423 matches
-
mea cum țesenu-i așa că nu sunt rele?... XII. BETEGITĂ DE FRUMOS, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. betegită de frumos, betegită de simțire plânge doina lăcrimos, plânge fără contenire betegită de căldură, betegită de alean, pustiită-n bătătură, plânge tristă an de an betegită de pădure, betegită mișelește, fără fragi și fără mure, doina încărunțește și precum rugina roade până în adâncuri fierul, doina noastră-ncet decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne amintirea doinei noastre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne amintirea doinei noastre din bătrâni, pierită prin uneltirea hoardei de stăpâni ne rămâne doar amarul Citește mai mult betegită de frumos,betegită de simțireplânge doina lăcrimos,plânge fără contenirebetegită de căldură,betegită de alean,pustiită-n bătătură,plânge tristă an de anbetegită de pădure,betegită mișelește,fără fragi și fără mure,doina încărunțeșteși precum rugina roadepână în adâncuri fierul,doina noastră-ncet decadefiindcă-și pierde fluierulne rămâne amintireadoinei noastre din bătrâni,pierită prin uneltireahoardei de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste, dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
ea pe coate-și răzima/ Visând ale ei tâmple,/ De dorul lui și inima/ și sufletu-i se împle” , precum și naturii în splendoarea răsfățării sale miraculoase: „ Tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare;/ Eu privindu-l din pădure,/ Las aleanul să mă fure/ Și ascult de la răcoare/ Pitpalacul. Cucul cântă, mierle, presuri-/ Cine știe să le-asculte?/ Ale păsărilor neamuri/ ciripesc pitite-n ramuri/ Și vorbesc cu-atât de multe/ Înțelesuri.” (Eminescu, Poezii. Ed. pentru Literatură, Buc. 1965) „Un om
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
E larmă, în surdină, de Florii...... IV. DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un buștean. S-a fript, de-ntâi aprilie De-ntâi aprilie și-a zis: „Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris, Căci soață-sa era... o toantă
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
totul pe veșmânt, A mers să dea o probă pentr-un jobb. Și-avu din asta-nvățământ: E gol și îmbrăcatul, de-i... neghiob. Citește mai mult Capricii feminineSe plânge-o doamnă că-i “surcică”;Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică,C-ar vrea să fie... un buștean.*** S-a fript, de-ntâi aprilieDe-ntâi aprilie și-a zis:„Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris,Căci soață-sa era... o toantă.*** La
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > BETEGITA DE FRUMOS Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului betegita de frumos, betegita de simțire plânge doina lăcrimos, plânge fără contenire betegita de căldură, betegita de alean, pustiită-n bătătura, plânge tristă an de an betegita de pădure, betegita mișelește, fără fragi și fără mure, doina încărunțește și precum rugina roade până în adâncuri fierul, doina noastră-ncet decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne amintirea doinei noastre
BETEGITĂ DE FRUMOS de DORA PASCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380827_a_382156]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > ÎNTR-UN PARC Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Într-un parc morganatic, de vis, ne-am plimbat cu alean, cu dichis, eram eu, era el, eram noi, ochi în ochi, mână-n mâna, amândoi. Ce mi-a spus, ce i-am zis, nu mai știu, era-n vis. Ne-am plimbat pe ălei surâzânde, ne-am vorbit cu săruturi
ÎNTR-UN PARC de DORA PASCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380832_a_382161]
-
Mi-e iarăși dor de negre dude, coapte, strivite-n ritm de pași sfioși, în noapte pe care le-ocoleam și-atunci, abil să nu-mi păteze talpa de copil. În poarta casei noastre, un dud mare ne dăruia umbră, alean, răcoare, nu bănuiam că-n viața mea de om voi fi captivă-ntr-un simbol, un pom, un copăcel plantat demult cu dor rămas în suflet, viu, nemuritor într-un poem iubind clipa de ieri, azi, decupată din neuitate veri
DUDUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380844_a_382173]
-
era ca să-i vie rândul la cart tocmai când nava ancora în port, în portul României ! Iertați-mă dar poate am înșirat prea multe amintiri, poate m-au luat din nou gândurile, amintirile, dorul de ce-am lăsat în urmă, aleanul pentru oamenii și locurile sfinte ale copilăriei, oare nu aceste duioase și neasemuite simțăminte definesc nostalgia? Imi aduc aminte cum într-o noapte extrem de întunecoasă după cum am văzut-o și am simțit-o eu atunci, reveneam în Țară cu trenul
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
Mi-e iarăși dor de negre dude, coapte, strivite-n ritm de pași sfioși, în noapte pe care le-ocoleam și-atunci, abil să nu-mi păteze talpă de copil. În poarta casei noastre, un dud mare ne dăruia umbră, alean, răcoare, nu bănuiam ca-n viața mea de om voi fi captivă-ntr-un simbol, un pom, un copăcel plantat demult cu dor rămas în suflet, viu, nemuritor într-un poem iubind clipă de ieri, azi, decupata din neuitate veri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Citește mai mult DudulDania BadeaMi-e iarăși dor de negre dude, coapte,strivite-n ritm de pași sfioși, în noaptepe care le-ocoleam și-atunci, abilsă nu-mi păteze talpă de copil.În poartă casei noastre, un dud marene dăruia umbră, alean, răcoare,nu bănuiam ca-n viața mea de omvoi fi captivă-ntr-un simbol, un pom,un copăcel plantat demult cu dorrămas în suflet, viu, nemuritorîntr-un poem iubind clipă de ieri,azi, decupata din neuitate veri.S-au scurs șuvoaie-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
sat, Până când e terminat. Cântecul de leagăn plin, Prunc și mamă cu suspin, Dorul în el mi-l mai alin. Cântecul plecat din vale, Care poartă numai jale, Ce îl întâlnești în cale. Cântecul plecat din deal, Cu al dorului alean, Pe când erai băietan. Cântecul de militar, Cu jurământul pe altar, În suflet cu mult amar. Câte cântece mai sânt, Nu le știm pe acest Pământ, Dar le ducem în mormânt. Oriunde voi vă aflați, Faceți bine și cântați, La oricine
CÂNTECE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374442_a_375771]
-
află în poemele Irinei Lucia Mihalca, ea fiind contraponderea acestor abateri așa-zis estetice, e chiar îngerul cu misia de a purifica zona întinată a poeziei timpului nostru. Poemele Irinei sunt balsam pentru inima rănită, sunt răspunsuri (dacă nu, măcar alean) pentru mintea zdruncinată de marile nedumeriri, sunt invitații seducătoare la a ne asocia poetei la visare. Deși luntrea sa e de presupus că ar avea o anume fargilitate feminină, vehiculul visurilor ei are garantată flotabilitatea, e în bună relație cu
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
un trandafir Pierde-o petală uscată... Ochii, iar nu au închis Luciul cu safire... Buzele nu s-au atins De paharul cu "iubire"... Corpul nu a tresărit... Nu a erupt vulcanul... Doar inima-nfundată-n perne Își plânge fără grai aleanul.... Soarele a răsărit Pentru c-așa e universul... Ce-i pasă lui că n-am dormit Pândindu-ti noaptea mersul.... În grădină o nouă zi Se scaldă-n picături de rouă... Doar mie, pasăre stingheră Îmi tot ninge...și-mi
TIMPUL IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373430_a_374759]
-
aia beau eu, bă, d-aia beau! Începu să plângă: și naționala...și revizia...cum să nu beau? Uite-așa, cheful se învioră, mai cu glume, mai cu lacrimi. Uitaseră și de sirene cu spectacolul lor, pentru că Busuioaca le stingea aleanul. 15- Șeful sirenelor în dificultate Dar în timpul ăsta, ce făceau sirenele? --Vai, fetelor, ce l-am jumulit pe nătăfleață! Hi, hi, hi! --Pe cine, Raluca? --Pe șoferul domnului Zamfirescu, șefa. Un tăntălău ce se crede și el fante. Hi, hi
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Rugăciune de marți Azi vreau să-mi iau mângâietor pentru al meu alean pe-un înainte mergător, Proorocul Sfânt Ioan. Și-l rog să-ntindă mâna sa cu care-a botezat, pentru-a mă binecuvânta cu haru-i minunat. Ajută-mi Sfinte Prooroc să fiu mai bun,mai drept, să ia a mea credință
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373855_a_375184]
-
am văzut lumina orbitoare Am deschis larg fereastra inimii Am lăsat razele să pătrundă în căușul sufletului meu (amar de mine amăgitoare raze) am aruncat în mare puzderia de amar și gânduri negre adia vânt de primăvară și mă cuprinse aleanul tot am sărutat nisipul, am sărutat și marea aveam speranțe iar (măcar aveam) acolo, undeva, la orizontul vieții aștepta și norocul meu să- l ajung! Am descoperit târziu bucuria de a trăi Aurora a coborât dintre nori într-un car
AM DESCOPERIT TÂRZIU BUCURIA DE A TRĂI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373989_a_375318]
-
drum, Dar urma se pierde dormind sub nisipuri Iar pasărea Pheonix renaște din scrum, Din nou o privire spre caldele raze, De pleoape căzute se pierde-n ocean Și gândul respiră-n iluzii și oaze Când sufletul pare străin de alean, Curtean fără rege în turn de castel Cu mâinile-ntinse spre cerul cu stele, Când vântu-n duet cu un vechi menestrel Îi mângâie tâmpla cu versuri culese din inimi de munte, povești de izvoare, din miez de mesteacăn, lăstar ce
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
dragostea nemărginit-a Lui O răsplătim punând de spini cunună, Rănindu-I mâna sfântă cu un cui Când poarta noastră e mereu închisă Pentru Cel Bun și veșnic pământean, Să-L așteptăm, creștinilor, în ușă, Să-I ridicăm povara de alean. Când poarta noastră e mereu închisă, N-avem de dat, avem doar de luat... Mă-nchin la Dumnezeu cu umilință... Ce-a devenit divinul aluat?... Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, La suferința Lui smerit mă-nchin, Purificat, voi cerne
CRUCEA ( PASCALE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371802_a_373131]
-
la monumentul poetului necunoscut, Dintre ei, cel mai bun sunt eu, ah, coltura generala, Generalul cult Kaphteala, orizont unde alergi? La cabana din Bucegi, care este antică, ne-am pupat în panică. Mai qui est europeean? Vă spun eu, propriul alean. Vitamina morții e mortamina cu mult B. Câte nu ne-am fi vorbit, dar în mine ai ochit, mi-ai ucis inspirațiunea, irunia mea lucinda. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Mi-ai spus să nu-ți scriu / Boris Mehr : Confluențe Literare
MI-AI SPUS SĂ NU-ȚI SCRIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371864_a_373193]
-
spirală timpul, e călatorul spre apus, Plutind un zbor etern de vultur ce sfășie un nepătruns, În fiecare zi descarcă neliniștiri în oseminte, Un drum abrupt, ostil,coboară, purtat în vieți neprihănite, Într-o urzeală-s prinși în chingi, nestins alean de chin în loc, Și ploapele sunt prinse-n vise, dorințe-n răni ce ard un foc, Și vi și morți, și tineri ani, etern ei respirând bătrâni, În ochi se scaldă-un suflet veșnic cuprins de stele cu fântâni, Venind
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
dragostea nemărginit-a Lui O răsplătim punând de spini cunună, Rănindu-i mâna sfântă cu un cui... Când poarta noastră e mereu închisă Pentru CEL BUN și veșnic pământean, Să-l așteptăm creștinilor în ușă, Să-i ridicăm povara de alean. Când poarta noastră e mereu închisă, N-avem de dat, avem doar de luat... Mă-nchin la Dumnezeu cu umilință... Ce-a devenit divinul aluat?... Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, La suferința Lui smerit mă-nchin, Purificat, voi cerne
CRUCEA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372921_a_374250]
-
în conștiința sufletelor alese să absoarbă frumusețea îngerilor, ce te-au investit cu harul artei tale. Ai lăsat răvășite sertarele, te-ai strecurat afară, lăsând să ardă flacără luminoasă a vieții. O muzica dulce încântă auzul, balsamul sunetelor eterice liniștește aleanul așteptărilor. Te-am oprit să deschizi ultimul sertar. Ți-am strâns mâna, ți-am sărutat zâmbetul și te-am rugat să nu-l descui. Acolo sunt ferecate...Lacrima și Dorul. Camelia C 2010 Referință Bibliografică: CHEIA.. / Camelia Constantin : Confluențe Literare
CHEIA.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371256_a_372585]
-
dalbe Ninge aspru peste noapte Flori de măr și diamante La Blidaru, pe Cetate Florile dalbe Ninge-n rânduri, ca o salbă Floarea Soarelui, raza Soarelui Sarmisegetuza-i albă Florile dalbe Ninge slava, an de an Leru-i ler și cânt de-alean Sfânt, pe Crucea Caraiman Florile dalbe Ninge, fiindc-așa vrea Domnu' Flori de măr și Leru-i ler Pe Bucegi și peste Omu' Florile dalbe Ninge-albastru, ca în vis Floarea Soarelui nestins Ninge viscolind pe Sfinx Florile dalbe Ninge burnițat, mărunt
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]