306 matches
-
primelor infecții, iar în cursul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa de irigație. Prevenire și combatere. Ciuperca fiind specifică "de sol", măsurile de prevenire trebuie să se axeze pe dezinfectarea solului în sere și răsadnițe, pe măsurile agrotehnice (asolament) și de igienă culturală pentru tomatele din câmp. Tratamentele chimice executate pentru prevenirea și combaterea atacului de Pythium sp. și Phytophtora parasitica sunt bune și pentru acest patogen. 8.1.21. Putregaiul rădăcinilor și fructelor de tomateColletotrichum atramentarium Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor vegetale sau îngroparea lor în profunzime, limitează atacul ciupercii. Între măsurile agrotehnice, remarcăm asolamentul, în care roșiile și alte solanacee cultivate nu trebuie să revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria, decât după 4 ani. Dintre soiurile omologate, Unirea și Dacia sunt mijlociu de rezistente la alternarioză. Soiul {tefania omologat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un efect inhibitor. Boala poate fi favorizată de solurile umede și compacte, de excesul îngrășămintelor azotate, precum și de grindină, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire sunt singurele care pot da rezultate, din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii insectelor, nematozilor, dăunătoari din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a mai mult de patru decenii, prof. univ. dr. doc. Ion Gologan a desfășurat o bogată activitate științifică, concretizată în aproape o sută de lucrări originale, apărute în circa 50 de publicații. Dintre acestea se remarcă : Porumbul. Studiu monografic (1957), Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova (1960), Zonarea ecologică a plantelor agricole în R.P.R. (1960), Cercetări privind sporirea producției la orzul de toamnă (1960). Paralel cu munca de cercetare și cea didactică, prof. univ. dr. doc. Ion Gologan a realizat o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de exploatare care făcea imposibilă practicarea unei agriculturi raționale și economice. Pulverizarea proprietății țărănești în mici unități de exploatație era o trăsătură caracteristică a agriculturilor din majoritatea țărilor europene în secolul al XIX lea. Ea nu permitea aplicarea unor măsuri agrotehnice moderne, care să conducă la intensivizarea agriculturii (asolamentul și rotația culturilor, folosirea de sămânță selecționată etc.). Cooperativele de producție nu au cunoscut o dezvoltare prea mare în agricultura țărilor din vestul Europei Apariția și răspândirea ideii cooperatiste la sate a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
06 ha, aceasta s-a redus în 1896 la 3,4 ha, iar în 1905 la 3,2 ha. În timp ce mica proprietate țărănească suferea modificările amintite, marii proprietari își sporeau producția, atât cantitativ cât și calitativ datorită aplicării unor măsuri agrotehnice avansate și introducerii mecanizării. Pe fondul unei fărâmițări tot mai accentuate a micii proprietăți și a cererii tot mai mari de terenuri agricole arendate (arendarea fiind forma cea mai răspândită de cultivare a pământului) în această perioadă se poate remarca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de bază ale organizării întovărășirilor agricole au fost stabilite prin Hotărârea Comitetului Central al P.C. R. din 18 septembrie 1951. Aceste principii erau următoarele: * asocierea se făcea de bună voie * pământul se comasa în trupuri comune fără haturi, pentru aplicarea măsurilor agrotehnice moderne; * întovărășirile se constituiau ca asociații de producție și nu se desființau după terminarea campaniei; * animalele de muncă și mașinile agricole rămâneau în proprietatea țăranilor; * toate lucrările se efectuau în comun; * repartizarea veniturilor obținute se făcea în funcție de suprafața de pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de teren cuprinse între 0,5 și 10 hectare, fără să dispună de inventarul agricol și de resursele financiare necesare pentru o exploatare rațională a terenului deținut în proprietate și, în cele mai multe situații, fără cunoștințele necesare pentru aplicarea unor măsuri agrotehnice care să conducă la o productivitate corespunzătoare pe unitate de suprafață sau pe cap de animal. Agravarea situației agriculturii românești a fost favorizată și de lipsa unei politici agrare coerente și a unei strategii de dezvoltare socio-economică menite să asigure
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mijloacelor mecanice la întreaga capacitate ( cea mai mare parte a tractoarelor din țara noastră au putere mare, necesitând suprafețe de teren mari pentru a fi folosite eficient circa 50 hectare); în multe situații nu este posibilă aplicarea tehnologiilor și mijloacelor agrotehnice moderne (asolamentul, fertilizarea, irigarea, combaterea dăunătorilor) structura de producție a exploatațiilor este foarte diversificată obținându-se cantități mici din diferite produse, care pot fi valorificate cu greu pe piață pe cont propriu în condiții de eficiență; calitatea produselor agricole obținute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pierderile de producție cauzate de renunțarea la utilizarea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, cu influență favorabilă asupra eficienței în agricultură. Influența nefavorabilă asupra productivității la hectar, generată de reducerea cantităților de substanțe chimice, poate fi redusă prin aplicarea unor mijloace agrotehnice, între care amintim: folosirea asolamentului și a unei rotații raționale a culturilor; creșterea suprafețelor cultivate cu leguminoase anuale și perene care favorizează fixarea azotului în sol; extinderea folosirii îngrășămintelor organice; îmbunătățirea pregătirii profesionale a agricultorilor pentru familiarizarea acestora cu mijloacele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
între care amintim: folosirea asolamentului și a unei rotații raționale a culturilor; creșterea suprafețelor cultivate cu leguminoase anuale și perene care favorizează fixarea azotului în sol; extinderea folosirii îngrășămintelor organice; îmbunătățirea pregătirii profesionale a agricultorilor pentru familiarizarea acestora cu mijloacele agrotehnice moderne (inclusiv cu aplicarea unor mijloace integrate de combatere a bolilor și dăunătorilor asocierea unor metode biologice de combatere cu metode clasice de luptă împotriva acestora bazate pe chimizare). Combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor prin mijloace agrotehnice face necesară o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestora cu mijloacele agrotehnice moderne (inclusiv cu aplicarea unor mijloace integrate de combatere a bolilor și dăunătorilor asocierea unor metode biologice de combatere cu metode clasice de luptă împotriva acestora bazate pe chimizare). Combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor prin mijloace agrotehnice face necesară o anumită dimensiune a exploatației agricole și aportul specialiștilor (o pregătire de specialitate superioară). O altă condiție pentru creșterea randamentelor la hectar și a performanțelor agriculturii este folosirea de sămânță certificată la înființarea culturilor. Acest factor de producție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mijloacelor mecanice la întreaga capacitate ( cea mai mare parte a tractoarelor din țara noastră au putere mare, necesitând suprafețe de teren mari pentru a fi folosite eficient circa 50 hectare); în multe situații nu este posibilă aplicarea tehnologiilor și mijloacelor agrotehnice moderne; structura de producție a exploatațiilor este foarte diversificată obținându-se cantități mici din diferite produse, care pot fi valorificate cu greu pe piață în condiții de eficiență; calitatea produselor agricole obținute în aceste ferme este slabă (chiar dacă aceasta este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în proprietatea statului, divizate (n mai multe ferme cu specializare diferit(, fapt ce permite constituirea de sole av(nd dimensiuni (i forme optime care s( conduc( la cre(terea eficien(ei folosirii mijloacelor mecanice. De asemenea este posibilă aplicarea unei agrotehnici avansate menit( s( sporeasc( productivitea muncii (asolamentul, mecanizarea, chimizarea, iriga(iile, (mbun(t((irile funciare etc.): adminstrarea societății este asigurată de un sistem de organisme de conducere, din care fac parte: Adunarea general( a ac(ionarilor care are următoarele atribuții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mari de terenuri, (n trupuri ce favorizeaz( mecanizarea, au luat decizia de a-(i lucra propriile terenuri sau pe cele luate (n arendă individual. (n cele mai multe cazuri, (n asemenea ferme individuale se practic( o agricultur( de subzisten(( bazat( pe o agrotehnic( dep((it(, reprezentat( de: lucrarea terenurilor cu animalele, sem(nat manual etc.; ce nu permite ob(inerea unor randamente mari la hectar. Multe ferme sunt conduse de c(tre persoane av(nd v(rste înaintate, care nu sunt motivate (n
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dinamici care s( posede cuno(tin(e (n domeniu (i ar putea fi mai motiva(i (n dezvoltarea propriilor ferme individuale. Deși proprietarii de terenuri din țara noastră sunt conștienți de efectele favorabile pe care le generează aplicarea unor mijloace agrotehnice moderne cum ar fi: folosirea de sămânță selecționată, mecanizarea lucrărilor agricole de bază, folosirea îngrășămintelor chimice și organice a substanțelor fitosanitare, practicarea asolamentului etc.; lipsa resurselor financiare i-a determinat să se întoarcă la procedee tehnologice învechite care conduc la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
capitalului de exploatare, care îi determină pe țărani să renunțe la folosirea de sămânță și material săditor selecționat, îngrășămintelor și altor substanțe chimice (ierbicide, produse pentru tratamente fitosanitare) și a mijloacelor mecanice pentru efectuarea anumitor lucrări. Țăranii apelează la mijloacele agrotehnice menționate în limita disponibilităților bănești pe care le au în gospodăria proprie, fiind reținuți în ceea ce privește posibilitatea apelării la credite datorită condițiilor împovărătoare de acordare acestora și riscului de a-și pierde agoniseala de o viață în condițiile unor ani cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de a-și pierde agoniseala de o viață în condițiile unor ani cu condiții climatice nefavorabile. Guvernele care s-au succedat la putere după 1990 au experimentat diverse modalități de acordare a unor subvenții prin care să stimuleze aplicarea mijloacelor agrotehnice moderne (cupoane pe unitatea de suprafață; subvenționarea prețului motorinei, semințelor, a dobânzilor pentru achiziționarea unor mijloace mecanice; iar pentru campania 2003-2004 acordarea gratuită de îngrășăminte chimice pentru exploatațiile de mici dimensiuni). Aceste măsuri nu și-au atins întotdeauna scopul datorită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
între membrii grupului să se creeze un climat de încredere reciprocă (absolut necesar pentru buna buna funcționare a unei asociații pe producție). Prin intermediul asociațiilor de tip cooperatist sau necooperatist se poate ajunge la regruparea unităților de cultură, la aplicarea mijloacelor agrotehnice moderne prin care să se obțină, pe de o parte, creșterea producției pe unitate de suprafață, iar pe de altă parte, concentrarea producției, uniformizarea acesteia din punct de vedere al calității și îmbunătățirea calității. 5. 2. 3. 2. Formarea exploatațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în 1967, republicată parțial la Chișinău, în 1991. O culegere de Pilde și povețe (1908), cu extrase din Lev Tolstoi, I. Heliade-Rădulescu, Al. Donici, C. Negruzzi, I. Creangă, Pintilie Cubolteanu (alias H.), câteva broșuri conținând cuvântări sau proiecte parlamentare, învățături agrotehnice întregesc o activitate susținută, diversă. Este o operă care constă nu atât în texte (modeste sub raport literar), cât în fapte, remarcabilă în ansamblu, exemplară ca semnificație social-culturală. SCRIERI: Pilde și povețe, Chișinău, 1908; Basarabia. Schiță geografică, Iași, [1912]; Flori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
mări rentabilitatea la hectar. Pe lângă solurile cenușii închise, cu fertilitate medie, sunt solurile brune de pădure, cu fertilitate mai bună; la fel sunt și solurile aluvionare cu textură luto-nisipoasă. Solurile erodate, cu fertilitate medie și slabă, necesită măsuri de ameliorare agrotehnice, hidrotehnice, agrosilvice, pentru a putea fi valorificate cu rezultate favorabile. 1.1 Descrierea comunei Filipeni dupș Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari, București, 1900, Vol. III, p.360-361 I. Filipeni, comună rurală, județul Bacău, plasa Bistrița de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este identificarea la timp a tuturor vulnerabilităților din sectorul agroalimentar. În urma datelor culese se generează rapoarte de specialitate și hărți pe domenii de interes de către experții în domeniu, din cadrul instituțiilor și academiilor de profil: agrometeorologie, agrocomerț și agroeconomie, producție agroalimentară, agrotehnică, pedologie, agrochimie, agrogenetică, entomologie, aceste analize integrate având ca scop prevenirea și combaterea unei insecurități alimentare pe termen scurt și lung. Acest parteneriat public-privat, are ca scop gestionarea acestor probleme interdependente prin diverse programe de cercetare în domeniu, având ca
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
unui comportament ecologic și formează la elevi deprinderea de a observa, de a descoperi și de a înțelege unele aspecte noi cu privire la cultura florilor. În aceste condiții există o posibilitatea reală de îmbogățire a cunoștințelor biologice, ecologice și agrotehnice. Lista unităților de competență ce trebuie formate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii - „Plante decorative”, are următoarea structură: Unități de competență cheie: rezolvarea de probleme. Unități tehnice specializate: plante decorative. Argument Proiectul de programă „Agricultura ecologică” se studiază o oră
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
ar putea deveni un factor de influență pozitivă și anume ar putea contribui la tranziția de la agricultura tradițională la agricultura în sistem ecologic (prin intermediul elevilor, indirect asupra familiilor acestora). Cursul opțional propus completează cunoștințele elevilor (de botanică, ecologie, fiziologie vegetală, agrotehnică, etc.) și le motivează opțiunile către un mod de viață sănătos și pentru protecția mediului. Referitor la importanța leguminoaselor pentru boabe precizăm faptul că semințele acestora constituie o sursă importantă de hrană pentru om. Ele au un conținut ridicat de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Proteinele din leguminoase sunt de calitate superioară, fiind bogate în aminoacizi esențiali, în special tritofan, treonină, leucină, lizină, etc. Leguminoasele servesc ca nutreț valoros pentru animale, materie primă pentru industrie, dar au și o mare importanță din punct de vedere agrotehnic: umbresc bine solul care se menține curat de buruieni, îmbunătățesc fertilitatea solului, valorifică straturile profunde ale solului. Lista unităților de competență ce trebuie formate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii - „Agricultura ecologică”, are următoarea structură: Unități de competență cheie: rezolvarea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]