720 matches
-
o serie de demersuri sau reguli pe care le adoptam În vederea atingeri unui scop. Modelul reprezintă transcrierea matematică a unor ipoteze simplificate despre starea sau evoluția unui fenomen sub influența anumitor variabile. Modelul determinist este modelul care nu conține variabile aleatoare și care determină cert starea sau evoluția fenomenului. Modelul statistic (stohastic) este modelul În care intervin, pe lângă variabilele măsurabile sau observabile, una sau mai multe variabile aleatoare. Motivația reprezintă ansamblul factorilor care declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fenomen sub influența anumitor variabile. Modelul determinist este modelul care nu conține variabile aleatoare și care determină cert starea sau evoluția fenomenului. Modelul statistic (stohastic) este modelul În care intervin, pe lângă variabilele măsurabile sau observabile, una sau mai multe variabile aleatoare. Motivația reprezintă ansamblul factorilor care declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri și o susține energetic. Motivul este un impuls, un imbold care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea. Nivelul de aspirație este definit drept standardul pe care o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cunosc din ceea ce există pentru că asum că există numai ceea ce cunosc. 9 Studiul a fost efectuat în anul 2002 pe un eșantion reprezentativ de studenți. Universul populației a fost constituit din studenții ULBS. Metoda de eșantionare a fost cea simplă aleatoare. Mărimea eșantionului a fost de 742 de persoane, Ess = ± 3,8 %. 10 Paradigma marxistă a globalizării se bazează pe răspândirea pieței la nivel mondial și localizează începuturile acestui fenomen în secolul al XV-lea. 11 Titulaturile date societății contemporane pot
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
proiectare, fiind de părere că este mai economic să faci un proces insensibil la variații, decât să desfășori apoi acțiuni corective. El nu este de acord cu obiectivul "zero defecte" deoarece susține (pe bună dreptate) că Întotdeauna vor exista factori aleatori incontrolabili ce pot cauza probleme fie acestea și minore. În firmele industriale, o problemă deosebită o constituie necesitatea obținerii unor niveluri Înalte ale calității de conformanță, proces condiționat de un ansamblu de factori ca de exemplu: calitatea materiilor prime și
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
viață. Din păcate, însă, nu toți copiii sunt educați în spiritul activismului, al hărniciei, din multiple cauze. O ierarhizare a acestora este o întreprindere dificilă datorită multitudinii lor, pe de o parte, și întrepătrunderii cu fel de fel de factori aleatori și perturbatori, pe de altă parte. Încercăm, totuși, să desprindem din hățișul interferențelor care se produc în procesul educativ, câteva dominante. Lucrurile se complică și apar greșeli în educație mai ales în familiile cu un singur copil și cu resurse
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai ales fetele, încep să-și pună tot mai frecvent și mai serios problema întemeierii unei familii, a alegerii tovarășului de viață, am aplicat viitorilor absolvenți un test compus dintr-un set de nouă calități (însușiri), așezate într-o ordine aleatoare, cerându-le să le ierarhizeze după importanța ce le-o acordă, și pe care doresc să le posede viitorul soț sau viitoarea soție, să pună deci în dreptul fiecărei calități numărul de ordine corespunzător: noblețe sufletească; devotament față de familie; hărnicie; inteligență
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de maximizare a preferințelor tuturor celor care sunt incluși în tranzacțiile pe piață. 5) Fluctuațiile în prețuri sunt mici, aleatoare și necorelate. 6) Există o lichiditate perfectă, astfel încât prețurile sunt bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există importante diferențe între piețele care includ puțini indivizi și alte piețe care cuprind milioane de participanți, astfel că modele simple
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
că fluctuează mai puțin decât valorile acțiunilor corespunzătoare. Teoria privind posibilitatea de combinare a variabilelor fluctuante în variabile care fluctuează mai puțin este dependentă critic de ipotezele de mai sus în special de cea privind faptul că fluctuațiile sunt mici, aleatoare și necorelate. Dar aceste ipoteze s-au dovedit false. 5) S-a argumentat că aceste instrumente inovative nu ar trebui să fie reglementate chiar atât de mult ca tranzacționarea acțiunilor, deoarece ele funcționează ca o asigurare pentru creșterea stabilității. Aceasta
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
către sistemul deschis care le conțin. 3) Fluxurile de bunuri și energie printr-un sistem deschis pot să-l conducă către autoorganizarea în stări metastabile. Aceste stări nu sunt de echilibru deoarece fluctuațiile în jurul lor nu sunt nici mici, nici aleatoare și nici necorelate. 4) Deci, în loc de a fi la echilibru, piețele pot fi înțelese ca sisteme critice autoorganizate. Aceasta este o construcție teoretică care poate fi aplicată cu succes la piețele reale. Ea conduce la concluzia că în starea staționară
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
scala. Aceasta implică o predicție asupra cantităților care vor fi distribuite în economie, ce include avuția, venitul, mărimea firmelor, populația, valoarea totală a banilor. Predicția este aceea că aceste cantități au distribuții de tip legi ale puterii și nu distribuții aleatoare normale. 5) În economia neoclasică cele mai multe concluzii sunt trase din studiul unor situații care implică doi participanți la piață și două bunuri (sau simplificări similare). Concluziile din modelarea acestor situații simplificate se aplică la piețe care au milioane de participanți
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
nu se surprind extremele, nu sunt cuprinse persoanele care nu au locuință sau nu locuiesc cu forme legale și, în ultimă instanță, nu au fost incluse pe listele de alegători, acestea din urmă fiind cadrul utilizat de noi pentru eșantionarea aleatoare multistadială). În cercetările INS, identificăm faptul că cvasitotalitatea gospodăriilor din mediul rural dețin locuința în proprietate (98%) (Condițiile de viață ale populației, 2005, INS). Totuși, materialele de construcție sunt de calitate scăzută pentru o bună parte din locuințe, având, deci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
care să cuprindă: numele organizației de cercetare care a realizat studiul; populația de referință (de exemplu, cine a fost intervievat); mărimea eșantionului realizat și teritoriul acoperit; perioada în care s-au realizat interviurile; metoda de eșantionare utilizată (în cazul eșantioanelor aleatoare, rata de succes obținută); metoda de culegere a informațiilor (interviu personal sau prin telefon, etc.); întrebările relevante. Pentru a evita o posibilă ambiguitate, trebuie precizat textul întrebării, cu excepția cazurilor în care este o întrebare standard deja familiară audienței sau se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ofere câteva date generale despre schema de eșantionare folosită, atât timp cât aceasta poate avea implicații probabile asupra reprezentativității eșantionului. Informația care poate fi inclusă într-un raport publicat nu poate să ofere toate datele relevante pentru o evaluare. În cazul eșantionării aleatoare, obiectivul principal este de a identifica acele studii unde s-a obținut o „rată de succes” neobișnuit de scăzută, din diferite motive. Agenția de cercetare trebuie să fie pregătită să ofere mai multe detalii informative asupra calității eșantionului, fie prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
comparată eficiența unui tratament tradițional (neuroleptic sau antipsihotic stabilit la inițiativa medicului responsabil) cu cea a unui tratament timoregulator (valpromidă) prescris cu ușurință și în mod izolat. Alegerea tratamentului se baza pe o tragere la sorți pornind de la o listă aleatoare. Patruzeci și opt de subiecți prezentând un episod delirant acut au fost tratați după unul sau altul dintre cele două protocoale (vârstă medie 19 ani 8/12; între 14 ani 6/12 și 24 ani 9/12; 31 de băieți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de persoane intervievate; exactitatea obținerii datelor și eliminarea erorilor - asigurată prin participarea specialiștilor; se poate aplica unor anumite nevoi specifice. În cercetarea de marketing, principalul obiectiv al eșantionării este selectarea unor unități reprezentative din întreaga populație. Eșantionarea poate fi: Eșantionare aleatoare Eșantionare nealeatoare Principalele tehnici de eșantionare aleatorii sunt: Eșantionul aleatoriu simplu - toate unitățile dintr-o populație au aceleași șanse să apară într-un eșantion; Eșantionarea stratificată - populația este împărțită în grupe în funcție de caracteristicile sau atributele comune - vârstă, sex, ocupație, nivelul
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
33 Procesul în desfășurare al desfacerii din increat traduce, în termeni filozofici, prelungirea devenirii. (De ce nu? a devenirii întru ființă.) "Întru" este un proces în evoluție, adică, în accepția lui C. Noica "spațializatorul nespațializat", infinitudine.34 Nu stă sub semnul aleatorului intenția lui Fred Vasilescu de a bate recordul de distanță, în zbor. Inconștientul creator al autorului lucrează după o logică specifică, aerul și dorința de a zbura fiind voluptăți ale libertății și, în subsidiar, ale mișcării și sexualității: "Trebuie oare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a acestei funcții este: f (stare inițială, intrări) = (ieșiri, modificarea stării) Funcționarea sistemelor economice este caracterizată prin astfel de funcții de reacție. În care partea a doua a relației este influențată nu doar de prima parte, ci și de factori aleatori. În lucrarea menționată, sistemul economic este abordat ca o rețea de elemente intercondiționate, ca un "automat abstract complex", în care legătura dintre impuls și reacție nu este în întregime cauzală, ci are un caracter stohastic. Un loc special în Anti-equilibrium
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de multitudinea relațiilor intrasistemice care îl caracterizează. Sunt relații de multi-dependență între componente, practic incomensurabile. Analiza complexității sistemelor economice reclamă injoncțiuni și incertitudini, contradicții și paradoxuri. Organizarea complexității este un proces dinamic și nu un program predeterminat. Ea utilizează factori aleatori și prin aceasta poate deveni mai inventivă, mai creatoare. Pentru a analiza complexitatea, ea poate fi descompusă, dar nu poate fi recompusă potrivit axiomelor care exclud contradicția. Problema haologică a hazardului, accidentului, reprezintă baza schimbărilor calitative, a constrîngerilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
derivă, "căci ea operează o deplasare a polilor. Orice discurs trebuie să aibă întotdeauna drept axiomă coerența, iar seducția aduce înăuntrul lui dezordinea [...] În sens mult mai larg, seducția este o sfidare care dejoacă toate puterile, în măsura în care introduce indeterminarea, hazardul, aleatorul, ludicul. Seducția reabilitează aparența"554. Această relație dintre seducție și manipularea aparențelor a fost sesizată și de Lionel Bellenger, care notează că "pentru Jean Baudrillard, seducția înlătură realitatea și manipulează aparențele. Ea nu este o energie, ea ține de ordinul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
final va fi nevoit să renunțe la putere. Riscul politic este o categorie a riscului general de țară a cărei influență nu poate fi cuantificată, conținutul ei fiind foarte complex și divers. Riscul politic poate avea o influență sistematică sau aleatoare. Un război civil amenință În egală măsură pe toți agenții economici, indiferent de naționalitatea capitalului. Acesta este un risc sistematic. Grevele care pot aprea În diferite sectoare de activitate sau Întreprinderi reprezintă un factor de risc aleator. In acest caz
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
puțin 300.000 lei. Există și o altă piață de capital, piața bursieră terțiară, care are caracter sporadic, aleatoriu și confidențial (informarea publică nu este obligatorie). Orice societate necotată poate obține la bursa terțiară o singură cotație sau câteva cotații aleatoare. Societățile de bursă mai sunt nume firme broker/dealer. Rolul brokerilor este de a centraliza cererea și oferta de titluri, pe când dealerii sunt implicați pe cont propriu în tranzacții cu caracter speculativ (câștigă din diferența de curs). Există și o
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
rolul de a aduce prețul titlului financiar respectiv, la nivelul prețului de echilibru al pieței 1.3.2. Piețe eficiente de capital Considerațiile privind eficiența piețelor financiare stau sub semnul a două teorii: Prima teorie: "random walk" este teoria mișcării aleatoare a cursurilor acțiunilor de capital. Conturată în deceniul șase al secolului al XX-lea, ea susține ideea că mișcarea viitoare a cursului unui titlu financiar, este independentă de mișcările trecute ale cursurilor titlurilor pe piață 17. Această opinie a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pe colaborarea profesor-elev, ele sunt selectate de cadrul didactic și aplicate în activitatea școlară sau extrașcolară. Metodele se compun din procedee de operare standardizate care pot fi selectate, combinate și folosite în funcție de nivelul și interesele elevilor. Alegerea lor nu este aleatoare, ci trebuie să se subordoneze conținutului procesului instructiv, particularităților de vârstă și psihice ale elevilor. Succesul aplicării unei metode de învățare clasică sau modernă depinde de mijloace de învățământ, de competența și de experiența didactică a profesorului. Metodele didactice îndeplinesc
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
întrebările din chestionare. Utilizînd ca variabile de comparație datele cuprinse în cataloage și foile matricole (categoriile socio-profesionale ale părinților, apartenența de sex și reușita școlară a tinerilor) nu am constatat erori sistematice (non-răspunsurile s-au distribuit destul de apropiat unei selecții aleatoare). Referitor la validitatea instrumentului de recoltare a informațiilor (conținînd și itemi preluați din cel aplicat în Elveția), în cadrul pre-anchetei am încercat să eliminăm ambiguitățile, am renunțat la acele întrebări care nu erau pliate pe modelul cultural al populației. Nu am
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un ideal, anumite credințe 44 27% 66 29% 87 31% 134 28% 338 29% Să-și dezvolte intuiția, sensibilitatea 44 25% 66 32% 87 32% 134 27% 338 29% Variantele de răspuns au fost prezentate, în chestionar, într-o ordine aleatoare dar, pentru o mai ușoară vizualizare a datelor, ele au fost ordonate în funcție de procentele cele mai mari ale răspunsurilor afirmative înregistrate pentru fiecare tip de obiectiv educativ. În cadrul aceluiași obiectiv, itemii au fost, din nou, ordonați descrescător în funcție de ponderea alegerilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]