1,700 matches
-
( n. 16 aprilie 1956, București) - de teatru, film, TV, scenarist, traducător, director de teatru, coordonator de proiecte europene, profesor de teatru, creator și inventator al unor păpuși - personaje gigant și care alegorice, coordonatorul și inițiatorul primelor spectacole de teatru 3D din lume. A reușit să transforme reprezentațiile de teatru de animație în spectacole multimedia 3D stereoscopice cu imagini 3D, care se derulează pe un ecran transparent în spatele căruia, într-o lumină specială
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
doi ani, pleacă în Franța și se stabilește la Marsillia de unde își va desfășura activitatea timp de aproape 8 ani. Începe o foarte importantă colaborare cu mai multe carnavaluri în Franța că plastician, pentru realizarea de personaje gigant și caruri alegorice: Martigues, La Seyne sur Mer, Toulon, Aubagne, Marignane, Aix-en-Provence, Salon de Provence etc. Pune în scenă spectacolul “Max et Moritz” de Wilhelm Busch, si “Sympafonia Musikaosului” la compania “Pannama Théâtre de Marseille”. Colaborează cu Opera din Marsilia pentru realizarea costumelor
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
Perioadă care preceda postul în unele țări, când au loc petreceri populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc. Etimologic, cuvântul „carnaval“ se trage din dialectul milanez („"carne vale"“) și înseamnă literal „"adio carne"“. El datează din perioada în care biserică a impus că aceste festivități să aibă loc doar înaintea postului de reculegere, rugăciune
Carnaval () [Corola-website/Science/310048_a_311377]
-
șaptea pe ziua întâi a lunii a șaptea strângere sfântă să aveți, nu faceți nici o lucrare ordinară; zi răsuflării [Yom Terua] este." În Noul Legământ este scris în evanghelii cum Mesia și Ioan Botezătorul, învață în parabole, spunând și semnificația alegorică a termenilor parabolelor, unde sfârșitul verii este totuna cu sfârșitul veacului și cu secerișul, care sunt expresii similare în limba ebraică și arameică. Matei 13:40 "Și, după cum se alege neghina și se arde în foc, așa va fi la
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
pilda: Când mlădița lui se face fragedă și odrăslește frunze, cunoașteți că vara e aproape." La Cincizecime (Leviticul 23:22) secerișul nu este încă terminat. Profetic, cei răscumpărați nu au fost înălțați ori răpiți până la sfârșitul secerișului (Sărbătorea Săptămânilor), iar alegoric după seceriș și până la corturi (Sukkot) pe pământ rămân doar neamurile comparate în parabolă cu o turmă de oi și capre; Este o binecuvântare pentru sărac (rămășița lui Israel care păzesc poruncile și au mărturia lui Mesia, cel străpuns) și
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
prin narațiune o observație de viață, o intuiție de natură psihologică, ponderat și discret în dozarea motivelor epice". (Dana Dumitriu);" În faimosul Dicționar din 1967, Marian Popa folosea câteva sintagme despre scriitorul E.B. și despre proza lui: "Amestec de mitologie, alegoric, comportamentism, metaforism și psihologism". [...] "Disponibilități analitice orientate către elementele grotești ale realității". [...] "Bufonerie mazochistă". [...] "Volubilitate forțată aproape demonstrativ"." ""Românul «Tinerețea lui Nicolae Ostia » are verva, sarcasmul și umorul galben, daca nu negru, al cărților despre obsedantul deceniu în varianta vag-parabolică
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
mondial vitraliile au fost depozitate în subsolul clădirii pentru a fi ocrotite. Holul interior este impunător, fiind lung de 45 de metri, realizat din marmură de Carrara și delimitat de două oglinzi venețiene. Fațada clădirii este dominată de un mozaic alegoric realitat de Aladár Kriesch. Mozaicul arată diferiți reprezentanți ai orașului Târgu Mureș, comercianți, ostași și dregători, aducând omagiu patriei alegorice, Hungária care se află în centrul imaginii pe tron. Compoziția armonioasă, fondul auriu și marginile curbe, ritmate în 12 arce
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
de metri, realizat din marmură de Carrara și delimitat de două oglinzi venețiene. Fațada clădirii este dominată de un mozaic alegoric realitat de Aladár Kriesch. Mozaicul arată diferiți reprezentanți ai orașului Târgu Mureș, comercianți, ostași și dregători, aducând omagiu patriei alegorice, Hungária care se află în centrul imaginii pe tron. Compoziția armonioasă, fondul auriu și marginile curbe, ritmate în 12 arce fac din acest mozaic un element decorativ foarte valoros artistic care imprimă întregii fațade un plus de eleganță. Frizele ornamental
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
familiar prin roadele hărniciei și talentului său (semnalate la Târnava, Furcșoara, Rădulești, Certejul de Jos, Ciungani, Basarabasa, Zam, Ocișor ș.a.), rămâne doar presupus căci nu am aflat, până acuma, nici o piesă semnată. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o compoziție alegorică, arbori în ipostaza anotimpurilor, a fost zugrăvită pe tavanul pronaosului; o scenă din geneză, pe timpanul de vest al naosului; „Cel vechi de zile”, pe bolta altarului. Cenușa a încă unei bisericuțe de lemn îngrașă pământul locului pe care l-
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
cu 7 raze, asemănătoare cu cele ale lui Helios (personificarea Soarelui in mitologia greacă). Pliniu cel Bătrân de asemenea descrie pasărea ca având o creastă pe cap, iar Ezekiel Tragicul a comparat-o cu un cocoș. În mitologia greacă, pasărea alegorică seamănă ca formă cu vulturul (conform lui Herodot, Pliniu, Solinus și Philostrat; Lactantius și Ezekiel afirmau că phoenixul este mai mare decât un struț), dar se deosebește de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură și aur (două
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
František Maxmilián Kaňka și conținea statui ce proveneau din atelierul lui Matthias Bernard Braun. În 1746 nivelurile superioare existente la patru dintre turnuri au fost distruse, iar un turn a fost complet demolat. În timpul refacerii interioare au fost pictate fresce alegorice și mitologice pe plafoanele din sală mare și au fost realizate șeminee din marmură cu decorațiuni sculptate de Lazăr Wildmann. Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei a cumpărat Konopiště în 1887, cu moștenirea să de la ultimul duce de Modena, și l-
Castelul Konopiště () [Corola-website/Science/335948_a_337277]
-
comică și ironie, voiciune dramatică și suplețea limbajului ce notează diferențele de ton, precum și o profundă întelegere a omului. El respectă tradiția, dar este și un inovator: comedia sa conține un prolog rostit de un zeu sau de un personaj alegoric, este curentă împărțirea în cinci acte, personajele sunt exponentele galeriei umane contemporane, folosirea monometriei, clișeele tipologice sunt păstrate (curtezana, tânărul de origine nobilă, tatăl mizantrop, sclavul iscusit etc.), însă fixările sunt mai subtile, comicul de caracter este predominant, dragostea constituie
Menandru () [Corola-website/Science/314953_a_316282]
-
Fabula este o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele, fenomenele naturii și lucrurile, satirizează anumite năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă (istorioara cu tâlc
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
personificate. Acestea sunt imaginate în situații omenești, iar faptele narate constituie o alegorie. Fiind o operă epică, în fabulă, sentimentele și atitudinea scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor.Ca orice fabulă se întâlnește o primă parte narativă alegorică, în care sunt relatate întâmplările, dar, narațiunii, ca mod de expunere predominant, i se adaugă și dialogul, care imprimă o anumită vioiciune și naturalețe întregii acțiuni. Totodată, acest mod de expunere, precum și unele scurte secvențe descriptive au menirea de a
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
numită morală, care este așezată, de obicei, la sfârșit și conține o concluzie formulată concis și clar. Uneori, morala poate lipsi din fabulă, dar în această situație, ea se desprinde cu ușurință din narațiune. Cele două părți ale fabulei - narațiunea alegorică și morală - se află într-o strânsă legătură, căci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie a întregului discurs, iar narațiunea este veșmântul care o pune în relief. Claritatea moralei depinde, în foarte mare măsură, de claritatea firului
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
perete întreg, într-o formă iconografică complexă, alături de Apocalipsă, dar este frecventă mai ales în pictura cretană. Originile Lapidării Sfântului Ștefan trebuie căutate tot într-o mănăstire athonită, la Xenofont, unde apare la 1554 în naosul catholiconului. Corabia creștinătății, scenă alegorică, apare pentru prima data în pictura românească, fiind o invenție monastică în spiritul athonit și fiind apropiată în semnificații de scenele care ilustrează Apocalipsul din trapeza Mănăstirii Dochiariu, unde se află pictată alături de Adormirea Sfântului Efrem și, probabil, în același
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
1877, carte ce se afla pe un raft al locuinței lui Leopold Bloom (Ulysses), există în realitate, un exemplar găsindu-se la British Museum. Următorul volum, Ieșirea la țărmuri (1978), a fost receptat ca un roman mitic, ca o istorie alegorică. Deși subiectul este axat pe Războiul de Independență de la 1877, tratat cu abundență de date, totul este, de fapt, în maniera lui Joyce din Ulysses, inventat: născocire savantă a unui joc intelectual cât se poate de serios. Numeroase trimiteri livrești
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
discuție. Socrate a nemulțumit autoritățile ateniene, fiind acuzat de impietate și coruperea tinerilor și este nevoit să se sinucidă. În filosofia lui Platon, ideile formează un tărâm al adevărului la care omenirea nu va avea acces direct. Ca în peștera alegorică, realitatea îi învăluie pe oameni în feflecțiile imperfecte ale ideilor. Cu ajutorul rațiunii, putem recupera din inconștientul nostru cunoașterea înnăscută, dar uitată, cunoașterea fiind rememorare. A examinat natura iubirii platonice în dialogul său Symposion, spunând că iubirea este căutarea nemuririi. Aristotel
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
luptelor. După război, autoritățile sovietice au hotărât să construiască un Memorial al apărărtorilor Stalingradului pe dealul care a fost locul de odihnă veșnică a atâtor și atâtor luptători. Lucrările au durat din 1959 până în 1967, elementul central fiind o statuie alegorică a Patriei ridicată pe vârful dealului. Monumentul, opera artistului Evgheni Vucetici este numit "Patria Mamă te chiamă!" Monumentul este o statuie din beton de 53 de metri înălțime, la care se adaugă sabia de 27 de metri, în total 82
Kurganul lui Mamai () [Corola-website/Science/302349_a_303678]
-
plecarea lui din țară a determinat sfârșirea activității care se micșorase din ce in ce mai mult. În urmă suspendării activității la Partidul Independent din anul 1915, a început să traducă piese de teatru pentru Vinohrady. În Ziarul Poporului (Lidové Noviny) a tipărit proza alegorica “Tajemna dobrodružstvi Alexeje Iványče Kozulinova” (“Aventurile secrete ale Alexei Iványči Kozulinova”). După publicarea acestei lucrări a fost cercetat pentru intenția presei de a incita la ură și dispreț față de Guvern. A fost în cele din urmă arestat pe 20 noiembrie
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]
-
O solie imperială", "Stema orașului", "Prometeu", "Poseidon" și "Vulturul" se înscriu în specia literară parabolă. Ele au și fost incluse într-un volum din 1961, editat de Schocken Books, "Parabole și paradoxuri" ("Parabeln und Paradoxe"). În sens mai larg, caracterul alegoric al parabolei se extinde asupra întregii opere a lui Kafka, astfel încât "Procesul" sau "Castelul", de exemplu, pot fi considerate parabole mai elaborate. Parabolele lui Kafka au fost inspirate simbolistic și stilistic de literatura religioasă iudaică (Tanah, Talmud, Midraș etc.), unde
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
parabolei se extinde asupra întregii opere a lui Kafka, astfel încât "Procesul" sau "Castelul", de exemplu, pot fi considerate parabole mai elaborate. Parabolele lui Kafka au fost inspirate simbolistic și stilistic de literatura religioasă iudaică (Tanah, Talmud, Midraș etc.), unde reprezentarea alegorică a adevărurilor lumii reprezintă o formă artistică predilectă. Borges afirmă: « Kafka este mai aproape de Cartea lui Iov decât de ceea ce s-a numit „literatura modernă” ». În "Despre parabole" ("Von den Gleichnissen"), Kafka clarifică scopul acestei specii literare: ea nu trebuie
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
cum sfântul individual poate fi triumfător în lupta cu tentațiile minții și ale trupului ce duc la damnațiune. Cartea este scrisă într-un stil narativ direct și prezintă elemente de dramă și biografie, dar în același timp demonstrează aceeași conștiință alegorică întâlnită la Edmund Spenser. În timpul Restaurației cea mai comună modalitate de a primi știri era sub forma publicării unui afiș. Pe o singură foaie mare de hârtie era de obicei scrisă istorisirea unui eveniment. Totuși, în această perioadă a apărut
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
industriale au fost închise după 1989. Fabrica de fire sintetice a funcționat pană la începutul primului deceniu al secolului al-XXI-lea. În centrul orașului se află una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum și o statuie alegorică (România reprezentată ca o tânără fată) indicând spre locul în care forțele române au traversat Dunărea în Războiul de independență (Monumentul Eroilor). În Corabia s-au născut actorul și fostul director al Teatrului Național din Craiova, Emil Boroghină și golgheterul
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
școală primară (Διδακτήριο - actualmente Muzeul Etnografic), Biserica Sfânta Paraschiva, conacul Pamoutsoglou, mahalaua Șacal (cartierul turc Τσακάλ Μαχαλάς) ș.a. Manifestarea culturală cu cea mai mare popularitate este Carnavalul dinaintea Postului Paștilor, cu obiceiuri tradiționale, care culminează cu o paradă de care alegorice și măști folclorice. În ziua de Lăsatul Secului (Καθαρά Δευτέρα), obiceiul înălțării zmeielor atrage numeroși vizitatori din împrejurimi, cărora li se oferă o mâncare de fasole tradițională (φασολάδα) gătită în piața centrală a satului, pe tot timpul nopții precedente, într-
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]