44,099 matches
-
biserici și catedrale în care să-i legănam spre adormire pe cei ce se pretind creștini. Nu ne-a dat să rostim discursuri abile, rugăciuni stereotipe sau să interpretăm elevate performanțe muzicale, ci ne-a trimis să zidim biserici vii, alcătuite din sufletele celor declasați, să smulgem oameni din ghiarele diavolului, să-i scoatem din fălcile iadului, să-i aducem la Christos, să-i învățăm să lupte și să-i transformăm în armată atotputernicului Dumnezeu.” “Așa ceva nu poate fi realizat decât
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_sfinti.html [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
însemnat și pilduitor. Această, să-i zicem, documentare are loc în modul cel mai firesc, pentru că, indiferent de rangul sortit de Dumnezeu și de Biserică, Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Timotei Prahoveanul se așază în tiparul său monahicesc așa cum s-a alcătuit acesta în vatra monahală a Neamțului, chinovia de metanie. Gesturile și felul său de a fi au tot timpul mireasma smereniei. Iubește oamenii, împlinind ascultător porunca dumnezeiască. Îi place nespus de mult să fie în preajma semenilor, să se facă părtaș
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
latul vremilor trecute deja spre a se scufunda, împinsă virtual de la spate, în prăpastia unui șir infinit de sunete dizarmonice țâșnite la comandă din geometria sui-generis a vechiului krummhorn, instrumentul de interpretare a cântului popular renascentist, din muzicalitatea căruia se alcătuiește la ordin în clipa de față un soi de adagio macabru patologizant. Mai trist e faptul că, sub faldurile lui, se ascunde cu lașitate unul dintre marile sacrilegii ideologice ale evului abia început, anume chipul „Fecioarei roșii” pictat în conștiință
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
2008; Spiritul pendulator. Eseurile de la Stuttgart, I, 2010; Solemnitatea ignoranței. Eseurile de la Stuttgart, II, 2012; Iordan Datcu sau a trăi printre și pentru cărți, 2012; Lecturi intermitente, 2013; Crepuscul la Ullervad, 2014; Lecturi reflexive, 2015). Fiindcă scriitorul Iulian Chivu este alcătuit dintr-un aliaj rar, rarisim chiar, el este, deopotrivă, intelectual de nobilă factură, artist rafinat și, neîndoielnic, filosof. Nu-i de ajuns să-i citești opera, spre a o descifra. Trebuie să o recitești și să o aprofundezi, în “tihnă
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
fizicul Veronicăi, colindând Suceava și Iașii medievali, iar îndrăgostiții declamă propriile pasiuni. Pe manuscrisele eminesciene apar încercări de a desena din memorie pe Veronica Micle și jocuri de cuvinte din semnele grafice ce compun onomastica poetei, prin schimbarea ordinelor literelor, alcătuiește ingenioase familii de nume: Veronica, Acinorev,iubit prieten, Verona, Anorev, Aronev, Aquinora, Aquinore, Irena, Aroniqua, Enorvica, Vicenora, Acivrone, Civraneo, Neocivra, Vranceora, Norviace, Narvioce, Vreona, Voerna, Vanoer, Arnoev, Aernoev, Aornev. Lângă manuscrisul poemului “Rugăciunea unui dac”, Eminescu adresează spontan chemarea: Verena
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
cu instituțiile administrației publice locale, ocrotitorul sărmanilor ș.a.. Dacă este să facem o (altă) paranteză și să ne referim puțin, în continuare, la un scurt excurs istoric precum și dispunerea geografică și demografică a celor două județe - Harghita și Covasna - care alcătuiesc teritoriul canonic, pastoral și misionar al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei, vom enunța și reține următoarele: Situate în centrul României, județele Covasna și Harghita sunt locuite în cea mai mare parte de maghiari, urmași ai secuilor care au
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
ceasurile ori zilele de panică, apoi cele de euforie.” Din aceste confesiuni epistolare aflăm amănunte inedite despre munca redacțională la cele mai prestigioase reviste ale vremii: „Vatra”; „Echinox”, „Viața românească”, „Tribuna”, ș.a. Textul de față conține și un text omagial alcătuit în 29 iulie 1992, când omul de cultură N. Steinhardt ar fi împlinit 80 de ani, prilej cu care Al. Paleologu îl evocă în culori cât se poate de calde, afirmând despre el că: „Nicu avea o înclinație către hazliu
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
ceva timp și, cu atât mai mult, ocazia a fost pentru mine răsplata așteptării. Peste două ore petrecute împreună au fost argumentul că nici o speranță nu se împotrivește realității. Toată această prelungă povestire a întâlnirii cu artista Natalia Guberna o alcătuiesc spre adeverirea calităților nemăsurabile de generozitate, bună dispoziție, eleganță, spontaneitate, împrietenire fără nicio impietate, ale artistei, calități despre care auzisem, dar acum le cunoșteam. Așteptasem să mă întâlnesc la acel eveniment cu interpreta de folclor românesc Polina Manoilă, pe care
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417035920.html [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Cureaua.” Ansamblul de muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular din zonă. În repertoriu au dansuri specifice zonei: „Arcanul” reprezentativ pentru localitate, dans bărbătesc de comandă, „Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și interiorul cu nuanțe de alb, crem, maro, catrință țesută în stative, din fir obținut din păr de oaie, tors foarte fin, pe fond negru cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
căciulă de astrahan, cămașă din pânză de casă, cusută pe poale și la mâneci cu mătase albă, în diferite modele, guler cusut în culori de maro și negru. Ansamblul Kozaciok al ucrainienilor din Bălcăuți, județul Suceava, înființat în 2009, este alcătuit din 48 de membri cu vârste cuprinse între 9 și 20 de ani. Fetele impresionează prin costumele viu colorate și puternic înflorate, ceea ce le face să pară o întrupare a naturii, a vitalității și a ingenuității: pe cap coronițe cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
o astfel de antologie este cu atât mai meritorie. Aproape fiecare scriitor, în creația lui, a simțit nevoia să se adreseze în cuvinte Creatorului a toate, cel care i-a așezat condeiul în mână. În clipele de grație, poeții au alcătuit adevărate capodopere de literatură sacră, aducând slavă lui Dumnezeu, Maicii Fecioare și sfinților. Nu trebuie neapărat să ai studii teologice pentru a-i cânta lui Dumnezeu. De ajuns să-L cunoști și să-L iubești. Poate că versurile tale nu
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
se afla în întrecere pentru cine știe ce premiu, au ținut să-și aducă ofranda lor în fața Altarului divin, sub forma unor poeme sensibile, pline de căldură, smerenie, devoțiune, pietate. Ce alt dar este mai plăcut Domnului? Inima omenească, gândurile și cuvintele alcătuiesc un buchet înmiresmat, de așezat în pridvodul Bisericii, pentru ca, omul care pășește în lăcașul de cult, să simtă miresma cuvântului sfânt și ziditor de suflet. Toate acestea au menirea de a ne face să înțelegem Bunătatea și Milostivirea Divină, care
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
versuri, autorii, fie clasici, fie contemporani, înalță altare de lumină și sunet lui Dumnezeu și tuturor sfinților. Toate aceste poeme sunt esență de spirit, au substanță și miez. Ele îndeamnă la credință și la cunoașterea adevărului evanghelic. Un Cuvânt introductiv alcătuit minuțios de coordonatoarea ediției, Elena Armenescu, ea însăși poetă de expresie religioasă, anunță tocmai aceste binevoitoare intenții, de a aduna între coperți, cele mai reprezentative lucrări de gen. O Postfață întemeinicită în documente biografice - adaugă în chip fericit și Prof.
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
aceeea suntem în permanență atenți la toate detaliile și avem grijă că tot ce are legătură cu salonul noastru să fie impecabil de curat și igienic. Pe parcursul existenței salonului, experiența ne-a învățat să concepem serviciile că pe un ansamblu alcătuit din ceea ce vă place, ceea ce aveți nevoie și ceea ce vă doriți.
Masaj Erotic by http://www.zilesinopti.ro/servicii/6321/hot-women [Corola-blog/BlogPost/100952_a_102244]
-
David, asta ne-o spune Scriptura, este să ne îndepărtăm de la rău. Înainte de a încerca a face binele, acest mare bine care este în neîmprăștierea minții, când neîmprăștierea minții vine din regăsirea și restabilirea integrității noastre ca făptură care suntem alcătuiți din trup și din duh și când duhul stăpânitor își reia locul lui cel drept în alcătuirea noastră, când nu se mai împrăștie devine ceea ce este el, devine puternic, devine stăpânitor. Așa că până a ajunge la acest mare bine trebuie
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]