1,906 matches
-
și repartizarea loturilor, punerea în posesie, s-a făcut pentru comuna Filipeni de către un Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după legea din 1864 la locul numit Siliștea Șiganilor” - Dobreana.62 O parte din pământul expropriat nu a fost repartizat persoanelor fizice, rămânând în rezerva comunei. Potrivit Ordinului Consilieratului agricol Bacău, cu privire la predarea rezervelor de pământ al comunelor către instituții, agronomul regional al Regiunii a II-a Parincea, jud. Bacău, a procedat la predarea acestor rezerve instituțiilor din comună. La 10 februarie 1924 a fost împroprietărită Școala din Fruntești, la locul numit Hălmaciu, la 11 februarie 1924 s-a împroprietărit serviciul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca la 10 octombrie 1881, după ce-și satisface stagiul militar, timp în care a funcționat ca învățător Dumitru Huțu. Învățătorul Gh. Cârlănescu, de loc din Mărăști, era, atunci când a intrat în clasa I primară Toader Gh. Miron Boca, agronomul, „un bărbat cam la 32-35 ani, înalt, bine legat, roșcovan, punea la genunchi și folosea nuiaua de bătut.” Avea, ca om, păcatele lui, însă nu și se putea reproșa nimică în legătură cu activitatea la catedră; era devotat școlii și a intrat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Postoi, era cunoscută în județul Bacău sub numele de „Fabrica de învățători”. După statistici incomplete - spune învățătorul Gheorghe Călinescu - 115 elevi au urmat școli secundare și superioare din care 61 învățători, 5 juriști, 1 inginer, 7 tehnicieni și maiștri, 11 agronomi, 4 economiști, 3 personal sanitar, 1 profesor universitar, 3 ofițeri și 12 subofițeri, 8 funcționari, ceea ce, trebuie să recunoaștem, nu este puțin, îndeosebi dacă ne raportăm la situația rii și a satului românescă de acum 100 de ani. „Am socotit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
11. Niță I. Spiridon 12. Dobraniș Spiridon 13. Pușcuță Gh. Vasile Cei 61 de învățători ieșiți din „Fabrica lui Postoi” între 1890-1931 în afară de 61 de învățători, alți 54 de foști elevi ai lui Gh. Postoi au urmat alte profesii: juriști, agronomi, economiști, sănătate, ofițeri, funcționari, maiștri și lăcătuși, dintre care amintim pe următorii: Bârgăoanu Gh. Gheorghe - procuror Curtea de Casație București, Munteanu Elie Gheorghe - Curtea de Apel Iași, Boca Ion - inginer de mine, Borcea Ion și Borcea Dumitru - avocați, Bârgăoan Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nimică de-a face cu mingea de joc, numai cu adversarul pe care-l culcau la pământ, dând tare la picioare. Altă dată am jucat la Buhoci, tot oficial, două meciuri, unul după altul, leam câștigat (a jucat și inginerul agronom Martescu Ovidiu) și ni s-a dat câte o diplomă. Pe la comunele din jur (Gloduri, Oncești, Ungureni) am jucat amical; ei aveau echipe de maidan, nu știau fotbal, trebuia să te ferești să nu-ți rupă picioarele. Numi amintescă să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Producție, deservită de SMT Răcăciuni. SMT-urile au devenit apoi SMAuri - Stațiuni de Mașini Agricole. Primul președinte a GAC Lunca a fost Dumitru Puiu (1961-1967), urmat de Gheorghe Pușcuță, între anii 19671974, din 1971 președinte a fost C. Cucu, inginer agronom, urmat în anii ’80 de Vasile Boca, care a fost înlocuit, în 1987, cu Mircea Trandafir. în anul 1969 CAP-ul cuprindea 653 familii, împreună cu Slobozia și Valea Boțului. Suprafața totală era de 2197 ha, din care 1849 ha reprezenta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
echipelor - 38, 2 mixte, 2 zootehnice. Numărul celor care lucrează: 762 persoane. Se fixeaz retribuția pentru președinte în zile muncă - 522; vicepreședinte - 385; contabil principal - 420; ajutor contabil - 337. Inginerul este specialistul, plătit de stat. În perioada anilor ’60 inginer agronom a fost Ovidiu Martescu.58 Sectorul zootehnică al CAP-ului Filipeni (din 1966 s-a optat pentru denumirea de Cooperativa Agricolă de Producție) era în 1968 modest, în raport cu dimensiunea Cooperativei agricole, cu suprafața deținută și cu numărul de membrii cooperatori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu ciocănele, atelier de reparații. La început, CAP-ul nu avea sediu propriu, apoi toată gospodăria cu instalații, ateliere, grajduri, magazii s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul agronom Șanta, maghiar, care a rămasă să trăiască în Fruntești. Inițial, lotul de folosință dat fiecărui membru cooperator era de 8 ari, apoi s-au mai adăugat 5 ari. Valoarea zilei de muncă, potrivit celor spuse din amintiri, 425 era 25
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tata: Toader Gh. Miron Boca (1877-1973) A învățat primele clase în sat, cu învățătorii Gheorghe Cârlănescu și Gheorghe Mircea. Clasa a III-a o repetă la Roman, continuă clasa a IV-a și apoi coala Agricolă din Trifești - Roman, devenind agronom. Ca agronom, șef de fermă a lucrat în județul Prahova, administrator, brigadier silvic, administrator agronom. A făcut războiul din 1916-1918. După război, în 1919, a intrat agent agricol la Ministerul Agriculturii, iar în 1923, după o avansare, a fost numit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gh. Miron Boca (1877-1973) A învățat primele clase în sat, cu învățătorii Gheorghe Cârlănescu și Gheorghe Mircea. Clasa a III-a o repetă la Roman, continuă clasa a IV-a și apoi coala Agricolă din Trifești - Roman, devenind agronom. Ca agronom, șef de fermă a lucrat în județul Prahova, administrator, brigadier silvic, administrator agronom. A făcut războiul din 1916-1918. După război, în 1919, a intrat agent agricol la Ministerul Agriculturii, iar în 1923, după o avansare, a fost numit agronom regional
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cârlănescu și Gheorghe Mircea. Clasa a III-a o repetă la Roman, continuă clasa a IV-a și apoi coala Agricolă din Trifești - Roman, devenind agronom. Ca agronom, șef de fermă a lucrat în județul Prahova, administrator, brigadier silvic, administrator agronom. A făcut războiul din 1916-1918. După război, în 1919, a intrat agent agricol la Ministerul Agriculturii, iar în 1923, după o avansare, a fost numit agronom regional la regiunea agricolă Parincea - Bacău, unde a lucrat până la pensionare în 1937. A
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ca agronom, șef de fermă a lucrat în județul Prahova, administrator, brigadier silvic, administrator agronom. A făcut războiul din 1916-1918. După război, în 1919, a intrat agent agricol la Ministerul Agriculturii, iar în 1923, după o avansare, a fost numit agronom regional la regiunea agricolă Parincea - Bacău, unde a lucrat până la pensionare în 1937. A fost căsătorit în județul Prahova. Prima soția i-a murit după ce i-a născut nouă copii. Se recăsătorește cu o fată din județul Prahova, adusă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Cornelia I. Pintilescu (Radu) - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Gheorghe Arbureanu - jurist, Primăria Bacău; - Gheorghe I. Călinescu - economist, Fabrica de avioane, Bacău; - Andrei I. Călinescu - ofițer superior, Poliția din Bacău; - Vasile ? Pușcuță - inginer agronom, a lucrat și la CAP-ul Fruntești; - Dumitru Pintilescu - inginer agronom, Săucești;Dumitru Munteanu - colonel, căsătorit cu Lucica Curteanu, colegul meu din ciclul II (clasele VVII), decedat. Ultima dată l-am văzut prin 1970-1980. - Mihai Bădăluță - colonel, amintit de Toader
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
geolog, Institutul de Geologie București; - Gheorghe Arbureanu - jurist, Primăria Bacău; - Gheorghe I. Călinescu - economist, Fabrica de avioane, Bacău; - Andrei I. Călinescu - ofițer superior, Poliția din Bacău; - Vasile ? Pușcuță - inginer agronom, a lucrat și la CAP-ul Fruntești; - Dumitru Pintilescu - inginer agronom, Săucești;Dumitru Munteanu - colonel, căsătorit cu Lucica Curteanu, colegul meu din ciclul II (clasele VVII), decedat. Ultima dată l-am văzut prin 1970-1980. - Mihai Bădăluță - colonel, amintit de Toader Boca în legătură cu Planul geodezică și de parcelare a moșiei Dobreana, copiat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Ștefan Boca: Vasile, Rafira, Nicolae, o fată căreia nu-i știe numele, Floarea. Copiii lui Niculai Boca: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Costică, Zamfirița, Ion. Pe băieți i-a dat la școală: Vasile și Dumitru - clasele primare, Costică - învățător, Gheorghe - agronom și Ion - inginer mine. A muncit la boier. Lua o bucată de pământ, la învoială, de la boier - pământul cel mai rău, pe care-l muncea țăranul pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cultivat cu legume care acoperă în bună măsură, necesarul cantinei școlii (dată în funcțiune în toamna anul 1941 și care asigura masa de prânz pentru 50-60 de copii). În ianuarie 1939 s-a creat pentru aceasta chiar postul de agronom, odată cu obținerea unui teren agricol de cca 2000m patrați și pe care se cultiva legume și zarzavaturi, dar și plantații de mere din soiurile Parmen Auriu, Crețesc și Ionathan. Cel care a fost diriguitorul unei astfel de activități, cuprinsă în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
La școala profesională îți dădea uniformă și cămin. După ce o terminai, nu te oprea nimeni să-ți termini liceul la seral, să-ți continui studiile. Am colegi care au făcut așa: școala profesională, liceul, apoi Agronomia și au ajuns ingineri agronomi și chiar profesori. - Mai există România dumneavoastră, așa cum ați văzut-o când ați „deschis ochii”? - Nu ... Nu mai există, din păcate. - Ar putea fi recuperată? - Nu mai poate fi recuperată pentru că trăim altceva. Obsedat fiind că trebuie să las ceva
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
față cu familia directorului de școală, pe care îl cunoșteau doar din vedere. Au profitat de acest moment pentru a intra în discuției cu acesta și de a face o mai bună cunoștință cu actualii localnici și membri ai protipendadei. Agronomul încerca să-i distragă atenția Ramonei prin aceste conversații de la interesul său față de Săndica, să nu-i surprindă insistența privirilor ațintite spre fată. Câteva sătence tinere s-au apucat grăbite să servească la masă, ele fiind considerate la muncă, iar
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
o recunosc. - Vom vedea ce se va întâmpla pe parcurs. Mai sunt și eu aici. Dacă se vor gândi la schimbarea ta, am să le spun că plecăm și cred că nu le va conveni, că doar nu găsesc imediat agronomi cu experiență care să cunoască atât pământul de aici, cât și oamenii din ferme. - Bine mai vorbim acasă. Unde pleci acum? - La magazie să văd dacă au terminat de vânturat grâul înainte de a-l trimite la baza de recepție, să
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
la poartă, la început a crezut că a pârât-o brigadierul și a venit inginerul după ea să o ia la rost. - Bună ziua. Săndica este acasă? - Bună ziua, răspunse femeia mai veselă, aflând că nu ea este în centrul atenției inginerului agronom, ci chiriașa sa. Stați să o anunț, doar ce a sosit de la birouri. - Domnișoara ingineră, îi spuse gazda de data aceasta, nu-i mai spuse ca de obicei domnișoara Săndica. Vă caută tovarășul inginer Axinte. - Ce treabă are cu mine
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
Se manifestă nedumerită fata, cu toate că bănuia ce dorește Viorel. Imediat, ies într-un minut, să mă îmbrac. - Vine imediat, tovarășul inginer, spuse femeia și își văzu de treburile sale gospodărești, încercând să-și răspundă la întrebarea „de ce o caută inginerul agronom, dacă până acum nu a mai făcut-o”? - Bună, Viorel, de ce mă cauți aici? Ce, nu aveai răbdare până mâine când veneam la fermă? Ce-i graba asta subită? - Nu mai fi atât de răutăcioasă. Am venit să te felicit
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
confortabil pentru măcelari. Trăiseră o perioadă cu impresia că tinerelul nu avea să se lege de randament și de pierderi. Cel puțin, Ilie, contabilul-șef, era sigur că hârtiile erau un teritoriu pe care nu avea ce căuta un inginer agronom. Iluzia se destrămă în ziua în care Man îi chemase în biroul lui, luându-i la întrebări: - De ce s-a depășit planul de tăieri din această lună? - Erau câteva exemplare bolnave, tehnicianul a semnat actele, răspunsese curajos Marin, cel mai
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
Da, cunosc fenomenul destul de bine. Și v-ați mutat la oraș? - Da, au cumpărat un apartament lângă gară. Era greu să fac naveta la liceu, așa că au preferat să ne mutăm cu toții. Dacă s-a desființat C.A.P.-ul, Casa Agronomului, cum era denumită clădirea unde locuiam noi, a fost scoasă la licitație și ai mei nu au fost interesați să o cumpere. - Desigur, mergeți să vă faceți comode, masa este gata în câteva minute, le propuse Săndica fetelor, pentru a
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
nu‑mi vor face nimic. Am plecat spre un sătuc apropiat, unde oamenii erau cuminți și muncitori. Aceștia m‑au întâmpinat zâmbitori și au încercat să mă liniștească. Acolo aveam niște „prieteni”, credeam eu, doctorița de la dispensar și pe inginerii agronomi alături de care am fost ori de câte ori au avut lipsuri sau greutăți. Am bătut la ușa locuinței lor și într‑un târziu a ieșit președintele de la Cooperația de consum. Între mine și acești oameni se crease un abis. Mă priveau ca și cum aș
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]