385 matches
-
frumusețe. Dar și aici trebuie aduse niște corecturi pentru a nu cădea în greșeala specialiștilor care, văzând în greci un "popor estet", uită că în Olimp iubirea nu atinge niciodată extazul sau nefericirea. Iubirile zeilor greci au mereu ceva de alcov banal. Zeii aceștia, care imită tot ce văd la oameni, se comportă ca niște a-manți mediocri. Ei cunosc amorul, nu dragostea. Nu trec niciodată de limitele unei împreunări. În această privință, au fost mereu inferiori muritorilor. Nici măcar Afrodita n-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ai săi - comandantul militar și Patru - ocupând poziții în picioare pe lângă scaune. Păreau să mai fie și alte câteva intrări în această mare încăpere. Din locul unde se oprise, în spatele lui Draydart, Gosseyn putea să vadă o parte dintr-un alcov care fără îndoială, ducea undeva. Mai existau trei uși acoperite cu draperii, câte una de fiecare perete. Acestea se adăugau celei prin care intrase el. Așadar, iată-l aici... așteptând. Gosseyn nu simți în mod deosebit nevoia de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
al lui, în niște evenimente nemaipomenite, dar așteptând acum după un băiat - rege de la care nu se puteau aștepta decât să le facă noi necazuri. La câteva momente după această reacție negativă a sa. băiatul intră cu pași repezi prin alcov. În mod surprinzător, puțin după ce intrase, copilul-âmpărat șovăi de mai multe ori vrând parcă să se oprească. Apoi, părând că luase o decizie de ultim moment, păși înainte și se opri la câțiva pași de Gosseyn. În felul ei, ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Așa păru să fie pronunțat ultimul cuvânt: Stabiliment. Curteanul Breemeg se înclină: - Foarte bine, Majestate, totul se va face imediat. Tânărul împărat se răsuci să plece: - Eu o să fiu acolo. Gosseyn stătu liniștit, dimpreună cu ceilalți, până ce băiatul intră în alcov, după care se făcu nevăzut. 6 Porniră spre... Polomar... cât putură mai curând. Ca și cum ghidul său, curteanul Breemeg, ar fi considerat - ca și ceilalți ghizi dinaintea lui - că acest interludiu era mai bine să fie cât mai scurt. În timp ce pășea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
timp să se gândească la asta acum. Erau prea multe lucruri de făcut. Gosseyn se grăbi să se adreseze noilor veniți. - Mama împăratului trebuie să apară dintr-un moment într-altul. Vă rog să intrați acolo - el arătă către un alcov care ducea la o ușă pe care abia o zărise puțin mai devreme, habar n-avea unde ducând. Lăsați-mi timp să-i explic doamnei ce... Ei se mișcară cu iuțeală. Chiar și puternicul Enro, conducătorul Celui Mai Mare Imperiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
acela era momentul potrivit - dacă era posibil să fie unul. Bărbatul își luă inima în dinți și spuse: - Permisiunea ta a fost deja auzită prin intermediul meu și autoritatea ta acceptată - așa că, iată-i! Spunând acestea, el arătă cu mâna spre alcov. Și, deși ceea ce spusese era o minciună, era cu siguranță mai bine că fusese avertizată mai înainte. Dar, chiar și așa, ea făcu ochii mari. Și se dădu un pas înapoi. După care, încurajările lui o mai liniștiră oarecum. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
întoarse către mama împăratului și întrebă: - Doamnă, există vreun loc unde putem să-i ascundem pe oamenii aceștia până ce hotărâm ce e de făcut și cu cine ar trebui să vorbească? Fața ei frumoasă se relaxă într-un zâmbet: - Prin alcovul acesta. Ea arătă spre locul unde el îi ascunsese mai devreme. - O ușă dă într-un apartament desul de mare, cu mai multe dormitoare. Noi îl folosim - eu și Enin când avem rude venite în vizită. Aceasta părea cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
tine. Așa că, după cum s-a dovedit, tu ai fost partea cea mai receptivă a întregului proces. - Dar în sensul contrar. Nu primi nici un răspuns. Femeia stătea în fața lui, fără vorbă. - Mulțumesc, spuse Gosseyn. Spunând asta, ieși pe ușă, apoi, prin alcov, în camera unde mama împăratului stătea de vorbă cu un bărbat de înălțime mică, ciudat și foarte nervos. Nedorind să-i întrerupă, Gosseyn se opri. În momentul acela, o auzi pe femeie spunând: - Dar nu înțeleg. Ce spui? Ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
vorbă cu un bărbat de înălțime mică, ciudat și foarte nervos. Nedorind să-i întrerupă, Gosseyn se opri. În momentul acela, o auzi pe femeie spunând: - Dar nu înțeleg. Ce spui? Ce-a făcut Enin? În timp ce Gosseyn stătea acolo lângă alcovul prin care-i condusese pe ceilalți, și de unde nu putea fi văzut, mărunțelul spuse cu o voce tremurătoare: - A dispărut. De sub ochii mei. Apoi bolborosi mai departe: - Știi cum e el când face lecții cu mine. O vreme stă liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
protestele împotriva acestei pierderi de timp, îl numi: - Președintele Blayney? spuse el. Șeful ales al continentului Americii de Nord spuse: - Mă aflam din nefericire, singur în biroul meu când am simțit acea senzație ciudată. Și, în momentul următor, m-am trezit în alcovul acestui restaurant, fără gărzile mele. După ce am făcut câțiva pași, a apărut acel maâtre d'hotel, evident deja pus la curent; pentru că a spus: "Pe aici domnule Președinte." Blayney adăugă: - L-am rugat, cum era normal, să anunțe la biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de șoc, privirea lui Gosseyn se mută puțin mai la o parte și localiză un punct pe podeaua acoperită cu un covor, aflat cam la doi metri, peste umărul îngrijitorului. Fotografie o bucată de podea aflată chiar la intrarea în alcov, fără să mai dea vreo atenție camerei din spatele lui - dar își formă repede părerea că era probabil salonul apartamentului îngrijitorului. - Mulțumesc, spuse el politicos. Când se dădu înapoi de la ușă, aceasta se închise cu un pocnet. Gosseyn se întoarse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
spionat prin gaura cheii. Numără până la treizeci, pentru că bărbatului mai în vârstă îi trebuia cam un minut să ajungă la telefon. Fotografie mental o porțiune de podea din locul în care se afla. Apoi făcu saltul dodecimal în locul fotografiat lângă alcov. Când deveni din nou conștient, auzi vocea îngrijitorului spunând: - Spune-i domnului Gorrold că... că individul acela Gosseyn, s-a întors. Păru să asculte un răspuns pentru că, după alte câteva momente, vocea spuse aprobator; - Bine, bine. În momentul acela, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
traumatisme. Este posibilă atenuarea efectelor multora dintre aceste șocuri prin psihoterapie. I-a trebuit un moment pentru a accepta tabloul. Se găsea într-o vastă sală de baie. Printr-o ușă întredeschisă, în dreapta, zări pragul unui pat enorm într-un alcov, la extremitatea îndepărtată a unui imens dormitor. Alte porți dădeau în sala de baie, dar erau închise. În plus, la prima vedere, Gosseyn își îndreptă spiritul și privirea spre scena care se desfășura în fața ochilor săi. Baia era făcută, efectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cea mai plăcută, pentru că avea doar două cămăruțe, iar primul meu tată nu era o persoană dificilă. Cred că era mecanic la un garaj, pentru că lîngă patul meu era un motor de mașină și niște anvelope uriașe sub patul din alcovul din bucătărie. Pe măsură ce creșteam, mama era tot mai puțin dispusă să vină atunci cînd băteam în perete, așa că am învățat să mă tîrăsc sau să merg clătinîndu-mă spre patul învecinat și să fiu tras acolo. Stătea și citea ziare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
traumatisme. Este posibilă atenuarea efectelor multora dintre aceste șocuri prin psihoterapie. I-a trebuit un moment pentru a accepta tabloul. Se găsea într-o vastă sală de baie. Printr-o ușă întredeschisă, în dreapta, zări pragul unui pat enorm într-un alcov, la extremitatea îndepărtată a unui imens dormitor. Alte porți dădeau în sala de baie, dar erau închise. În plus, la prima vedere, Gosseyn își îndreptă spiritul și privirea spre scena care se desfășura în fața ochilor săi. Baia era făcută, efectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
dintre toți pământenii, întemeietorul Arsenalelor, stăpânul unor secrete necunoscute vreunei alte ființe omenești, se întoarse în biblioteca apartamentului său din hotelul Royal Ganeel. CAPITOLUL XII LUCY RALL ieși din cabina de comunicare prin teleecran a guvernului și traversă repede un alcov, când, deodată, se zări reflectată într-o oglindă energetică. Se opri instantaneu. Luminile exterioare clipeau atrăgător. Trotuarele străluceau cu o luminozitate care sfida noaptea. Rămase o vreme în fața imaginii ei inversate. Întotdeauna se socotise atrăgătoare, dar chipul aflat dinaintea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nuanțe excelau "casele iluziilor". Aici, oameni îmbătrâniți în rele - atât bărbați cât și femei - mai puteau recăpăta, în schimbul unei taxe, emoții altfel pierdute de trupurile lor suprasaturate de plăceri. Ajunse la un cot al coridorului și se trezi în fața unui alcov cu zeci de oglinzi. Se apropie șovăielnică de ele, întrebându-se dacă ar putea fi uși, și fu tulburată de eventualitatea de a o deschide pe cea care nu trebuia. În cele din urmă se opri și așteptă ca vreuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
văzu apropiindu-se, chiar dacă alergau ciudat de ghemuiți. Cuprinsă de panică, se întoarse și se năpusti înainte, izbindu-se cu fruntea de o grindă metalică încorporată în tavan. Icni și se trase înapoi când peretele din stânga ei dispăru subit: un alcov în care se afla o femeie bătrână, îmbrăcată complet în negru, cu mâinile încleștate pe o carte de rugăciuni. Maggie amețise. Pământul de sub picioarele ei își schimba înfățișarea: un pătrat de sticlă prin care se vedea dedesubt un bazin sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În stare să depășească ceea ce subiectul În sine are prea puțin nobil“, acele pagini nu vor fi publicate prea curînd: François va termina mai Întîi cartea despre tatăl lui. Apoi va fi timp destul ca să vadă dacă poveștile lui de alcov meritau să intre Într-o carte, povești care Îi serviseră mai degrabă ca supape. Povești de alcov n-ar fi un titlu nepotrivit. Povești de alcov scrise de fiul celui care scrisese Cuplul fidel. POVEȘTI DE ALCOV CAPITOLUL ÎNTÎI CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
publicate prea curînd: François va termina mai Întîi cartea despre tatăl lui. Apoi va fi timp destul ca să vadă dacă poveștile lui de alcov meritau să intre Într-o carte, povești care Îi serviseră mai degrabă ca supape. Povești de alcov n-ar fi un titlu nepotrivit. Povești de alcov scrise de fiul celui care scrisese Cuplul fidel. POVEȘTI DE ALCOV CAPITOLUL ÎNTÎI CÎnd te gîndești că se văzuse În pat cu o campioană la patinaj artistic, Într-o cameră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
despre tatăl lui. Apoi va fi timp destul ca să vadă dacă poveștile lui de alcov meritau să intre Într-o carte, povești care Îi serviseră mai degrabă ca supape. Povești de alcov n-ar fi un titlu nepotrivit. Povești de alcov scrise de fiul celui care scrisese Cuplul fidel. POVEȘTI DE ALCOV CAPITOLUL ÎNTÎI CÎnd te gîndești că se văzuse În pat cu o campioană la patinaj artistic, Într-o cameră de hotel din Toronto! O fată căreia ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
poveștile lui de alcov meritau să intre Într-o carte, povești care Îi serviseră mai degrabă ca supape. Povești de alcov n-ar fi un titlu nepotrivit. Povești de alcov scrise de fiul celui care scrisese Cuplul fidel. POVEȘTI DE ALCOV CAPITOLUL ÎNTÎI CÎnd te gîndești că se văzuse În pat cu o campioană la patinaj artistic, Într-o cameră de hotel din Toronto! O fată căreia ar fi putut să-i fie tată! La restaurantul hotelului, ea Îi spusese: „Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lui. Purta o jachetă veche de piele peste o rochie neagră, strîmtă, cu bretele. Chiar În seara respectivă Îl sunase pe François la hotel. Băuseră vin alb de Niagara Într-un bar. Viitoarea eroină a primului capitol din Povești de alcov Își sfîrșise noaptea cu al ei acclaimed imaginative author Într-o cameră de hotel plătită de Consulatul general al Franței la Toronto. CÎnd ieșise din hotel Împreună cu Maude a doua zi după-amiază spre a se duce să ia parte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de noapte unde ea nu dansa ci doar bea șampanie cu suc de portocale, aplecîndu-se În răstimpuri spre mine ca să mă sărute pe gît. Ne despărțeam În zori și fiecare se Întorcea la el acasă. CÎnd voi scrie Povești de alcov, aventura noastră Îmi va inspira un capitol care riscă să fie destul de reușit: nu m-am culcat niciodată cu Jennifer, ceea ce n-a Împiedicat-o să exercite asupra mea o seducție pe care trebuie s-o numesc totuși erotică. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de asta decît mult mai tîrziu. Ar fi putut face orice voia cu mine. Am ratat o frumoasă ocazie de traumatism sexual, fără a mai pune la socoteală excelentul capitol pe care mi l-ar fi furnizat pentru Poveștile de alcov! Dar amestec lucrurile! Eu sînt cel care, astăzi, bărbat la mai mult de cincizeci de ani, aș vrea s-o regăsesc mai degrabă În brațele mele decît În amintire pe Marie-Cécile așa cum era la douăzeci și patru de ani, cu ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]