258 matches
-
Goncourt. “Estetica nostalgiei” care ar defini romanul contemporan francez s-ar configura În urma unei noi reprezentări a timpului ca durată. Actanții sunt, În mare parte, fie exponenții unei comunități minoritare, prezențe izolate și, de aici, filtre mai puternice și mai alienante ale realității, fie naratori sub presiune, pentru care scrisul, ca În atîtea cazuri, Îi menține În viață datorită virtuților lui taumaturgice. Este, dacă se poate spune așa, un efect de remediu al unui dezechilibru: acela dintre intensitatea scăzută a vieții
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să-și ucidă tot mai enervantul companion, se sinucide de fapt; Je vrea să-l elimine pe autre, dar l’autre Îl trage inexorabil pe Je după sine. Una dintre morale este foarte accesibilă: trebuie să ne sustragem unui sistem alienant, care moșește monștri, a cărui ofertă de vid prezentată În ambalaje lucioase Înșală și distruge. A doua, după ce ne gîndim foarte profund, ar putea suna așa: a se evita Însingurarea Îndelungată În incinta nodurilor de transport În comun. Cartea e
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
soluții: 1. Mai bine Îți asumi drama despărțirii pentru a-ți regăsi fericirea decît să continui o relație compromisă care te alienează. 2. Îți spui că e mai bine că te-a părăsit acum decît să continue o relație compromisă, alienantă, și de realitatea dureroasă a căreia ți-ai fi dat seama și tu Într-o bună zi. Textul este o succesiune de cadre care ilustrează cele două probleme și rezolvările lor. Părțile de text care nu participă În mod direct
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la rang de tragedie - se poate echivala cu un repli sur soi al individului occidental "saturat social" (Kenneth Gergen), posesor al unui sine incapabil de a mai rezista la presiunea unei din ce În ce mai acopleșitoare aglomerări cu caracterele celorlalți, a unei alterități alienante. Ceea ce aș avea eu de reproșat minimalismului bonom ar fi tocmai blîndețea, bonomia lui, o naivitate a proiecțiilor psihice pe care mulți dintre noi am pierdut-o. Admir meticulozitatea unui scriitor serios, aplicat, al cărui crez tradiționalist Însă nu-mi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de îngrijire, protecție și dragoste. Tot în plan conceptual trăsăturile caracteriale sunt expresia unor dorințe și nevoi inconștiente și a relațiilor obiectuale internalizate. Ele se manifestă în cazul TP prin comportamentul dizarmonic instabil, egocentric, non-empatic sau iresponsabil fundamentat pe asocierea alienantă dintre nevoia de a fi protejat și internalizarea unei relații parentale obsesive sau pe alte raporturi de aceeași factură. Atributele de persistență și specificitate individuală a comportamentului personalităților patologice sunt legate de faptul că el reprezintă expresia unor variante relaționale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1981, nu am mai avut sentimentul ăsta de greață și exaltare”), C. se notează aproape invariabil ca neurastenic („nu mă bucură nimic, sunt pe un fund mocirlos”), atins parcă de ramolisment și impotență estetică, supărat pe propriul succes considerat ca alienant ș.a.m.d. Întâiul lucru care se observă la el este plăcerea cuvintelor. Rareori un poet a fost astfel vorbit de cuvintele sale ca Mircea Cărtărescu. [...] De la tânărul Nichita Stănescu, nici un poet nu a mai dat o impresie la fel de amețitoare
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
vibrări de lirism (Clara Corona) și elemente de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria, care, cu un tremur duios, poate fi și din lumea celor care nu cuvântă (Sfârșitul șoimului). Contând pe ritmul epic, parabola Subterana ar vrea să sugereze mecanismul alienant al unui sistem totalitar. Portretistica (figura bizară a bătrânului maniac într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele de teatru ale lui C. (nepublicate în timpul vieții; un volum de Teatru îi va
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
sunt la fel de legate ca universurile artificiale ale drogurilor și informaticii? Un "trip", de-atunci încolo, poate fi la fel de bine o călătorie prin intermediul drogurilor sau în interiorul unui univers creat printr-un software 84. Altfel, călătoria poate fi cu atât mai agreabilă (alienantă?) cu cât se va alătura muzicii în loc de droguri. O anumită aparatură va permite trăirea altor vieți prin proiectarea propriilor fantasme asupra propriilor avataruri, cum își închipuie Norman Spinrad în Rock Machine ⁄ Mașinăria rock and roll (1989)85. SF-ul poate
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Circe evocă încă o dată anumite aventuri proprii poveștilor în care eroul este victima ospitalității vrăjitoarei, care abuzând de oaspete, îl preschimbă prin artificii, seducții și vrăji printr-o metamorfoză degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei). Ambivalența scenei de ospitalitate este aici evidențiată prin această alterare a subiectului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îndatorarea originară a subiectului. "dependența ca structură a subiectivității debitoare manifestă, într-adevăr, o fragilitate a subiectului în proximitatea sa cu diferitele figuri ale alterității. Ea creează un raport inegalitar pe care îl poate fundamenta posibilitatea unor raporturi de puteri alienante. Îndatorarea originară semnează atunci intrarea subiectului într-o lume a terorii etice dominată de conflict și de culpabilitate. Datoria se dovedește de neispășit. Antecedența absolută a celuilalt are forța legii tragice. "Nu ai nici cea mai mică vină, poate doar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-un fel sau altul, dependența sa. Oaspete de oaspete, ostatec al său, el căută cu masochism această relație, în calitate de oaspete are puterea, este stăpânul, dar fuge de ea și se revoltă într-o aceeași mișcare împotriva unei situații considerate alienante și false. Neliniștea emigratului, sinonimă cu descumpănirea în fața primirii posibile, se afișează într-un sentiment de persecuție. Chiar înainte de debarcare, Karl afirmă: "De altfel, lumea are aici o prejudecată împotriva străinilor". Angoasa paranoidă răspunde acestei ostilități latente a noului grup
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
astfel de uzurpare mă pune pe gânduri". Putem să conchidem (provizoriu) că dorința de ospitalitate răspunde unei dorințe de identitate pentru a-l îmblânzi pe acest celălalt (hospes și hostis), care obsedează constituirea subiectului, ca față a sa întunecată și alienantă, dar și ca față a sa, cum ar spune Levinas, hrănitoare și constructoare?653 Această dorință dezvăluie lipsa, dar o și constituie în elanul său cu neputință de potolit. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Al doilea Faust. Eseu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
an, și hip! și iar hip!/ marele orb țopăia fericit/ de-acest profan sfîrșit. Dar ce-mi pasă-n plin iulie mie" (Whisky-Palace). Oricum sforțarea creatoare a lui Ion Vinea se orientează către depășirea datelor unui real resimțit ca ostil, alienant. Dacă nu plonjează în suprarealismul ca atare, întemeietorul revistei Contimporanul (1922-1932), cel mai important și mai longeviv periodic al avangardei autohtone, se apropie de libertățile dicteului automat printr-o lejeritate a asociațiilor care oferă o alternativă seducător mozaicată a ordinii
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
acel ieri, odinioară, acel illo tempore (cronotop anistoric) paradisiac s-a destrămat. Reînsuflețirea lui este sinonimul poeziei, singura motivație spre a exorciza semnele finitudinii. Catrenele Venerei Antonescu sunt impecabile descântece ale unui suflet vulnerat, viaticum de refugiu dintr-o lume alienantă spre care toate punțile au fost aruncate în aer, într-un limb astral de mitologie a genitorilor: „Fugi amărnicie mai peste coclauri!/ Cândva, dezinvolt, culegeam doar lauri/ Ochii alor mei, cu sclipiri rebele,/ grele de-nțelesuri, mă privesc din stele
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
umple” pe elevi cu conținuturile narațiunii sale, conținuturi care sunt rupte de realitate, scoase din totalitatea care le-a generat și care le-ar putea da o însemnătate. Cuvintele sunt golite de concretețea lor și devin o prolixitate alienată și alienantă. Astfel, caracteristica evidentă a acestui tip de educație narativă o reprezintă sonoritatea cuvintelor, nu puterea lor de a transforma. „Patru ori patru egal șaișpe, capitala statului Pará este Belém.” Studentul înregistrează, memorează și repetă aceste propoziții fără să-și dea
Pedagogia oprimaților (fragment) () [Corola-website/Science/295692_a_297021]
-
purta ca titlu de glorie sub numele „modestie” undeva în Interbelic. Totul prins în corpul și mintea unei tinere de liceu. Experiența prilejuită de vânzoleala prin teatrele de stat, menită să-mi hrănească pretențiile enciclopedice, a fost previzibilă, repetitivă și alienantă, pe cât mi-aș fi dorit eu să fie de înălțătoare și provocatoare. De la interpretări cu vino-ncoa contemporan ale unor piese clasice, pe care le-am receptat ca tulburătoare în absurdul prozaic în care abundau, în loc să triumfe ca vârf de
Nu-mi place () [Corola-website/Science/295782_a_297111]
-
să închegi un discurs coerent atâta vreme cât nu există premise, nici măcar elementele comune, în care să construiești un dialog. Exact asta a fost și reacția mea, nu din film, ci mergând acolo și discutând cu ei, și ascultându-i. Era extrem de alienant. Era ceva - „stați puțin frate, ce vorbiți?”. Iar eu vorbesc chiar din experiența mea, a celui care ascultase mesajele Europei Libere și <b>Vocii Americii</b>. Pentru că, în virtutea acelui mesaj, și a celor presupuși 60 de mii de morți de la
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
piața japoneză. Poziția lui Ashley este păstrată într-un regim al ambiguității. Pe de o parte, vedem o Ashley epuizată și extrem de vulnerabilă, care locuiește singură într-o casă strălucitoare, în pădure, împreună cu două păpuși, o Ashley care urăște industria alienantă a modelling-ului, iar pe de altă parte, în fața camerelor, urmărim o Ashley care prezintă lansarea în Japonia ca pe o șansă enormă din care fetele au numai de câștigat. Asta în timp ce avem exemplul Nadiei, întorcându-se acasă cu 2000
Girl Model - Corp dator pe piața japoneză () [Corola-website/Science/295633_a_296962]
-
sau religioase, este așadar aceea a unei lupte susținute și continue pentru apărarea drepturilor lor, și asta tocmai pentru că în contrast cu ceea ce se cunoștea în trecut, știm azi că rasismul, religia, machismul sau homofobia, nu sunt simple accidente datorate unei culturi alienante sau purei întâmplări istorice, ci fenomene perene și general umane ale căror surse se află în abilitățile ultra-adaptative cultivate îndelung de mecanismele minimaliste legate de funcțiile elementare de supraviețuire ale lui Homo sapiens. Fapt care în sine nu trebuie, evident
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]
-
hipoderma), cu receptorii tactili care percep textura, presiunea, mișcarea și vibrația. Prin proceduri de atingerele a pielii: apăsare, întindere, mângâiere, frământare, periere, prin procedee proprii și coordonate coregrafice spațio-temporale, creez compoziții tactile spontane pe corpul fiecărui participant. Într-un context alienant și privat de senzorialitate, cauzat de o eră a tehnologiei virtuale, de către inegalități sociale și alți factori, această practica privilegiază atingerea și experiențele fizice, înaintea experienței vizuale care domină societatea tehnologizată contemporană. The Agency of Touch se dorește a fi
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
schimbe țara sau continentul, fără să fie afectată financiar în mod semnificativ. Mai mult, dispune de viața și cariera a mii de persoane. Desigur, asta se face cu sacrificii, cu muncă enormă, cu compromisuri. Și, nimeni nu neagă, poate fi alienant. Însă poziția ei în sistemul capitalist global este una profund privilegiată și opresoare, de soldat supus și profitor maxim al sistemului. Simpla descriere a acestor relații de dominare, din perspectiva nefericirii și alienării acestei reprezentante a clasei exploatatoare, nu are
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
dar aceștia trebuie să țină cont de reevaluarea produsă recent în ariile de cercetare ale omului și societății sale și care ne arată că a fost eronat să considerăm religia ca fiind rezultatul unic al ignoranței sau al unei culturi alienante. A accepta pesistența religiei și supranaturalului nu înseamnă nicicum un îndemn la apatie sau defetism, adică la acceptarea pretențiilor, dogmelor, falsificărilor, erorilor, minciunilor și nedreptăților religiilor. A surprinde mecanismele în acțiune în spatele credințelor religioase nu schimbă nimic în ce privește natura acestora
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ițele poveștii, în scenariul lui Maren Ade părintele își asumă un rol jovial cu scopul de a reface legătura ruptă cu fiica lui, în timp ce copilul (Ines Conradi) este prins de grijile cotidiene ale unui job bine remunerat, însă stresant și alienant. Exilată în București în căutarea succesului profesional, Ines își asumă o personalitate rece și calculată. Pentru ea, România este un simplu hop în carieră, care, odată trecut, îi garantează accesul către treptele superioare ale ierarhiilor corporatiste. Însă călătoria ei, inițial
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
reprezentativ pentru proza kafkiană. În "Vânătorul Gracchus", fantoma unui vânător mort, dar în același timp, « într-o oarecare măsură viu » își face apariția în portul Riva. Gracchus, cu care Kafka se identifică, este constrâns să ducă o existență absurdă, nedefinibilă, alienantă, din cauza inabilității sale de a se supune regulilor stricte ale « lumii de dincolo »: Sunt tot timpul pe treptele imense care duc în sus spre ea [lumea de dincolo]. Pe aceste trepte infinit de late hoinăresc când în sus, când în
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
PND în sine, precum și alte grupuri s-au folosit de figuri religioase în sprijinul programelor lor. Mulți analiști se tem că o astfel de introducere a religiei în politica ar amenința reforma către o țară laică și liberală, precum și o alienanta populației copta. Partidele politice oficiale și, în special partidele liberale de stânga și-au pierdut locurile lor în plus față de influență lor ideologică cu populația de vot. În plus figuri simbolice și-au pierdut locurile lor de conducere, lipsa de
Alegeri legislative în Egipt, 2005 () [Corola-website/Science/319704_a_321033]