1,684 matches
-
se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv cu
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv cu efecte majore în populațiile mici. Cu toate că ambele procese afectează cursul evoluției, deriva genetică acționează în mod aleatoriu, în timp ce selecția naturală nu este aleatoare. În timp ce selecția naturală este direcționată, ghidând
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
ce înseamnă. Nu există nici o genă capabilă să facă un picior, fie el lung sau scurt. Dar "poate exista o singură genă care atunci când toate celelalte sunt identice, ea va face, când se exprimă într-o anumită formă a ei (alelă), ca picioarele să fie mai lungi." Mai mult decât anatomia, comportamentele se bazează pe efectul combinat al unui număr ridicat de gene. Acest sistem în cascadă are ca efect că o modificare minoră a unei singure gene poate antrena modificări
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mult decât anatomia, comportamentele se bazează pe efectul combinat al unui număr ridicat de gene. Acest sistem în cascadă are ca efect că o modificare minoră a unei singure gene poate antrena modificări comportamentale majore la celalt capăt. De aceea alelele (variantele) unei singure gene pot avea un efect asupra expresiei mai marcate sau mai estompate a unui comportament. Dacă nivelul de serotonină, vasopresină sau a oricărui alt neurotransmițător sau hormon are, de exemplu, o influență asupra deschiderii la spiritualitate, modificarea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mai mari bunuri ale vieții cuvinte ca peltast androgin și exultant sunt înlocuiri de acest gen și vor să fie mai degrabă sugestive decât definitive furnizorul de servicii internet a atașat următorul comentariu codominanța este fenomenul de interacțiune între două alele dominante care determină apariția unui nou fenotip dachau a folosit drept prototip și model pentru celelalte lagăre de concentrare înființate ulterior acțiunile de întârziere acompaniate cu raiduri agresive în teritoriul italian au fost duse cu deosebit curaj și mare pricepere
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
condiționează manifestarea fenotipica a genei fl2 într-o singură doză și un conținut sporit de lizina și meteonină în bob. A depistat noi surse genetice cu un conținut înalt de lizina în bob, inclusiv cinci, care au în genotipul lor alela o2 și două - alela fl2. Utilizarea diferitor metode genetice și de ameliorare a permis crearea unui bogat material inițial pe baza căruia au fost obținute cîteva variante de hibrizi speciali de porumb. Cercetările sale s-au finalizat prin crearea și
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
genei fl2 într-o singură doză și un conținut sporit de lizina și meteonină în bob. A depistat noi surse genetice cu un conținut înalt de lizina în bob, inclusiv cinci, care au în genotipul lor alela o2 și două - alela fl2. Utilizarea diferitor metode genetice și de ameliorare a permis crearea unui bogat material inițial pe baza căruia au fost obținute cîteva variante de hibrizi speciali de porumb. Cercetările sale s-au finalizat prin crearea și omologarea în Republică Moldova
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
riscul este de 25-50%. Începând cu anul 2011, au fost identificate peste 36 de gene care contribuie la riscul diabetului de tip 2. Împreună, toate aceste gene sunt responsabile doar pentru 10% din componentele totale moștenite ale bolii.De exemplu, alela TCF7L2 crește riscul de apariție a diabetului de 1,5 ori și constituie cel mai mare risc dintre variantele genetice comune. Majoritatea genelor legate de diabet sunt implicate în funcțiile celulelor beta. Există cazuri rare de diabet, ce apar drept urmare
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
experimentele sale studiind trăsăturile pentru culorile florile, Mendel a observat faptul că florile fiecărei plante de mazăre era sau mov sau albă - dar niciodată o formă intermediară între cele două culori. Aceste diferențe, versiuni discrete ale aceleași gene, sunt numite alele. În cazul mazării, care este o specie diploida, fiecare plantă individuală are două copii a fiecărei gene, o copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
specie diploida, fiecare plantă individuală are două copii a fiecărei gene, o copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare una dintre cele două alele de la fiecare părinte. Aceste observații ale moștenirii discrete și a segregației alelelor sunt cunoscute împreună
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare una dintre cele două alele de la fiecare părinte. Aceste observații ale moștenirii discrete și a segregației alelelor sunt cunoscute împreună că Prima Lege a lui Mendel sau Legea Segregației. Geneticienii folosesc diagramele și simbolurile pentru a descrie moștenirea și ereditatea. O genă este reprezentată printr-
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare una dintre cele două alele de la fiecare părinte. Aceste observații ale moștenirii discrete și a segregației alelelor sunt cunoscute împreună că Prima Lege a lui Mendel sau Legea Segregației. Geneticienii folosesc diagramele și simbolurile pentru a descrie moștenirea și ereditatea. O genă este reprezentată printr-una sau mai multe litere. Adesea simbolul „+” este folosit pentru marcarea unei
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
sunt cunoscute împreună că Prima Lege a lui Mendel sau Legea Segregației. Geneticienii folosesc diagramele și simbolurile pentru a descrie moștenirea și ereditatea. O genă este reprezentată printr-una sau mai multe litere. Adesea simbolul „+” este folosit pentru marcarea unei alele non-mutante obișnuite pentru o genă. În experimentele de fertilizare și de împerechere (și în general când este vorba de Legea lui Mendel) părinții sunt reprezentați prin generația „P” iar progeniturile prin generația „F1” (engleză:"First filial"). Cand fecare membrul al
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
moștenirea trăsăturilor. Aceste diagrame marchează moștenirea unei trăsături într-un arbore genealogic. Organismele au mii de gene în componență, iar în organismele cu reproducere sexuală aceste gene sunt în general grupa independent una de cealaltă. Asta inseamna ca moștenirea unei alele pentru bobul de mazăre de culoare galbenă sau verde nu are legătură cu moștenirea alelelor pentru florile de culoare albă sau mov. Acest fenomen, cunoscut ca „a Doua Lege a lui Mendel” sau „legea separării independente”, asta însemnând că alelele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
de gene în componență, iar în organismele cu reproducere sexuală aceste gene sunt în general grupa independent una de cealaltă. Asta inseamna ca moștenirea unei alele pentru bobul de mazăre de culoare galbenă sau verde nu are legătură cu moștenirea alelelor pentru florile de culoare albă sau mov. Acest fenomen, cunoscut ca „a Doua Lege a lui Mendel” sau „legea separării independente”, asta însemnând că alelele a diferite gene se amestecă între cele ale părinților pentru a forma progenitura prin multe
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]