596 matches
-
Articolele Autorului În zori, Fereastra sufletului meu s-a deschis, E fereastra prin care privesc Oceanul vieții, Valurile lui urcă și coboară, Se zbuciumă valurile... Nașterea și Moartea Urcă și coboară în ritmul lor, Din Cer predestinat. Sufletul meu, Neobosit albatros, își deschide aripile Plutind deasupra Oceanului vieții, Sărutând luceferii. Inima-mi șoptește: "Se-apropie noaptea, Femeie, Șuvițele părului tău încărunțesc... Auzi? Se scurge nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu, inimii-răspund: Ce dacă
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355523_a_356852]
-
au sens astăzi și cerul parcă este prea albastru necruțător lipsesc nuanțele calde și lebedele în care se întâlnesc toate culorile spectrului e ca și cum aș trăi numai în alb și negru în combinații infinite de gri mă simt ca un albatros sleit de puteri în mijlocul oceanului ultimul meu vis fusese cu o femeie frumoasă sfâșiată de vulturi... Referință Bibliografică: Resemnare / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul VII, 11 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu
RESEMNARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368797_a_370126]
-
nu-mi dă pace, Vreau să dărâm barierele tăcerii, Să te îmbrățișez fără cădere, Să respir și să mă îmbăt, cu tine iubire, Retrăind fără vanitate, iubirea ce ne desparte. DIN IUBIRE CRESC RĂDĂCINI Legănând aripile în neant, prin văzduh, Albatrosul călător este suveran, Cercetând de- a pururi lumea, descrisă în Pentateuh, Imensitatea iubirii, o străbate ca un planor, Călător neobosit, sacrificându-și viața, Până când tu? Albatros vei dărui, prin vânt, Prin timpuri de lumină sau ceață, Peste cer și valuri
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
iubirea ce ne desparte. DIN IUBIRE CRESC RĂDĂCINI Legănând aripile în neant, prin văzduh, Albatrosul călător este suveran, Cercetând de- a pururi lumea, descrisă în Pentateuh, Imensitatea iubirii, o străbate ca un planor, Călător neobosit, sacrificându-și viața, Până când tu? Albatros vei dărui, prin vânt, Prin timpuri de lumină sau ceață, Peste cer și valuri îți porți al tău dor, Pe aripile tale ducând mereu în zbor, Câte o sămânță, care va rodi în duh și adevăr. În al tău zbor
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
Doar nevoia hrănii de inspirație având, În nevoi, aspirații și tot ce-i omenesc, Cam și peste nevoiile de bani, ei plutesc.. Valorile lumii acesteia nu-l ademenesc, Izvoarele iubirii e tot ce-n el vorbesc, Se-nalță peste patimi, albatrosul blând, Și-n al lui cer anii îl găsesc cu păr cărunt! (o poezie de Valerian Mihoc) Albatrosul - de Charles Baudelaire "Adesea, marinarii, spre-a-și alunga plictisul, Prind albatroși, largi păsări pe mările de fum, Care-nsoțesc alene corăbiile pe-
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
de bani, ei plutesc.. Valorile lumii acesteia nu-l ademenesc, Izvoarele iubirii e tot ce-n el vorbesc, Se-nalță peste patimi, albatrosul blând, Și-n al lui cer anii îl găsesc cu păr cărunt! (o poezie de Valerian Mihoc) Albatrosul - de Charles Baudelaire "Adesea, marinarii, spre-a-și alunga plictisul, Prind albatroși, largi păsări pe mările de fum, Care-nsoțesc alene corăbiile pe-abisul Amarelor noianuri, lunecătorul drum. Abia aduși pe punte, și regii de azure Se-arată a fi deodată
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
e tot ce-n el vorbesc, Se-nalță peste patimi, albatrosul blând, Și-n al lui cer anii îl găsesc cu păr cărunt! (o poezie de Valerian Mihoc) Albatrosul - de Charles Baudelaire "Adesea, marinarii, spre-a-și alunga plictisul, Prind albatroși, largi păsări pe mările de fum, Care-nsoțesc alene corăbiile pe-abisul Amarelor noianuri, lunecătorul drum. Abia aduși pe punte, și regii de azure Se-arată a fi deodată stângaci, fără de gând, Mari aripile-și lasă, o, albele armure! - Ca niștea
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
cu furtuna, sfidându-i pe arcași; Dar surghiunit pe țărmuri, hulit și fără zboruri, Cu aripile-i vaste se-mpiedica în pași." (o poezie de Charles Baudelaire - "Florile Raului") Mulți ani fericiți în inspirație înaripată, poeților! Și ... aripi largi precum albatrosul!! Referință Bibliografică: Odă poeziei!! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
-n argintiu de noapte pământeană Un val vrea să te legene ,ușor, Să mai venim ca ieri pe plaja udă De lacrimi din iubiri împărtășite, Ne cheamă peste mare stânca nudă (Ce se-nvelea cu noi),în rugi șoptite, Un albatros timid,în largul mării Țipă de dorul de-a ne revedea Și-un soare înflorind în geana zării Așteaptă-a ne-ncălzi cu raza sa... Totul ne strigă-acolo-n locu-n care Iubirea ne-a unit definitiv Dar undeva,în
CHEMĂRI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352822_a_354151]
-
articole conțin o adevărată doctrină estetică, filozofică și mistică a timpului.-( Y.G. Le Dantec). Poetul florilor maladive și al poemelor în proză, damnat și condamnat, zăcuse în epocă necunoscut, ca și criticul și esteticianul din el. Dar în poezia Albatrosul: Poetul e asemeni cu prințul vastei zări Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă; Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări Aripile-i immense l-împiedică să meargă. (Traducere de Al. Filipide) Poezia L’Hautontimoroumenenos îi rezumă
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
ale inimii mele maghrebiene guguștiucii își lipesc cuiburile cu lutul ce se scurge din mâinile tale diletante mi-a plecat sufletul la Marea Moartă cozi de rândunele cu ochi de păun scriu pe albul hârtiei bolnav de cataractă ca niște albatroși ce trag cu parâme o barcă ne simțim aripile grele de apă cristaliza(n)ta se migrează spre Sud în ultima halta doar vulturi cataleptici rămân și buha nopților eretice de tavanul peșterii jilave atârnă un liliac cu ascuțite gheare
OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]
-
o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți fie treze, zâmbește cu dispreț, Dincolo te așteaptă fecioare. Pentru josnicia în
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți fie treze, zâmbește cu dispreț, Dincolo te așteaptă fecioare. Pentru josnicia în
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
îndruma tinerii scriitori spre nouă linie literară, venită de la Moscova. Tot el a fost câinele credincios care turnă la securitate orice formă literară care se abătea de la doctrina partidului. Așa s-a întâmplat și cu Nicolae Labiș după ce a publicat„Albatrosul ucis”, fiind expus „oprobiului public” și luat în colimatorul securității. La începuturi, îndrumat de Constantin Dobrogeanu Gherea și bucurându-se de aprecierile lui Caragiale cu care se laudă, poezia lui epigonica, alegându-și modele saturate din seva dragostei de viață
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
pas este mic pentru om, dar este uriaș pentru umanitate.” Venus, Marte și alte planete își așteaptă vizitatorii tereștri. Însă să nu uităm au trecut doar 13 ani din secolul XXI ! BIBLIOGRAFIE: 1. VICTOR KERNBACH, DICȚIONAR DE MITOLOGIE GENERALĂ, EDITURA ALBATROS, BUCUREȘTI, 1983. 2. EDMOND NICOLAU, I.M.ȘTEFAN, OAMENI DE ȘTIINȚĂ ȘI INVENTATORI ROMÂNI, EDITURA ION CREANGĂ, BUCUREȘTI, 1987. 3. VICTOR ANESTIN, ÎN ANUL 4000 SAU 0 CĂLĂTORIE LA VENUS, EDITURA DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1986. 4. MIRCEA ELIADE,ESEURI, MITUL ETERNEI REÎNTOARCERI
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
crengi de apus coboară spre pământ, tăcerea Grăbește-te! căci nu târziu se-n-cuie poarta în cer în noaptea-i plină cu vise un fir de vânt sculptează părul tău rebel ochii-mi șoptesc lacrimi o urmă pe nisip umple uitarea albatrosul își zbate zborul spre zări turnul pustiu sprijină noaptea corăbierii te visează-n somnul cel greu mai există un bob de cafea, să-l beau arome de vis de-a-tunci, mă cheamă măcar întoarce amintirea, să nu uit ochii tăi nu
DINCOLO DE MÂINE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347042_a_348371]
-
schițe, nuvele, cronici literare, recenzii etc., dar multe scrieri rămân nepublicate. Se internează la Spitalul din Rm. Vâlcea, dar boala se agravează și este transferat la Spitalul „Filantropia„ din Craiova. După câtva timp, cu sufletul și aripile frânte ca un albatros, se întoarce în Budele. Încearcă să termine Monografia Craiovei, dar boala nu-l slăbește și-l macină fizic și psihic. Într-o scrisoare se destăinuie: „Nici puterea de a visa nu o mai am. Acum gândul meu nu mai zboară
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
milioane de stele E mult de când, de tine, nimic nu mai știu, S-au aprins luceferi în visele mele Îmi cresc aripi să zbor,cu tine să fiu. Mi se-așează pe chip visări de albastru Culoare de val hrănind albatroși, Mi-e dragă viața dar, deși sunt un sihastru Eu încă iubesc ochii tăi atât de frumoși. E ploaie de stele, ochii tăi strălucesc Diamante înconjurate de un nimb luminos, Nu cred să existe ceva să-mi doresc Mai mult
MA INTREB DE MAI SUNT PE PAMANT de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357688_a_359017]
-
lumea reală trec în nefire Scoală-te și ia aminte de mine Judecă-mă după dreptatea Ta azi Desparte prin vreme răul de bine Rușinați și înfruntați păcătoșii În minciuna lor suflete să nu cazi Liber spre ceruri doar ca albatroșii PSALMUL 35 Prin veac cel viclean născut să urască Graiul gurii lui arde de vicleșug Răutatea va crește până-n coșciug În urma lui vin diavolii să pască Doamne în cer este mila Ta sfântă Și adevărul Tău drept până la nori Din
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
pereți caierul tot mai mic - tot mai multe amintiri pe fusul bunicii noaptea de Crăciun - mascați in fulgi de nea nepoțeii cerul înnorat - centrul universului vechiul felinar bunica bătând în toba nepotului- grauri în cireș furtuna in toi - fără-ncetare albatrosul chemându-și perechea revelion în doi - un motan al nimănui singurul oaspete Valeria Tamas Referință Bibliografică: haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359456_a_360785]
-
Al zborului spre-nalt albastru s-a născut Mă pregătește azi pentru ''de sus- cădere'' Din drumul meu în zbor împărăția piere... Nimic nu mă oprește să urc sau să cobor Doar aripile-s frânte și vise încă mor Un albatros urcând spre-nalt de cer senin Eu voi plana o vreme în zborul meu divin... Și-n apa mării reci albindu-mă de sare Doar visul de mărire ce nu mai e mă doare Eu voi rămâne veșnic mărirea în
EXILUL ŞI MĂRIREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359645_a_360974]
-
cinici ne-am îndepărtat de casă, Am închis în casă vânt și am pus cheia de gât. Ne-am hotărât să fim și teribil credincioși, Bătrâni avem și fii care se-ngrijesc de toate. Suspină-n val oceanul sfidat de albatroși Și drumul nostru ars de atâta libertate. De ar avea ecou durerea mea sub umăr, S-ar speria și-acolo, pândind zeloși din umbră Eroii mei văzuți în filme fără număr, Dându-mi azi prilej de muncă și o viață
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
-
cinici ne-am îndepărtat de casă, Am închis în casă vânt și am pus cheia de gât. Ne-am hotărât să fim și teribil credincioși, Bătrâni avem și fii care se-ngrijesc de toate. Suspină-n val oceanul sfidat de albatroși Și drumul nostru ars de atâta libertate. De ar avea ecou durerea mea sub umăr, S-ar speria și-acolo, pândind zeloși din umbră Eroii mei văzuți în filme fără număr, Dându-mi azi prilej de muncă și o viață
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359724_a_361053]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Albatrosul rănit Prea departe și adânc țipă-n beznă un albatros, Ciugulind din valuri Luna, se rotește-n amintiri, Zborul lui planat atinge surâzând
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Albatrosul rănit Prea departe și adânc țipă-n beznă un albatros, Ciugulind din valuri Luna, se rotește-n amintiri, Zborul lui planat atinge surâzând, valul spumos, Aripile-i bat egale, cum bat ploapele-n clipiri. Țin pe puntea navei sparte, pe genunchi
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]