478 matches
-
rest din ciulamaua lui Florinel. A dat foamea-n sete, da’ numaidecât e gata și masa. Pe cimentul podelei era risipită sfărâmătura de pământ bătătorită pe alocuri cu tălpile. Până la glezne i se cunoșteau urmele semnalelor fiului ei, contrastând cu albeața strălucitoare a gambelor și pulpelor ce păreau să tresară imperceptibil. Se Învârtea ca un animal Într-un țarc cu pământ bătătorit pe jos, pe lângă cratița cu fiertură și tigaia cu rântaș pe aragaz, și mai era loc În țarc pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
legumele și poamele; cum vindecăm arsurile de pe corp. Ce să facem ca să se ouă găinile mai mult în timpul iernii. Unele articole aveau o destinație pentru un cerc mai larg de cititori: alcoolul, foloasele treziei; ce face beția?; cum se vindecă albeața; feriți-vă de aer stricat!; neîncrederea în doctori și groaza de spital; ce trebuie să citească oamenii, cum trebuie întocmite și în ce fel purtate cărțile comunale; despre registrul fonciar (cartea birului) și tabula; un emigrant (adică un pribeag ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reviste și în volume și prin despuierea unor manuscrise datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Colecția cuprinde 203 tipuri de descântece și 220 de variante, clasificate după criteriul funcțional, în ordinea alfabetică a 203 boli, de la „albeață” la „zmeoaică”, deși autorul preconizase o sistematizare mai interesantă, după criterii literare. Studiul introductiv, de dimensiuni egale cu corpusul de texte, reprezintă o minuțioasă cercetare monografică, diacronică și comparatistă, a speciei. Folcloristul întreprinde în prima parte un studiu al demonologiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
putred, atunci are să moară. Boalele pot trece la pomi și la lucruri. De faci pe-un băț atîtea crestături cîți negi ai și arunci bățul, scapi de negi. Cine ia bățul ia și negii. (Gh.F.C.) Gălbenarea trece cu lucruri galbene, albeața, cu lucruri albe, boalele roșii (de sînge), cu lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din textele avute de model: mirajul transparenței, ca montaj metaforic al utopiei, și „lauda somnului”, ca purificare prin revenire la esențele primordiale. Simbolistica transparentului presupune un univers al pendulării serafice sau al imaculării, precum în Năluca („Ca voaloarea mâinilor pe albeața clapelor/ Trupul tău transparent a trecut/ Zdrumicând egala ardere a lumânării în oglinda plină/ de vis/ Și odaia pulsa dureros în penumbra de fildeș/ Precum inima reculeasă în tăcerea-nsorită a /catedralelor”), sau favorizează propensiunea spre lumea „glacialității translucide”, intermediată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
rugul din roze de mireasă nsângerată...” (O nouă răstignire); frazări parcă izvorând din penelul lui Matisse, Gauguin sau Dali: „înăuntrul foamei racul scoate / foarfecele mari pe jumătate / și-n tăcerea gravă fără ură / c-o mișcare de ceasornic taie / ochiului........ albeața vâlvătaie...” (în sânul ei se coace trandafirul); sfâșietoare zbateri lăuntrice: „Dar vameșul îi taie calea dreaptă / el.................. viermele cu trupul de aloe / strângând supt piele cârjile lui noe / prin straturile nopții și m-așteaptă / la capete de pod prin vene
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
se distrug. Dacă se prezintă deodată Încărcare laterală și anterioară, atunci se produce de cele mai multe ori surzenie. Atunci se observă foarte lămurit o umflătură, care se Îndreaptă spre ureche. De asemenea, se prezintă și boli de ochi și atunci amenință albeața, atât cea albă, cât și cea neagră, bineînțeles, mai Întâi la partea Încărcată. Dacă Întreaga jumătate de cap este Încărcată, atunci se produce durerea de cap laterală, migrena. Aceasta poate dura câteodată ani mulți fără ca În aparență să se prezinte
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
cazul unor greșeli în intervențiile terapeutice. În situația eșecului profesional, în funcție de specificul acestuia sau de pacient (om liber sau sclav) se puteau aplica sancțiuni grave, de natură penală (tăierea mâinilor pentru orbirea intervenită în urma unei operații nereușite de îndepărtare a albeții) sau civilă (despăgubiri în bani sau alți sclavi)1. Textul avertizează eventualii amatori de experimente terapeutice hazardate pe pacienți, stabilind pedepse consistente pentru incompetență și neîndemânare. La fel, o astfel de criteriologie pentru stabilirea incidenței răspunderii medicale, care îndrumă și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
măruntaiele și seacă sângele din trup, nimicește căldura corpului, micșorează greutatea și sleiește puțin câte puțin toată vlaga din corp. Carnea rămâne întinsă pe oase ca o pânză de păianjen, iar pielea își pierde culoarea, căci împuținându-se sângele, dispare albeața și roșeața și, de slăbiciune, corpul se învinețește, căpătând o culoare pământie; ...încetul cu încetul picioarele nu mai pot purta greutatea corpului, genunchii încep să tremure sub această povară, vocea slăbește și pare că-i leșinată, ochii se duc în fundul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de obiectivul propus, Transfăgărășanul. Inutil să amintesc, noaptea am dormit adânc noi și... bicicletele. Dimineață am pornit spre baza Făgărașului spre Cârța, Cârțișoara. Eram derutat de ceață, aveam impresia că muntele era în dreapta, nu în stânga. Repet, în stânga se zărea doar albeața specifică depărtărilor la munte. La intrarea pe Transfăgărășan, erau pancarte care-i atenționau pe călători, anuțând închiderea drumului pe timp nefavorabil și iarna. Pe când pedalam de zor, începu să se contureze din ceață, masiv și impresionant, muntele. Efortul susținul la
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Banat. Dar aici tata s-a înșelat. Într-adevăr, iepele erau mici, dar pietroase, cu nerv, opintindu-se-n ham ca tractorul în fața plugului. Cele două iepe erau mama și fiica. Mama era mult mai în vârstă și oarbă, cu albeață vizibilă și neplăcută la fiecare dintre cele două organe luminatoare, împiedicând perceperea lumii înconjurătoare și menținând-o într-un permanent întuneric. În sfârșit a reușit să pună hamurile pe ele, a deschis larg poarta și a scos căruța-n drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
abia după un timp pornindu-se ninsoarea adevărată. Ci dintr-o dată și foarte des, cu fulgi mari și apoși de parcă, la semnul cuiva, peste fațada sumbră a capelei s-ar fi rostogolit în valuri o pânză de voal de o albeață imaculată. Era extraordinar, mirific. (Cineva din mine înregistra, pentru mai târziu, spectacolul.) Totul nu a durat decât câteva zeci de secunde. Nu mai văzusem niciodată și n-aveam să mai văd așa ceva. Când am intrat în capelă - încetase: la fel de brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
tolerant și mai viu. Flori de nufăr Observ mica băltoacă din grădina mea; într-o noapte a țâșnit un izvor care curge de atunci fără să se oprească. Pe neașteptate, în apa strânsă au răsărit albe flori de nufăr. Dimineața, albeața lor reușește să-mi infuzeze o vigoare nouă. Mă simt exact ca un zeu vegetal ce renaște la viață atunci când soarele răsare din apele primordiale. Oița năzdrăvană A venit să mă vadă un rege trac ce voia să învețe de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Kogaionon, trebuie să treci multe probe: proba labirintului, proba urșilor, proba bărbăției, proba fidelității, proba purității. Pe când eram foarte îngrijorat pentru probele viitoare, dinaintea ochilor mei s-a deschis o priveliște minunată. Pe peretele negru al muntelui prăpăstios am văzut albeața de cristal a unei cascade care strălucea, transparentă, în lumina tăioasă a soarelui de dimineață. Apa limpede cobora atât de vijelios, încât se transforma, instantaneu, într-o spumă foarte albă. Un zgomot înfricoșător ne bubuia în urechi. Era o cascadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-i prea târziu! Oameni buni! Vă prorocesc "Plinirea Vremii"! Privegheați și vă rugați, că nu știți când trâmbițele Apocalipsei vor suna înfricoșata Judecată de Apoi! Pocăiți-vă! Po... po... Brusc se ridică, dă înapoi înspăimântat, se holbează cu ochiul cu albeață, face cruci peste cruci și strigă: Piei Satană!! Piei!! Nu mă ispiti!! Piei!! Își agită brațele prin văzduh, se luptă cu o ființă numai de el văzută din brațele căreia se zbate să se smulgă și poruncește: Piei Satană! Satana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Sfinții împărați: cinci și, respectiv, trei lei. Primul purta un suman scurt și opinci în picioare. Dacă e să l judec după înfățișarea robustă, n-are alt beteșug decît bătrînețea. Spre rușinea lui, cred că-i țăran! Al doilea are albeață la ambii ochi. L-am întîlnit și în alte puncte ale orașului. Locuiește pe strada Eliberării, în casa unui fost avocat socialist. E „plantat” ici-colo de o femeie mai tînără decît el cu vreo douăzeci de ani: soție, soră, nepoată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de cîte ori o văd îmi evocă senectutea ca pedeapsă. Trupul i-a devenit o virgulă schimonosită. Cînd ridică (gest pe care îl face cu mare greutate) capul, i se vede fața îmbătrînită nemilos, grotescă. Are un ochi cuprins de albeață, iar celălalt îl ține pe jumătate închis. Galbenă spre negru, pielea feței îi este invadată ici-colo de peri lungi, țepoși. Din partea dreaptă a bărbiei, peste pliul broboadei saltă un neg cît o măslină. Lena a întîmpinat-o cu o bunăvoință exagerată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cosițele/ ’I bat călcâiele;/ Și sprâncenele/ I-ajung genele;/ Iar brațele/ ’I ascund țâțele”. Absorbția în natura genuină s-a făcut la adăpostul pietrei nemodelate de om, și trupul gol evidențiază agregarea totală la statutul nou. Ea are „Față/ Cu albeață,/ De vânt nebătută,/ De om nevăzută” și s-a apropiat de ipostaza selenară prin șederea în întuneric: „Fața-și arăta,/ Fața ca luna”. Într-o variantă a baladei din colecția Păsculescu abandonul civilizației este dezvoltat: „Și ea a fugit,/ S-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu caracter curativ pentru oricare din bolile citate. Atenție deci, aplicarea leacurilor arătate în continuare le considerăm nu numai total contraindicate de orice normă medicală actuală, ci dimpotrivă, foarte dăunătoare sănătății, cititorul tentat să le practice, putând avea serioase neajunsuri. - Albeață. O scoică de râu se arde în foc, se pisează, se cerne de nouă ori prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var.
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]