266 matches
-
Nici o grijă, oricând. Și mulțumindu-i, se îndreptă spre ieșire. Din cadrul ușii, ținu însă să-i precizeze: ai să întâlnești la salonul 6 un inginer, a suportat o intervenție chirurgicală simplă, o bagatelă, a fost operat de apendicită. E cam alintat! Știi ce mi-a spus când l-am întrebat cum se simte: Bine, bine! Ce vă lipsește ca să vă simțiți foarte bine? am avut imprudența să-l întreb. Un zâmbet al asistentei mele m-ar însănătoși pe loc! îți dai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și la vie, lucrurile esențiale sunt solul, amplasamentul, clima anului și, după toți acești factori aleatori, grija omului. Pomii tatălui meu, mulțumiți deja de pământul aluvionar din regiune, erau probabil printre cei curățați cu migala cea mai mare, cei mai alintați și mai Îngrijiți din Întreaga Anglie, și-i aduceau În mod constant premii la expozițiile locale. Oricum, personal n-am Întâlnit fructe din soiul lor care să fie mai parfumate - ca să nu mai vorbim că astăzi atât de multe asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Mi-am adus aminte că Martha e artist publicitar, apoi am auzit niște glasuri la etaj. Am urcat cu pistolul în mână. Amortizorul era bine înșurubat. Vocile răsunau din dormitorul principal: a lui Emmett era graseiată, iar a lui Madeleine alintată. M-am lipit de peretele holului, am crăpat ușa și am tras cu urechea: — ...în plus, unul dintre maiștrii mei mi-a zis că rahaturile alea de conducte au scăpări de gaze. O să avem de plătit o groază de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am primit tratamentul rezervat ultimilor copii ai primelor neveste. Potrivit celor mai vechi datini, cel mai mic copil primea binecuvântarea mamei și, într-un fel sau altul, bărbații se supuneau acestui obicei. Dar Iosif și cu mine eram răsfățați și alintați pur și simplu pentru că eram cei mai mici și pentru că eram preferații tatălui nostru. Dar eram totodată și victimele favorite ale fraților noștri mai mari. Printre copiii lui Iacob se făcuseră două tabere, în funcție de vârstă. Ruben, Simon, Levi și Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
el mă cheamă, el îmi spune, el mă protejează, el, el, el, el.... Ce-ți pasă ție, măi pisoi, că zilele trec toate?!.... Drumul începe în Iași, trecând prin zona sa industrială. Acolo toamna soarele bate usturător, și orașul pare alintat de o tristețe înecăcioasă. Tomeștiul are două părți: cea săracă, plină de mizerii și cea în care se ridică noi case, mici, cochete. Șoseaua se unduiește prin sate mici, prin curbe și dealuri ușoare, prin denivelări pitorești. Această parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
direct din pământ. Dădură ocol, tartorul evaluând, din mașină, suprafața actualei Grădini a Icoanei, cu tufișurile zburlite și platanii ei, turnați parcă dintr-o sticlă verzui-albăstruie, rotunjită ca fildeșul, unde, pe vremuri, băltea vrăjita apă a Bulindroiului, sau, după cum era alintată 97 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Genelul parșiv încremeni o clipă, cu străinul în spate, cu băsănăul puicuței spre el, cu capătul curelei în mâini, apoi bâigui încurcat: - Păi, nu ești tu, șantalio, madam Nicolici? - Cine zice?... - Ești, fă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Când râzi, pe a ta gură Amorul a descins, Orice prepuitură De-odată s-a și stins; Zâmbirea ta-i ferită De orice cuget rău; O râzi, o râzi iubită, O râzi, o râzi mereu. {EminescuOpIV 548} Când tu cânți, alintată Pe brațele-mi, la sân, Auzi cum cîte-odată Gîndu-mi răspunde lin; Cântul tău resuscită O zi din traiul meu; O cînt-a mea iubită, O cântă dar mereu.
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În pas cu mine Elenă Marin Alexe Încerc să țin pasul cu mine, dar piciorul îmi alunecă în dânsul deșuchiat al gândurilor reci care nu iartă dezlănțuirea cugetului. În sarabanda nopților de nesomn, sau în vise ce își deapănă nefirescul alintat, plânsu-mi este prieten. Tresar mângâiata de mână Creatorului, gata oricând să-mi liniștească bătăile inimii adunându-le la piept, într-un gest definitiv și simplu. Prea simplu pentru o veșnicie, Prea complicat să îl pot pricepe.
?n pas cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83267_a_84592]
-
bucuria, mirajul înserărilor. Diminețile, în schimb, erau minunate. Lumina parcă pășea temătoare peste case, peste ogrăzi, peste dealuri, peste sufletele noastre. Soarele se urca lin, răsfățat, întârziindu-și venirea în Lume. Mai mult parcă se juca de-a răsăritul, copil alintat, râzând, dând din mâini și zvâcnind de picioare când mama îl desfată, să-i schimbe pelincile, să-i curețe dusul somnului. Aici, în București, de la primele mele contacte cu universul lui, am trăit fascinația înserărilor. Amurgurile de toamnă, în special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se cade, Tot ce-ar face bine-i șade, Și la vorbă de s-o-ntinde, Vorba dulce bine-o prinde, Și de tace iarăși place, Că are pe vino-ncoace; 94 {EminescuOpVI 95} Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată - Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice - ncetișor: - Nani, nani, puișor, Dormi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mic și ochii verzi ca smaraldul. Cochetă și preocupată de înfățișarea mea, reușesc să fac o impresie bună privind ținuta vetimentară, mereu asortată și adecvată. Sunt o fire deschisă și îndrăzneață, tot timpul veselă și jucaușă. Din păcate sunt cam alintată și uneori cam obraznică. Dar punctul meu forte este că sunt foarte ordonată, organizată, conștiincioasă și învăț bine. De asta am numai note bune, de care sunt mândră. Îmi place să fac multă mișcare; acum cinci ani și jumătate am
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
meu forte este că învăț bine și iau note bune, materia mea preferată fiind matematica. Pot spune despre mine că sunt harnică, vorbăreață și că sar imediat în ajutorul prietenilor dacă au o problemă. Unele persoane îmi reproșează că sunt alintată și că nu am tot timpul încredere în puterile mele. Când eram micuță eram foarte timidă, dar acum pot spune că sunt mai încrezătoare în mine. Despre pasiunile mele aș putea să vă spun că am practicat mai multe sporturi
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
la nevoie, pentru că deseori o ajut pe mama la diverse treburi gospodărești. Sunt mândră de mine pentru că am luat examenul la liceul la care mi-am dorit și pentru că în timpul anului școlar am obținut rezultate bune. Știu că sunt cam alintată și cam uitucă și că uneori mai fac ce nu trebuie. Îmi cam ies din fire și ridic tonul la bunica sau mă cert cu sora mea, Nora, dar totdeauna îmi pare rău pentru asta. Îmi plac foarte mult câinii
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
și foarte expresivi. Este un câine de talie foarte mică, dar cu toate acestea este devotată și ne protejează pe noi, stăpânii ei, cu mult curaj. Maya este de culoare neagră, cu pete maronii pe sprâncene și lăbuțe. Este jucăușă, alintată, sensibilă și foarte zglobie. Deși este mărunțică, aleargă pe scări cu viteză de săgeată, chiar dacă treptele sunt mai înalte decât ea. Știe să aducă jucăria, apoi mă provoacă să mă joc, mușcându-mă ușor de degete și lătrând. Micuță fiind
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
-se nevăzut prin metode obscure, ceea ce pentru ditamai forța de ordine prezentă acolo ar fi Însemnat un eșec, iar oamenii - mai ales oamenii legii - au În general tendința de a-și privi cu Îngăduință propriile eșecuri, ca pe niște odrasle alintate. Alfina a fost radiată așadar definitiv din lumea celor lunecătoare pe șosele; nici măcar la știrile de după-amiază, de obicei doldora de accidente rutiere, descarcerări și explozii, dispariția ei n-a fost pomenită. A rămas doar un haiku despre moartea alfinei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
consuma doar cu repeziciune tot ce se punea pe masă; nu știu din care pricină, avea aerul că ne supraveghează. La plecare, logodnicul îi învelea umerii într-un șal albastru; cu o tandrețe de schelet, ea făcea mici marafeturi, strîmbîndu-se alintat. Coboram într-o seară către centru. Pe Ovidiu l-am zărit discutînd cu mare aprindere cu un individ care îl contrazicea. Băiatul mi-a făcut un semn. Din ochii lui holbați, individul scăpă niște priviri atât de albastre, de sarcastice
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mătușii mele, care ședea pe strada Cuțitul de Argint. Singurică, văduva s-a grăbit să-mi încredințeze basetul ca să i-l duc la plimbare. Cățelul răspundea la numele de Șun și, după ce m-a lătrat în ușă, acum mă privea alintat. În mijlocul parcului se înălța un monument sub care odihneau eroii comuniști. Pe postament încremenise o santinelă. Șun, care dorea cu înverșunare să facă pipi pe monument, mă tîra îndărătnic către treptele din marmoră neagră. Deodată soldatul se însufleți, făcîndu-ne un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ei, toate erau lipsite de maturitate, avea pieptul cam mic, tare, steril și bombat. — Dacă nu-i, spuse tînărul, mergem alături, la Steve. Acolo-i deschis toată noaptea. El avea obrazul Întunecat și impertinent, ochii apoși, gura omului neputincios, slab, alintat, Îngîmfat și corupt. CÎnd rîdea, Îi răsuna În glas un gîlgîit ușor, dezlănțuit, batjocoritor, plin de siguranță răutăcioasă. — Teribil! spuse fata cu glasul ei indecent. Mi-ar plăcea să mergem acolo! Hai să mai luăm o pereche! Pe cine-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ca o apă scăpată la loc deschis sau năvalnice ca o furtună iscată din senin... Totul e armonie de sunete ce picură peste fiorul cald dat de vinul gustat cu măsură... Mă simt plutind ușor printre funigeii ce se mlădie alintat purtați de zefirul abia șoptit. O liniște moale se revarsă asupra mea. De nicăieri nu se mai iscă tril de ciocârlie, nu se mai aud chemările năvalnice în zeci de „limbi” ale păsăretului... Iată-mă-s în vremurile când pe la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
hangița cu naivitate. Nuuu! Să mai treci din când în când pe aici, ca să te mai privim pentru a ne ostoi setea de frumos. Cu un zâmbet ce ar fi topit și ghețurile polare, hangița s-a depărtat cu mers alintat. Rămași singuri, am pus mâna pe ulcelele cu vin și, cu gesturi obosite, le-am ridicat și am ciocnit: Pentru tot ce am reușit să facem, vere, și pentru ce nu am făcut încă - a îngăimat ieșeanul, dus pe gânduri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și grija. „Oare ce face Dinuța mea acum?” se întreba el la vreme de seară. Sau dimineața: „Cum o fi dormit mititica? Acolo, prin străini, nu-i ca acasă.” Lui nu-i trecea prin cap că „mititica” o fi dormit alintată și legănată? a întrebat Vasile Hliboceanu în râsul general. Uite că prin capul lui nu adia nici un fel de bănuială. Din „mititica” n-o scotea. Iar patronul: „Ce om, domnule! Cine ar face ce face el pentru Dinuța mea?” Dar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
naiva mea poveste de iubire. Din acea clipă, viața a devenit mai frumoasă, căci fiercare a iubit, și toți știm cât e de frumoasă această iubire curată dintre doi copii sau, poate, numai unul, și acea copilă-s eu. Copil alintat și capricios, totodată, deși copilăria a fost diferită de a semenilor mei, care aveau familie completă. Dar și noi am primit tot ce aveam nevoie, și tot ce ne doream, am fost alintate de către bunică, de către rude, de tatăl nostru
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
tatăl nostru, care ne iubește și ne crește, însă, ce era diferit la noi era lipsa mamei, lipsa căldurii părintești, pe care poți să o simți prin îmbrățișări și dezmierdări, ceea ce nu am primit. Mama își iubea odraslele capricioase și alintate. Îmi amintesc la câte jertfe și chinuri se supunea, doar ca să trăiasă, căci unica ei dorință era să trăiască pentru noi. Ca să ne pună pe picioare. A fost, este și-mi va fi greu, deși anii te fac să te
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mea este concentrată asupra altor lucruri, în timp ce, profesoara ne povestește tema. Am două colege, una este deșteaptă, e șefa clasei. Știe matematică bine și la ea ne uităm mereu, când trecem în fața tablei, să ne ajute. Cealaltă este un copil alintat, un copil care se resfață și, cu hazul său, provoacă zâmbete. Suntem cei mai mari în liceu. Suntem și ultima clasă de liceu. E greu să-ți imaginezi că trece anul acesta și fiecare din noi o să-și aleagă calea
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ascult o muzică bună, fără a fi deranjată. Alteori, mă simt prea singură, și am nevoie de un prieten, de un cuvânt din partea cuiva. Am nevoie de o speranță, de un adevăr și, poate, uneori doresc să fiu un copil alintat, capricios, iubit, răsfățat. Am nevoie să fiu eu. Dar cum sunt eu? Ceea ce știu despre mine este că voi ajuta pe toți, că mă prefac că sunt puternică, dar în realitate sunt foarte sensibilă. Nici nu pot să-și imagineze
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]