1,413 matches
-
Centrală de Stat din București. El a fost secretar general al Eparhiei Armene din România (1922-1933), apoi va conduce Casa Centrală de Cultură Armeană și Uniunea de Cultură Fizică Armeană. A editat și condus revista literară "Navasart" (1932-1944), ziarul și almanahul "Araz", revista de cultură armeană "Ani" (numele străvechii capitale armene) (din 1935). De asemenea, a tradus poeziile lui Mihai Eminescu în limba armeană. A predat ca lector de limba și istoria turcă la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice înființat
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
a fost un almanah de literatură științifico-fantastică și de popularizare a științei publicat de revista „Știință & Tehnică”, editată de C.C. al U.T.C.. Primul număr a apărut în vara lui 1982, deși pe copertă scria " 1983". Primul număr, publicat în 1982, începe cu o
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Literatură și Cinematograf SF" de Călin Stănculescu. În rubrica "Galaxia SF Eveniment" sunt prezentate mai multe cărți, cum ar fi : Romulus Dinu - "O lume congelată", Editura Albatros; Mihail Grămescu - "Aporisticon", Editura Albatros, colecția „Fantastic Club”, 1981; Gheorge Săsărman - "2000". În almanah sunt și o serie de povestiri SF scrise de autori români, cum ar fi "Arapabad", "Isopolis" de Gheorghe Săsărman, "Norocosul" de Alexandru Ungureanu, "Zece secunde" de Dorin Davideanu, "Fântânile - piesă științifico-fantastică într-un act de" Romulus Bărbulescu și George Anania
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Bila de biliard" de Isaac Asimov, "Pe planeta Adnaxas nu sunt copaci" de Henry Gregor Felsen, "Poveste cu spioni" de Robert Sheckley, " Operație de rutină" de Jean-Pierre Andrevon, "Reabilitare" de Gérard Klein, "Flori pentru Algernon" de Daniel Keyes ș.a "Almanahul Anticipația 1983" conține imagini realizate de Giuseppe Festino, Alexandru Andrieș, A. Fomenko, A. Leonov, Dan Farcaș, Sandu Florea, Mereț Alexandru, Vinicius Pradella, Ruth Vouner, Viorel Pîrligras, Emil Bogos, Jacques Wyrs, Lucian Pop ș.a. Literatură română: Literatură străină: Medalioane: Alexandru Ungureanu
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Germanilor din Timișoara (din 2003) și al Societății Culturale Româno-Germane din Timișoara (din 2004). A publicat articole de presă în limba germană în Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Banater Zeitung, ziarul Timișoara, Neue Zeitung (Budapesta), Hamburger Ausblicke (Hamburg), precum și în almanahurile Forumului Democrat al Germanilor din România (Deutsches Jahrbuch für Rumänien), edițiile 2004-2007, și în alte publicații. În anul 2003 a publicat un volum de interviuri-portret cu o serie de personalități de etnie germană din Banat ("Nah-Gespräche. Banater Kulturlandschaft heute", Editura
Dan Cărămidariu () [Corola-website/Science/309246_a_310575]
-
la Școala generală din Locve (Sân-Mihai). Se căsătotește cu Iosa Dajdea și după câțiva ani pleacă în Australia. Victoria Dajdea astăzi trăiește în Australia. Note: FELIKS MILLEKER, Cronicile comunelor în Bantul de sud, Caietul lui Millekr nr. 6 COSTA ROȘU, ALMANAHUL LIBERTATEA 2009 COSTA ROȘU, Bisericile românești din Banatul sârbesc și la sud de Dunăre, ALMANAH, Libertatea, 2009 Dr. SLOBODAN ĐURIČIĆ, Localitățile Banatului, caracteristici geografici Ieromon ȘTEFAN LUPȘICI, Viața și activitatea Părintelui Protepop Gherasim Andru (1890-1957), Floare de latinitate, nr. 4-5
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
pleacă în Australia. Victoria Dajdea astăzi trăiește în Australia. Note: FELIKS MILLEKER, Cronicile comunelor în Bantul de sud, Caietul lui Millekr nr. 6 COSTA ROȘU, ALMANAHUL LIBERTATEA 2009 COSTA ROȘU, Bisericile românești din Banatul sârbesc și la sud de Dunăre, ALMANAH, Libertatea, 2009 Dr. SLOBODAN ĐURIČIĆ, Localitățile Banatului, caracteristici geografici Ieromon ȘTEFAN LUPȘICI, Viața și activitatea Părintelui Protepop Gherasim Andru (1890-1957), Floare de latinitate, nr. 4-5 2006 Olimpia PANCARICEAN DOAMNA ANA -fragmente- -Mă Pală, bată-te să te bată, mi-aduci
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul "Poezii". A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din lirica universală
Anatol Baconsky () [Corola-website/Science/299609_a_300938]
-
direct subordonată Ministerului Comerțului și al Industriei Ușoare, unde erau realizate majoritatea aparițiilor publicitare din presa scrisă. O reclamă era formată de obicei din desene caricaturale și o rimă. Un exemplu în acest sens este reclama la Editura Junimea din Almanahul Convorbiri Literare: „Intrată în cel de-al doilea deceniu de existență, Editura Junimea dovedește nu numai deplină consonanță cu marile direcții de dezvoltare ale spiritualității românești, dar și o permanentă racordare la nevoile acute ale culturii noastre socialiste. Având un
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
manifestând o deschidere largă spre valorile naționale din trecut și de azi, înscriindu-se, astfel, în efortul general de afirmare a creației în toate domeniile.” Alături de text se află fotografiate coperțile unor cărți de istorie și politică socială. În același almanah, numai că peste un an, este reluat identic textul cu referire la editură, doar cărțile fiind altele, de data aceasta povestiri și nuvele pentru copii. După 1989, editurile au început să recunoască importanța promovării în vânzarea de carte și, în
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
numele de Sholem Rabinovici) „Două pietre” (). În anul 1885, murind socrul său, Loev, tânărul scriitor, devenit executor testamentar, și soția sa moștenesc o sumă considerabilă de bani. Șalom Aleihem găsește ocazia de a finanța cu o parte din moștenire un almanah idiș de cultură, critică și știință numit „Di Idișe Folksbibliothek” (Biblioteca populară evreiască) care va apărea doi ani, 1888 și 1889, dar care va da un imbold remarcabil scritorilor în această limbă. Mulți tineri literați evrei își vor vedea publicate
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
știință numit „Di Idișe Folksbibliothek” (Biblioteca populară evreiască) care va apărea doi ani, 1888 și 1889, dar care va da un imbold remarcabil scritorilor în această limbă. Mulți tineri literați evrei își vor vedea publicate povestirile și poeziile în aceste almanahuri plătite cu onorarii generoase care le va facilita munca de creație. Unul dintre ei a fost I. L Pereț care a debutat cu balada sa „Moniș”. Datorită activității de creator, mentor și mecenat a lui Șalom Aleihem, 1888 devine un
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
devine un an crucial în istoria literaturii idiș. Ca și în „Romanul unui om de afaceri”, în anul 1890 Șalom Aleihem își pierde întreaga avere în speculații de bursă și întâmpină mari greutăți în a tipări a treia ediție a almanahului său. Soția sa e nevoită să-și vândă puținele obiecte de preț în acest scop. Încă o ediție a „Bibliotecii populare evreiești” o va publica în 1894 cu sprijinul financiar al unuia din membrii familiei magnatului evreu Brodski, la care
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
preoție, alegând să se angajeze ca preceptor al familiei președintelui Consiliului de război din Stuttgart, von Hügel. Educarea celor doi fii ai acestuia îi lăsau însă suficient timp liber pentru proiectele lui literare. În aprilie 1825 a terminat manuscriptul primului almanah de povești, iar în august i-a apărut "Mitteilungen aus den Memoiren des Satan" („Comunicări din memoriile Satanei”), lucrare care a stârnit imediat interesul publicului. În același an a publicat "Der Mann im Mond oder der Zug des Herzens ist
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
cauza unui proces intentat editurii la care îl publicase Hauff, editura fiind obligată să plătească o despăgubire 50 de taleri pentru inducerea în eroare a publicului. Dar scandalul a făcut ca Hauff să primească cereri de colaborare la reviste și almanahuri. În prima jumătate a anului 1826 a scris povestirile "Othello" și "Die Sängerin" („Cântăreața”), romanul istoric "Leichtenstein" și o continuare a Memoriilor Satanei. În aprilie și-a dat demisia din postul de preceptor al familiei von Hügel, și pleacă într-
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
aprilie și-a dat demisia din postul de preceptor al familiei von Hügel, și pleacă într-o călătorie în Franța, Flandra și Germania de Mijloc și de Nord. În timpul sejurului de 6 săptămâni la Paris a scris un al doilea almanah al poveștilor și "Controvers-Predigt über H. Clauren", o analiză perspicace a genului de romane triviale. Tot în același an a scris nuvela "Die Bettlerin vom Pont des Arts" („Cerșetoarea de la Pont des Arts”) și un al treilea almanah de povești
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
al doilea almanah al poveștilor și "Controvers-Predigt über H. Clauren", o analiză perspicace a genului de romane triviale. Tot în același an a scris nuvela "Die Bettlerin vom Pont des Arts" („Cerșetoarea de la Pont des Arts”) și un al treilea almanah de povești ("Das Wirtshaus von Spessart", „Hanul din Spessart”). În 1827 a preluat funcția de redactor-șef al ziarului "Morgenblatt für gebildete Stände", publicat de editura din Stuttgart Cotta. Venitul regulat i-a permis să se căsătorească, cu verișoara Luise
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
tricolorul. La 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite. Drapelul este tricolorul românesc, roșu-galben-albastru, având benzile dispuse orizontal. Nu se cunosc nici ordinea benzilor, nici proporțiile însemnului civil. Abia în „Almanahul român din 1866” acesta este descris: „drapelul tricolor, împărțit în trei fășie, roșiu, galben și albastru așezat orizontal: roșiu sus, albastru jos și galben la mijloc”. Anumite surse consideră că, până în 1862, banda de sus a fost albastră — precum la
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară: România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Steaua, Gazeta literară, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Convorbiri literare, Almanahul literar, Studii de muzicologie, Muzica, Viața Medicală, Acolada, Clipa cea repede..., Fântâna din Kos (ultimele două, publicații ale Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România) etc.
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
a publicat „Secretul inginerului Mușat” (108-111). Către sfârșit, a apărut și povestirea antologică „Oameni și stele” de Ion Hobana (TFE 79). Ultima fasciculă (TFE 80) a cuprins o broșură astronomică, „Este locuită planeta Marte?” de F. Ziegel, text preluat din Almanahul „Mir prikliucenii” și verificat de Niederkorn János, „candidat în științe tehnice”. Toate coperțile și ilustrațiile interioare ale TFE au fost preluate de la CPSF, însă fără menționarea artiștilor, astfel încât respectivele mențiuni de autor vor putea fi stabilite numai prin compararea cu
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
la 7 august 1910) - împreună ar fi scris mai multe lucrări ("pe când eram la Pesta"). Câteva titluri din volum, îndeosebi din ciclul "Biedermeier képek" ("Tablouri Biedermeier") vor fi publicate, peste ani, la București, în paginile "Universului literar" (1913) și în Almanahul "Adevărul" (1914). A întocmit și un proiect sumar al romanului " Zestrea", datat în închisoarea din Gyula. La 16 august 1910, eliberat din închisoare, Curtea tribunalului de Apel consideră că delictul a fost ispășit după cele șase luni de temniță. S-
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Idilă de la țară" (1912), schiță neglijată la alcătuirea volumelor, și "Armeanul, Armeanca și clubul" (1913), pe care o va prelua în volum cu titlul "Idilă de la țară" (fără să fie totuna cu lucrarea amintită mai sus). În anul 1912, în "Almanahul Societății Scriitorilor Români" apare poemul în proză "Mărturisire" (amintit de Fanny Rebreanu, în volumul " Cu soțul meu", ca discretă cerere în căsătorie); proza este o prelucrare a unui text maghiar, "Strófak" ("Strofe"), aparținând prietenului său Szini Gyula. Pe data de
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
o evoluție, ci de o adevărată revoluție“. Volumul este încununat cu Marele Premiu al Festivalului național de poezie „Mihai Eminescu“, Iași, 1968, ediția întîi. Din 1968 este profesor de limba și literatura română în Ardeal și Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor și la revista Argeș din Pitești. În 1971 începe spectacolele de muzică și poezie, cu propria-i orchestră, numită „Baaad“, preludiu la capodopera sa poetică de mai tîrziu intitulată "La Baaad". Despre "Rod III", Marin Preda
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
pe 15 mai "Când amintirile...", pe 5 iunie, "Adio", pe 17 iulie, " Ce e amorul?", pe 28 august , celebrul poem "Pe lângă plopii fără soț...", pe 13 noiembrie , "Și dacă..." În luna aprilie, poemul "Luceafărul", în românește, vede lumina tiparului în Almanahul societății studențești "România jună" din Viena. Pe 4 iunie, "Timpul" anunță plecarea la Iași a lui Eminescu, pentru a asista în calitate de corespondent al ziarului la serbarea dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare. Își regăsește vechii prieteni, I. Creangă și Miron
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
și Miron Pompiliu. Cu această ocazie citește junimiștilor din Iași, strânși în casa lui Iacob Negruzzi, poezia "Doină". Pe 1 iulie se tipărește în "Convorbiri literare" poezia "Doină". În luna august, revista "Convorbiri literare" reproduce poezia "Luceafărul" tipărită inițial în Almanahul de la Viena. Pe data de 14 octombrie - Alecsandri citește la Ateneul Român piesa "Fântâna Blanduziei". Fondurile strânse din vânzarea biletelor, în valoare de 2,000 lei, sunt adăugate contribuției amicilor pentru plecarea lui Eminescu. În 21 decembrie 1883 îi apare
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]