1,026 matches
-
10 000 metri, în care cine altul putea lua aurul decît eternul Selasie (se pare că pe toți etiopienii îi cheamă Selasie, de la împărat pînă la atlet), deci îndată după cursa cu răpitorul (răpitor, în sensul că-ți răpește somnul) alergător, TVR 2 ne oferă (la știri) imaginea unui exemplar din rasa noastră, pe numele lui Otzi, dezghețat, bietul de el, de-abia acum, în Alpi, după 5000 de ani. Ruptă-bucățică, doamne iartă-ne, cu cel ce tocmai alergase. De unde, nonagenarul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fiecare vară, cum își făcea antrenamentul. Din poziția mea pe ultimul palier al stadionului gol, unde îmi rumeneam suprafețele îi puteam urmări manevrele absolut stupefiante: echipat sportiv, lua metodic în piept treptele dintre peluze, sus-jos, jos-sus, și asta în pas alergător, pînă la parcurgerea completă a tribunelor. Dacă n-aș fi știut cine e, aș fi spus că-i un sportiv de performanță ce-și inventase un traseu năstrușnic. Întîlnit ieri, după mulți ani, timp în care părăsisem reprizele de insolație
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cercetărilor efectuate asupra practicanților de jogging, având ca obiective determinarea influențelor acestei activități sportive asupra sistemului cardiovascular au accentuat influențele exercitate asupra: reglării tensiunii arteriale sau menținerii acesteia în anumite limite, chiar diminuarea hipertensiunii arteriale (cercetările au evidențiat faptul că alergătorii pasionați au o tensiune arterială mică); diminuării riscului de atac de cord; creșterea sau menținerea elasticității arterelor (ca efect al efortului aerob și al cantității mari de sânge vehiculate constant prin artere, în timpul ședințelor de jogging); prevenirii apariției varicelor (prin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
cu creșterea în greutate a cordului. Concluzionând prin cifre statistice expuse în diferite studii și cercetări din domeniul fiziologiei sportive, evidențiem faptul că modificările determinate de alergarea de durată, efectuată constant pe perioade lungi de timp, fac ca inima unui alergător pasionat să bată cu 30.000 până la 36.000 bătăi/minut mai puțin decât la un individ inactiv. 1.1.2. Efectele joggingului asupra activității respiratorii Conform studiilor și cercetărilor din domeniul fiziologiei sportive, efectele joggingului asupra aparatului respirator pot
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a intensității efortului, va angrena automat și o îmbunătățire a capacității aerobe a practicantului de jogging. 1.1.3. Efectele joggingului asupra activității psihice Plecând de la o simplă constatare, ca urmare a chestionării practicanților de jogging, vom observa că cei mai mulți alergători spun că „dependența” lor de mișcare nu ține numai de beneficiile fizice pe care le resimt (tonus muscular ridicat, energie, vigoare fizică), ci și de „euforia” psihică, de îmbunătățirea activității cerebrale (eficientizarea rezolvării sarcinilor psihice). Jogging de la A la Z
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în măsură să demonstreze, pentru prima dată, existența unui flux crescut de endorfine, în anumite zone ale creierului legate de emoție și starea de spirit, atunci când sportivii au efectuat alergarea de durată. Experimentul a impus injectarea unei substanțe radioactive la alergătorii subiecți, pentru a determina nivelul de endorfine prin scanare tomografică cu pozitroni. Subiecții au fost conștienți de obiectivele cercetării, au fost supuși și la teste psihologice și au fost scanați înainte de alergare și după cele 120 minute de alergare. Rezultatul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
după o astfel de ședință de jogging (20km 40 kg). Oscilația acestor valori se poate constata la joggeri experimentați, care participă la competiții pe distanțe lungi (semimaraton, maraton). În opinia specialistului amintit, efectele pozitive ale alergării înmulțesc aceste celule la alergătorii de distante lungi atunci când se odihnesc sau aleargă mai puțin de 16 km pe zi. De asemenea, sunt tot mai multe studii efectuate, care recomandă practicarea efortului aerob moderat (jogging) pentru a preveni sau reduce riscul determinat de unele boli
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în poziție ortostatică și în deplasare; joggingul stimulează imaginația. Tot cercetările din domeniul sportiv au demonstrat faptul că imaginația se îmbunătățește în raport cu distanța pe care un individ o aleargă. Astfel, anumiți indici de manifestare ai imaginației sunt mai dezvoltați la alergători de maraton comparativ cu cei pe distanțe medii și mult mai mari față de sprinteri; joggingul ajută la pierderea în greutate. Practicarea regulată a joggingului alături de o dietă sănătoasă a demonstrat că duce la scăderi reale ale greutății corpului, scăderi bazate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
au evidențiat faptul că euforia ar fi rezultatul endorfinelor generate de către neuroni și ar fi generate cu scopul de a alina suferința după efortul fizic prelungit. Relația dintre jogging - endorfine - euforie a determinat apariția conceptului de "runner's high" (euforia alergătorilor). Fig.nr. 10, 11, 12,13 și 14 - Starea de „runner’s high” Exercițiile de rezistență (mersul pe bicicletă, natația, plimbările lungi, tenisul de masă sau schiul, exercițiile de sală, de Dan Iulian Alexe 32 tip cardio training, aerobicul, stepul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
cardio training, aerobicul, stepul, activitățile cu efort fracționat interval-training, fotbalul, rugby-ul, baschetul, handbalul etc.) sunt cele mai „endorfinogene”, însă, nimic nu se compară cu efectele determinate de alergarea de durată, cu intensitate moderată (specifică joggingului). "Runner's high" (euforia alergătorilor) - recompensa oferită de alergare organismului uman Studiile efectuate în domeniul sportului, asupra efectelor activității sportive, au evidențiat efectul anestezic și euforizant pe endorfinele eliberate în timpul exercițiilor fizice îl determină, ca răspuns la alți hormoni (adrenalina), care acționează ca factori de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a practicanților de alergare (jogging) pot fi considerate adevărate recompense mentale și fizice pe care acest tip de activitate fizică le oferă, direct și indirect și justifică, conform specialiștilor, o parte din motivele pentru care oamenii practică regulat joggingul. „Euforia alergătorilor” (runner’s high), trăită subiectiv de toți cei care practică regulat activitățile sportive, dar în special joggingul, a fost pusă, de 40 de ani, pe seama efectelor generate de endorfine și sistemului de receptori opioizi. Cercetările științifice ale ultimilor ani au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
psihice active ale canabisului). Acest sistem endocanabionid include un complex de receptori specializați, care activează alți receptori receptivi la efectele canabionidelor, specializați pe activitatea cerebrală și a sistemului imunitar (denumiți CB1 și CB2). Dorind să explice științific fenomenul denumit „euforia alergătorului” (“runner”s high”), dorind să determine rolul endocanabionidelor induse pe baza efortului fizic și de ce practicanții de jogging au senzații de plăcere, după efectuarea unei alergări de 30-40 minute, un grup de cercetători din domeniul biochimiei și farmacologiei au inițiat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în spații închise (bazin de înot, sală), fapt ce facilitează și mai mult efortul, datorită lipsei factorilor externi de mediu (ploaie, dar în special vânt, care nu mai opune rezistență). Joggingul, spre deosebire de exemplele expuse anterior, implică în efort întreg organismul alergătorului. Practic, alergătorul, pe lângă efortul depus pentru deplasarea organismului său, trebuie să învingă inclusiv efectul forței gravitaționale, a factorilor de mediu (curenții de aer). Comparată cu alte forme de activitate, în care corpul este susținut artificial, sau unele părți ale sale
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
închise (bazin de înot, sală), fapt ce facilitează și mai mult efortul, datorită lipsei factorilor externi de mediu (ploaie, dar în special vânt, care nu mai opune rezistență). Joggingul, spre deosebire de exemplele expuse anterior, implică în efort întreg organismul alergătorului. Practic, alergătorul, pe lângă efortul depus pentru deplasarea organismului său, trebuie să învingă inclusiv efectul forței gravitaționale, a factorilor de mediu (curenții de aer). Comparată cu alte forme de activitate, în care corpul este susținut artificial, sau unele părți ale sale nu sunt
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
aleargă, la următorul aspect: depășirea efortului aerob specific acestui tip de Jogging de la A la Z II 43 alergare are loc în momentul în care nu se mai poate vorbi în timp ce se aleargă. De asemenea, o recomandare des propusă de alergătorii cu experiență este acea că, în timpul joggingului, trebuie să insistăm pe regularitatea respirației, pe evitarea pe cât posibil a mișcărilor respiratorii sacadate. Prin exercițiile de respirație efectuate constant, atât în pauzele dintre reprizele de alergare, cât și în alergare: se poate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
joggingului este dependentă de: de obstrucția sau libertatea căilor aeriene superioare și inferioare de a realiza actul respirator (starea de sănătate a nasului, sinusurilor, cavității bucale, faringelui și laringelui, traheii, plămânilor); de umiditatea și temperatura aerului; de capacitatea vitală a alergătorului; de pregătirea organismului pentru efort înaintea începerii ședințe propriu-zise de alergare; de fenomene atmosferice existente (soare, vânt, ploi, presiune atmosferică, ninsoare etc.); de altitudinea la care se practică joggingul; de ora din zi la care se practică alergarea; de nivelul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efort înaintea începerii ședințe propriu-zise de alergare; de fenomene atmosferice existente (soare, vânt, ploi, presiune atmosferică, ninsoare etc.); de altitudinea la care se practică joggingul; de ora din zi la care se practică alergarea; de nivelul de pregătire fizică a alergătorului și de experiența acestuia în adaptarea respirației în funcție de specificul efortului, durata acestuia, condițiile meteo. 13 Becea, L., (2003), Respirația și performanța sportivă, Editura Printech, București, p.54; Jogging de la A la Z II 45 2.4. Hiperventilația și joggingul Lydiard
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
deficitară a țesuturilor musculare va genera tensiuni musculare (dureri, spasme, contracturi ușoare etc.), tensiuni care vor „împiedica” desfășurarea optimă a joggingului. Realizarea unei respirații complete și corecte în timpul practicării joggingului este și ea unul dintre factorii care pot mări capacitatea alergătorului de a menține efortul o perioadă mai mare de timp, fără a fi supus anumitor „limitări”, determinate de reacțiilor biochimice ce apar în timpul oricărui efort fizic. 2.8. Sistemul energetic în jogging Găsirea unei modalități superioare de asigurare a energiei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de la A la Z II 71 Domeniul cercetării științifice oferă și el date interesante despre practicarea joggingului de către tinerii adulți, aspectele abordate fiind extrem de variate (de la efectele și modificările fiziologice determinate de efortul aerob, la stările psihice de euforie specifice alergătorilor -„runner high”, de la creșterea performanțelor în alergare la efectele sociale ale joggingului etc., de la modalitate de percepere a efortului de către unii tineri la efectele determinate de jogging asupra tinerilor și tinerelor). Într-o astfel de cercetare, Barreira, T., Rowe, D.
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mereu tânărului” psihic, mai ales dacă acea persoană a fost una activă în timpul tinereții și vârstei adulte, mai ales dacă a practicat constant joggingul sau altă activitate sportivă. Conform opiniei exprimate de practicanții pasionați de jogging (și confirmate de specialiști), alergătorul de vârsta a III a va observa că odată cu trecerea anilor, organismul său nu va mai putea parcurge aceleași distanțe pe care le parcurgea cu ani în urmă, iar recuperarea, după câteva zeci de minute de alergare, va dura mult
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
cu fiecare an, după 50-60 ani, apare tendința ca structurile amintite să nu mai „lucreze” eficient pentru protecția articulațiilor și să nu mai amortizeze astfel, la fel de bine, impactul asupra oaselor, la reluarea contactului cu solul în timpul fazei anterioare a pasului alergător. Astfel, există posibilitatea ca persoanele de vârsta a III a, declarate apte pentru jogging de către medicul specialist, să se confrunte cu dureri articulare. Conform opiniei exprimate de Rodgers, B., Douglas, S., (1998), dacă, totuși, aceste persoane vor face mișcare constantă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
calitatea dinamicii căruciorului) nu mai pot efectua lucrul corect de brațe, pentru o Dan Iulian Alexe 80 perioadă scurtă de timp, iar umerii și trunchiul își pot modifica și ei poziția, fapt ce atrage de la sine o adaptare a pasului alergător. Însă, dacă obiectivul nu este performanța, ci doar plăcerea de a alerga, detaliile tehnice descrise anterior nu mai contează așa de mult. Totuși, raportând la condițiile de alergare și la faptul că roțile acestor cărucioare speciale sunt mai mari și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de la care s-ar fi „plecat” în inventarea acestui concept ar avea la bază dorința lui Glenn McWaters de a găsi o activitate care să îi permită unei persoane cu anumite afecțiuni să regăsească în apă gesturile și senzațiile unui alergător. Unele surse povestesc despre un eveniment din viața McWaters, când acesta, venind rănit din războiul din Vietnam ca urmare a unui accident de avion și nedorind să accepte diagnosticul dat de doctori, a început un program de reabilitare în piscină
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
să accepte diagnosticul dat de doctori, a început un program de reabilitare în piscină, moment în care i-ar fi venit și această ideea, de a alerga în apă, fără să atingă solul (anterior accidentului, Glenn McWaters fusese un bun alergător)25. Astfel, istoria joggingului acvatic îl evidențiază pe McWaters inventând o vestă din neopren, care să îi permită să stea vertical în apă și să-și mențină capul deasupra acesteia, pentru a și facilita în acest fel efectuarea mișcărilor brațelor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în evidență un aspect extrem de util Jogging de la A la Z II 121 pentru înțelegerea imitării alergării prin apă: centrul general de greutate al practicantului de jogging acvatic nu mai este la nivelul abdomenului inferior (sub ombilic), cum este la alergătorul pe uscat, ci la nivelul părții superioare a trunchiului (mai exact la plămâni), fapt ce necesită o adaptare permanentă a posturii corpului pentru menținerea verticalității în apă. Fig. nr. 95 și 96 - Principiul coordonării brațului și a piciorului opus în timpul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]