560 matches
-
Popescu, care, însă, nu s-a prezentat la post. În 1871, funcționează doctorul Radu, înlocuit și el la 1.VII de dr. Pandele Grigorescu, medicul primar al Ospiciului. În același an, apare pentru prima dată pecetea Ospiciului cu însemnele "Ospiciul alienaților din Sfânta M.E. Neamtzu" și anul 1870. DOCTORUL PANDELE GRIGORESCU, UN PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI Doctorul Pandele Grigorescu se conturează ca o imagine foarte interesantă. La 1872, dr. Grigorescu, care pare să fi avut o oarecare școală psihiatrică, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și tratamentul medical al bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate... încălzirea saloanelor este satisfăcătoare așternuturile bolnavilor s-au găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Tg. Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din timp în timp, iar pentru privegherea imediată a ordinațiunilor medicale se află la mănăstirea Neamțu D-lui Pharmacist Balomir care ține locul de subchirurg. Alimentele s-au găsit de calitate bună și în greutatea prescrisă. Slujirea alienaților din partea gardienilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vizitează ospiciul alienaților din timp în timp, iar pentru privegherea imediată a ordinațiunilor medicale se află la mănăstirea Neamțu D-lui Pharmacist Balomir care ține locul de subchirurg. Alimentele s-au găsit de calitate bună și în greutatea prescrisă. Slujirea alienaților din partea gardienilor este după putință bună". Situația Ospiciului fusese bună începând de prin 1870, după cum reiese din reviziile anterioare ale lui Fătu, singura pe care am relatat-o mai pe larg. Ea era, după cum vedem, satisfăcătoare și în 1876, data
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și preocupată în mod permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thironu, care actualmente se găsește la Spitalul din (sic) Tg. Neamțu" etc... că, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
trebuiau să se raporteze, precis, la următoarele puncte (menționate de A. Fătu). ,,a) Dacă administrațiunile acestei stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își făcu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente sunt primiți după toate regulile cu actele medicale constatoare bolilor de care sufăr fiecare în special și care din acești bolnavi nu vor fi primiți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
A. Fătu). ,,a) Dacă administrațiunile acestei stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își făcu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente sunt primiți după toate regulile cu actele medicale constatoare bolilor de care sufăr fiecare în special și care din acești bolnavi nu vor fi primiți în astă regulă să se constate în ce modu au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fi așezate astfel ca să nu se poată atinge bolnavii de ei (sic) și a fi feriți de lesiuni; asemenea ferestre să fie la partea superioară a păretelui astfel ca bolnavii să nu poată atinge și să nu primească de la ceilalți alienați obiecte vătămătoare și aceia fereastră să fie cu geamuri. Carcera consta din două camere care comunică printr-o ușă comună noi opinăm ca să fie cu totul separate aceste camere astfel ca furibunzii să nu se vătăme reciproc și aceste camere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mult. La data inspecției lui Thiron devenise necesar un post de prim gardian: Am fi de avis ca Onorabila Epitropie să creeze o funcțiune de Prim Gardian și care să aibă autoritate asupra gardienilor, precum și a educa și instrui pe alienați, adică un feliu de monitori pentru bolnavi". Este evident, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că la data inspecției printre bolnavi erau nu numai oameni neinstruiți, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vizitele mai mult benevole, săptămânale, ale medicilor de la Spitalul Tg. Neamț. Bolnavii mor de afecțiuni intercurente, iar medicația calmantă și dușurile nu se mai utilizează, întrebuințându-se ca mijloc respectiv contra bolnavilor privarea de mâncare, faptele fiind descrise textual astfel: "alienații când devin furioși se pun în bașcă, uneori și în cămașa de forță, dar niciodată nu li se dă calmante. Dacă un alienat în furia lui ar fi adresat cuvinte injurioase cuiva sau ar fi fost agresiv, se trimite la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai utilizează, întrebuințându-se ca mijloc respectiv contra bolnavilor privarea de mâncare, faptele fiind descrise textual astfel: "alienații când devin furioși se pun în bașcă, uneori și în cămașa de forță, dar niciodată nu li se dă calmante. Dacă un alienat în furia lui ar fi adresat cuvinte injurioase cuiva sau ar fi fost agresiv, se trimite la bașcă și în aceeași zi nu i se permite a i se da mâncare; acest fapt s-a întâmplat fiind eu de față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceeași zi nu i se permite a i se da mâncare; acest fapt s-a întâmplat fiind eu de față și a trebuit să interzic eu, cu autoritatea mea, a se da bolnavului, care se calmase, mâncarea". Mai departe: Dacă alienații se îmbolnăvesc de alte bole, ei sunt nevoiți a suferi până la venirea D-lui Medic din Tg. Neamț a le aplica medicamente, căci D-l Balomir, pe cât m-am informat, nu le aplică nici pansamente; mi s-a spus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alte bole, ei sunt nevoiți a suferi până la venirea D-lui Medic din Tg. Neamț a le aplica medicamente, căci D-l Balomir, pe cât m-am informat, nu le aplică nici pansamente; mi s-a spus că chiar unii din alienați au murit cu totul de alte bole decât de aceea mintală". Inspectorul Liteanu, care menționase aceste date, își exprimă părerea că "pentru suma de 325 lei ce Casa cheltuiește lunar astăzi, s-ar afla ușor doctori cari să primească Conducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
părerea că "pentru suma de 325 lei ce Casa cheltuiește lunar astăzi, s-ar afla ușor doctori cari să primească Conducerea acestui stabiliment în permanență". Fondul Arhivelor Statului din Iași deține câteva dosare cu o bogată documentație relativă la mișcarea alienaților în acești ani, cuprinzând totodată o vastă corespondență cu familiile acestora sau cu instituțiile de care aparțineau sau care îl tutelau. Implicațiile, împrejurările, condițiile contabile sau de altă natură lasă să se întrevadă, din aceste documente, drama bolnavului mintal al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
internarea lui Șendo Zolnstein, care fiind "atinsă de alienațiune mintală provenită din cauza beției învechită au devenitu față de societate, după cum se constată de un timp și mai este posibil a sta liber, trebuie a se interna de urgență în ospiciu de alienați, neputând aștepta nici o zi". Rezoluția din 12 mai 1892 (deci peste 12 zile): Răspuns că plata minimă cu care se poate admite internarea în Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului este de 35 lei lunar, dar că spre a fi internat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de la Mănăstirea Neamțului este de 35 lei lunar, dar că spre a fi internat să ni se comunice actul de constatare a stărei mentale făcut cu cel puțin 2 medici în prezența procurorului și în urmă să se regleze transportarea alienatului la Mănăstirea Neamțului". La 1 iunie același an, pacientul a fost omorât într-o încăierare, neajungând a mai fi internat. Complicarea formelor de internare, care prevedeau necesitatea întrunirii a doi medici și a unui procuror, implica transportul bolnavului într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe contrapagină, care aparțin județului, stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură a nu se ține în contra legii arestați acești oameni". Adresa se referă la un număr de 125 de alienați (!) care zăceau, literalmente, în beciurile arestului polițienesc fără nici o asistență. Cazuri de acest gen erau sesizate deseori. Capacitatea redusă a ospiciului nu putea satisface, desigur, necesitățile. Ca urmare, în ultimele două decenii de existență a ospiciului se obișnuia chiar evacuarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
enorm. Am putut număra la Arhivele de Stat Iași sute de astfel de cereri, deși, desigur, cele mai multe nu au ajuns până la noi. Aceste cereri mențin același limbaj psihiatric utilizând termenul de "esaltat" sau "esaltațiune mintală", specific vocabularului popular și termenii alienat și alienațiune în vocabularul medicilor sau al oficialității. Se remarcă, parcurgând aceste documente, nivelul relativ ridicat al diagnosticului și orientarea psihiatrică adecvată a medicilor din diferitele comisii, stilul științific al diferitelor documente medicale psihiatrice. Sub acest aspect evoluția activității medicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de la tablourile pe care le vedem în prezent. În 1905 ultimii bolnavi ai Ospiciului au fost transferați la Socola. S-a încheiat astfel unul din capitolele cele mai semnificative din trecutul asistenței psihiatrice românești. OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA Ospiciul de alienați de la mănăstirea Golia din Iași a avut o evoluție asemănătoare cu ospiciul de la Neamț. Pe baza documentației existente, nu rezultă însă că la Golia s-a desfășurat o activitate psihiatrică de calitatea aceleia de la Neamț și nici că nivelul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca și al unității similare de la Neamț, cuprinde două perioade distincte. Cea dintâi, începând din secolul al XV-lea, poate fi reconstituită numai cu aproximație. Am menționat, la începutul acestui capitol, despre icoana Sfintei Maria care atrăgea la Golia pe alienați. Această icoană a polarizat, cu timpul, tot mai mulți bolnavi care au căutat vindecare la Golia. Dar, pentru perioada cuprinsă între 1576, când a fost zidită, și 1832, când aflăm de un azil existent aici, ne lipsesc informații edificatoare. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
însuși Consiliului puterilor girante (care fusese instituit prin tratatul de la Paris). O broșură redactată de grecul E.S. Loverdos, "Question de monastère de Golia, à Iassy" (1859), acuza guvernul de a fi impus construirea în incinta mănăstirii a unei case de alienați, care să fie întreținută de mănăstire. După ce a administrat ospiciul între 1852 și 1860, Ministerul treburilor din lăuntru al Moldovei a transmis instituția Epitropiei, acordându-i o sumă anuală de 530 galbeni. În această primă perioadă au funcționat ca medici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nici o activitate agricolă cum era la Neamț. Probabil că bolnavele stăteau tot timpul în saloane, pe cele două bănci, "din care una sfărâmată", cu capul plecat pe mesele mari "boite roșii". De altfel, mobilierul, în aceste condiții de conviețuire a alienaților, lipsite de orice activitate, era sărac (pentru a nu se întâmpla accidente). La geamuri existau "perdeluțe verzi". Din când în când, unul din cele patru clopote chema, probabil, la masă. Deși exista un "thermometru", pe paturi se așterneau mindire rupte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Inventarul, în general, lăsa impresia de sărăcie și de multă neglijență. Pentru curățenia corporală bolnavele erau pieptănate cu "peptene des" aflate doar în număr de 4 și acelea stricate. Două brice mărturisesc, probabil, obiceiul de a rade în cap pe alienat; aplicat chiar în cazul femeilor, obicei care mai persista încă în urmă cu 4-5 decenii, dar aplicat numai la femeile parazitate. Metoda era larg practicată pe la ospicii în secolul al XIX-lea, în special la femeile oligofrene sau suferinde de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu un spital și denumit aproape oficial de pe la 1860 "Ospital", denumire care nu a fost niciodată acordată Ospiciului de la Golia. La Golia exista în schimb, cum am amintit și mai sus, o viață religioasă mai susținută. La 1866, "paraclisul ospiciului alienaților din monastirea Golia" conținea "1 chivotu pe Sf. mase de argint pe alăcuri suflată cu aurul pentru Sf. taine; 1 rându de Sf. vase adică un potir, un discu, o stea pe alăcuri suflată cu aur; o linguriță de argintu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
scăpate, servitori etc., dacă se bucurau de protecția Epitropiei, care deseori dădea dispoziții în acest sens, trecând peste prevederile legale și fără nici un fel de comisie medico-psihiatrică. În acest fel se internau servitori bătrâni din unele case boierești ale Iașului, alienați care compromiteau anumite familii nobile ca și unii alienați cu care nu avea cum proceda altfel Comisariatul de Poliție. Aceste internări devin frecvente după 1890. Ca urmare a înființării Facultății de Medicină, Ospiciul de la Golia, în opoziție Ospiciul de la Neamțu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]