KorAP: Find »[drukola/base=alienat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...23 >

567 matches

Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

șapte ani înainte de votarea legii pentru construirea unui ospiciu de alienați la București. Din paginile următoare veți înțelege de ce deschiderea spitalului s-a tărăgănat până în anul 1905, prin indiferența forurilor tutelare. În iulie 1905 ziarul "Evenimentul" relatează amplasarea Spitalului de Alienați Socola în una din împrejurimile cele mai frumoase ale Iașului și prezintă o înfățișare minunată. Un adevărat orășel, iată impresia pe care ți-o face ospiciul acesta, cu pavilioanele sale cochete, construite în stilul cel mai modern și conform tuturor

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
iar pentru cronici să alcătuiască ferme, colonii, ateliere, arătând avantajele medicale și economice ale acestei metode. Printre măsurile propuse, Al. Brăescu solicita modificarea legislației privind internarea, în sensul facilitării acesteia, înființarea unei școli de infirmieri și o comisie pentru asistența alienaților. Reîntors în țară în 1895, înarmat cu certificate de aprecieri elogioase ale studiilor și activității științifice semnate de eminente personalități neuropsihiatrice din Paris, este numit profesor de patologie a bolilor mintale la Facultatea de Medicină din Iași. Cursurile le ținea

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
de două ori pe săptămână la Ospiciul Golia și, împreună cu intelectualitatea din Iași, declanșează o acțiune susținută pentru construirea unui spital anume destinat îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova. În 1896, ocupă prin concurs postul de medic primar la Ospiciul de alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest concurs, amânat prima oară din cauza retragerii contracandidatului, dau prilejul doctorului Alexandru Brăescu să scrie pamfletul Ilustrul Dr. G. Pastia, care face dovada unui talent literar viguros, unei logici ireproșabile și unui puternic simț

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
asistați alienații in România este un document științific, animat de accente patriotice: "Azilele noastre sunt vechi atenanse pe lângă diferite mănăstiri, destinate pe la 1850-1860 ca să primească și să sechestreze în ele alienați. Azilele au rămas în aceiași stare anacronică, cu toate că numărul alienaților a devenit de 10 ori mai mare ca în urmă cu 50-60 ani. Camerele atenanselor sînt niște vechi chilii călugărești cu câte doi nebuni într-un pat. Mobilierul sunt doar paiele puse într-un coș numit mindir și altul mic

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
atenanselor sînt niște vechi chilii călugărești cu câte doi nebuni într-un pat. Mobilierul sunt doar paiele puse într-un coș numit mindir și altul mic numit pernă și care desigur au avantajul că întrețin mai bine murdăria și infecția... Alienatul e considerat ca un om periculos, în orice caz ca un incurabil, ca un om pierdut pentru societate... mulți alienați sînt ținuți pe la casele lor, legați cu frânghii, bătuți, adesea sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
coș numit mindir și altul mic numit pernă și care desigur au avantajul că întrețin mai bine murdăria și infecția... Alienatul e considerat ca un om periculos, în orice caz ca un incurabil, ca un om pierdut pentru societate... mulți alienați sînt ținuți pe la casele lor, legați cu frânghii, bătuți, adesea sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
1895, vol. V, p. 493. 5. Brăescu A. N., Bolnavii de pelagră pe anul 1897, tratați în ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași, în Analele Casei Spitalelor Sf. Spiridon Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al studiul clinic al claudicației intermitente. 8. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Casei Spitalelor Sf. Spiridon 1898, în Analele Casei Sf.

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al studiul clinic al claudicației intermitente. 8. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Casei Spitalelor Sf. Spiridon 1898, în Analele Casei Sf. Spiridon, 1898, Paris 1900, Psychiatrie. 9. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare și importanța lor în diagnosticul leziunilor valvulare ale inimii, Iași, Tp. Dacia,1900. 10. Brăescu A. N., Scleroza

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
și Naturaliști Iași, 1901, nr. 5/133. 12. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare. Considerațiuni generale, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 1, p. 1 și continuare 1901, nr. 2, p. 33. 13. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Iași, Tip. M. Goldner, 1902. 14. Brăescu A. N., Cum sunt considerați și asistați alienații în România, Iași, Dacia, 1903, p. 14. 15. Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
p. 14. 15. Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1898, vol. VIII, p. 695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1898, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1898, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fasc. 1-2, p. 401. 19. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Anglia, Franța, Germania, Belgia, Austria și Șvițera. Legislația

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fasc. 1-2, p. 401. 19. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Anglia, Franța, Germania, Belgia, Austria și Șvițera. Legislația, construirea și organizarea aziliilor de alienați, principalele mijloace de tratament, administrația, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fac. I-II, p. 1-67. 20. Brăescu

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fasc. 1-2, p. 401. 19. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Anglia, Franța, Germania, Belgia, Austria și Șvițera. Legislația, construirea și organizarea aziliilor de alienați, principalele mijloace de tratament, administrația, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fac. I-II, p. 1-67. 20. Brăescu A. N., Scleroza în plăci la o femeie de 19 ani, în Buletinul Societății de Medici

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
pe de altă parte a ameliorării legislației, atunci vagă și pretându-se la interpretări personale. Considerând (ca și Platon) că "nici o crimă n-are loc fără un grăunte de nebunie", Zosin delimitează pe parcurs "nebunia responsabilă de crime" de "nebunia alienaților reali", a suferinzilor, autori ai delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se va fi pus la nivelul relativismului

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat, are un caracter cu totul organic"114. Ea intră deci, după Zosin, în însăși simptomatologia

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat, are un caracter cu totul organic"114. Ea intră deci, după Zosin, în însăși simptomatologia bolii și trebuie interpretată ca atare. Medicul este cel care trebuie să aprecieze gradul nocivității sau capacitatea bolnavului de a deveni nociv. Medicului, din acest

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
bolii și trebuie interpretată ca atare. Medicul este cel care trebuie să aprecieze gradul nocivității sau capacitatea bolnavului de a deveni nociv. Medicului, din acest punct de vedere, îi incumbă o responsabilitate mare. Societatea nu poate, bineînțeles, să reprime nocivitatea alienatului. Singurele măsuri sunt izolarea sub supravegherea medicului și la indicațiile acestuia. Nocivitatea criminalului înnăscut* trebuie considerată numai ca un simptom patologic. Recluziunea nu-și are rost, fiind, în fapt, o stare constituțională, o boală. Singura atitudine admisibilă este izolarea indivizilor

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
pe timpul lui Seneca, în revista Spitalul, nr. 11, 1903, pp. 12-19. 26. Zosin P., Nebunia lui Eminescu, în revista Spitalul, nr. 11, 1903. 27. Zosin P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903. 28. Zosin P., Alienații în România (Les aliénés en Roumanie), în Archives de Neurologie, nr. 99, mars, 1904 29. Zosin P., Dare de seamă despre mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Mănăstirea Neamțu pe anul 1903, în revista Spitalul, nr. 4, 1904. 30. Progresele

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903. 28. Zosin P., Alienații în România (Les aliénés en Roumanie), în Archives de Neurologie, nr. 99, mars, 1904 29. Zosin P., Dare de seamă despre mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Mănăstirea Neamțu pe anul 1903, în revista Spitalul, nr. 4, 1904. 30. Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii, în România medicală și presa medicală română, an IX, nr. 9, 1904, p. 366. 31. Zosin

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Spitalul, nr. 4, 1904. 30. Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii, în România medicală și presa medicală română, an IX, nr. 9, 1904, p. 366. 31. Zosin P., Contribuție la istoria psihiatriei în România: Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului, în revista Arhiva nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, martie-august 1905. 32. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu (înainte de 1863), contribuție la istoria psihiatriei în România, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 3

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
română, an IX, nr. 9, 1904, p. 366. 31. Zosin P., Contribuție la istoria psihiatriei în România: Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului, în revista Arhiva nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, martie-august 1905. 32. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu (înainte de 1863), contribuție la istoria psihiatriei în România, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 3, pp. 107-113. 33. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu după 1863 sub direcția generală a serviciului sanitar. Zestrea ospiciului

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
3, 4, 5, 6, 7, 8, martie-august 1905. 32. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu (înainte de 1863), contribuție la istoria psihiatriei în România, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 3, pp. 107-113. 33. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu după 1863 sub direcția generală a serviciului sanitar. Zestrea ospiciului în 1863. Lăudabilele intenții ale d-rului Davila. Interesul direcției sanitare, Nevoile ospiciului, în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]