresiune foarte mare cel care decide este tot nucleul dur al ființei tale, care s-a pus în primii ani. Ceea ce am aflat despre comunism, în ultimii zece ani ne face pe noi toți, retrospectiv, mai fricoși la ce-am fi
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
decît acela redus al cunoscătorilor, al acelora care au studiat, au cercetat, au învățat, au analizat sau măcar au citit cu adevărat cîte ceva și care, în consecință, pot avea păreri, studii, obiecții, rețineri. Acest tip de atitudine este o agresiune de neiertat față de mit și, implicit, față de popor. Discuțiile în general și generalizatoare sînt însă categorice, au "greutatea" unui verdict și pun la colț glasul profesioniștilor, și aceștia atît de puțini. Simptomatice mi se par și următoarele două fapte: primo
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
Mircea Dinescu: După cum spuneam, violența care constituie mecanismul liricii insurgente a lui Mircea Dinescu, odată dezlănțuita, nu mai poate fi frânata. Ea contaminează spații ample, provocând explozii în lanț. întreaga producție a poetului poate fi echivalata cu un proces de agresiune ce nu menajează nimic. O demonie poetica s-a specializat, până aproape de o "puritate" a impurității sale, de a vedea exclusiv dezastrele, catastrofele, prăbușirile, indiciile precarității, ale falsului, ale morții. Legătură de bază dintre subiect și obiect e una de
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
și o hemoptizie misterioasă, pe care autoarea le notează în treacăt, urmează imediat contrapunctul livresc: "Am citit cu o bucurie fără margini Mishima, Confesiunile unei măști." Despre prima parte a jurnalului, apărută în Suedia, Artur Lundkvist spune că e o agresiune mărturisirea atît de directă a religiozității. Numai că nu e vorba despre o religiozitate plaque sur le vivant, ci de o componentă organică, un cod existențial pe care autoarea îl explorează mereu. Rădăcinile sentimentale ale acesteia sînt de găsit în
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
între timp, senatori și deputați) pentru Parlament. Gaz pe foc au pus nu doar scorul incredibil al lui Vadim și al partidului său în turul întîi, dar și incidente violente, cum ar fi înjunghierea unui tînăr de către un membru P.R.M., agresiunea contra lui Mircea Dinescu, unde protagoniști au fost membri ai aceluiași partid, din care făcea parte și dezaxatul care i-a aruncat în față președintelui Constantinescu vopsea albastră. Astfel de comportări au reprezentat revelatorul pentru coeficientul de risc pe care
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
mai autentică decît subversiunile curajoase ale romancierilor epocii. Discreția lui Radu Petrescu nu trebuie să înșele - la o lectură atentă, fără căutarea extraordinarului, a surprizei, cititorul poate descoperi laturi profunde ale epocii comuniste. Radu Petrescu nu agreează "evenimentul", această falsă agresiune care dă naștere fabulei și, deci, mistificării. Consemnarea cotidianului este un scop în sine - prin jurnal împotriva poveștii, cam acesta ar fi mesajul, simplificînd. Într-o istorie radupetresciană Sadoveanu intră într-o astfel de frază surprinzătoare și totuși atît de
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]