2,520 matches
-
puteri supranaturale nu se pot lupta nici măcar călugării budiști. Pornind pe acest fir, am găsit avansată, într-un interesant studiu fundamentat psihanalitic, ideea unui psihic masculin japonez care nu și-a putut niciodată depăși groaza pe care i-o inspira alteritatea feminină și care nu a găsit altă formă de a o contracara decât dezbrăcarea femeii de orice atribute care puteau constitui o amenințare. Adâncimea fără sfârșit a Namitei ascunde, ca orice prăpastie, un potențial pericol. Mâna care te hrănește poate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acoperi-o pe ea de rușine? Trenul încetinește. Costumul cenușiu se scutură într-un ultim sforăit, se trezește, apucă servieta febril și se năpustește spre ieșire. O scenă obișnuită în Japonia. Aici, numai privirea mea străină, plină de trauma unei alterități care simt că îmi va scăpa pentru totdeauna, maculează peisajul. În Japonia, toată lumea doarme. Este o țară, cum s-a spus pe undeva, cuprinsă de o hipnomanie colectivă. Sunt japonezii chiar atât de obosiți? Cu siguranță, sunt mai obosiți decât
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
al civilizației, iar, în prezent, foarte puțini oameni au atins acest nivel. Bertrand Russell Dacă este un loc comun, cel puțin de la romantici, să privim călătoria drept un mod de investigare a spațiului interior, de descoperire a propriului sine prin alteritatea experiențelor, eu vin și spun (cu siguranță, nu prima) că nimic nu-ți dă prilejul să-l cunoști mai bine pe cel de lângă tine decât o călătorie. Am învățat aceasta pe pielea mea și am plătit scump. Visasem la Kyoto
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pași înăbușiți de teamă să nu atragă atenția întregii mese; cât de neplăcut ar fi fost să simtă asupra sa greutatea imensă a acelei priviri colective care ar fi izolat-o, care ar fi proiectat-o, brusc, în centrul unei alterități înfricoșătoare ultima femeie sosea de la bucătărie, aducând ultimul platou cu orez fumegând. Nimeni nu o remarcase însă, bineînțeles, se temuse degeaba, doar eu îi eram solidară în sfioșenie. Și totuși, orice japonez ar fi simțit la fel, știam asta, ah
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să inițiem o discuție paralelă. Din punct de vedere metafizic, un deșert nu se distinge semnificativ de altul, în același chip în care un munte nu se deosebește de altul. Numai ideile reificate, purtătoare de sigiliu antropic, sunt creatoare de alteritate: o pagodă este construită altfel decât o catedrală, după cum o casă orientală nu seamănă cu o locuință occidentală. Nu credem, de aceea, într-un "acasă" configurat pur spațial, ci doar într-un "acasă" afectiv-emoțional. Pentru a ne face mai bine
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
întregului proces natural, istoric al Absolutului, dar chiar și al lui Dumnezeu însuși. Aveam impresia că în acest fel, putea fi rezolvată și enigma suferinței: "Omenescul, finitul, fragilul, negativul sunt însuși momente divine, adică însuși Dumnezeu. Ele exprimă faptul că alteritatea, finitul, negativul, nu este în afara lui Dumnezeu, ca alteritate, ea nu împiedică unitatea ei cu Dumnezeu"21. Astfel, după Hegel, în destinul de suferință al lui Cristos se împlinește destinul însuși al lui Dumnezeu, iar prin moartea sa se împlinește
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al lui Dumnezeu însuși. Aveam impresia că în acest fel, putea fi rezolvată și enigma suferinței: "Omenescul, finitul, fragilul, negativul sunt însuși momente divine, adică însuși Dumnezeu. Ele exprimă faptul că alteritatea, finitul, negativul, nu este în afara lui Dumnezeu, ca alteritate, ea nu împiedică unitatea ei cu Dumnezeu"21. Astfel, după Hegel, în destinul de suferință al lui Cristos se împlinește destinul însuși al lui Dumnezeu, iar prin moartea sa se împlinește moartea lui Dumnezeu și în același timp moartea morții
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
revelat așadar în această senzație și prin ea. În același fel, percepția revelează obiectul perceput, imaginația, un conținut imaginar, memoria, o amintire, înțelegerea, un concept, și așa mai departe. Dimpotrivă, în cunoașterea sa proprie, viața nu revelează nimic altceva, nici o alteritate, nici o obiectivitate, nimic care să fie diferit de ea, nimic care să-i fie străin. Și tocmai de aceea este viață, fiindcă ceea ce simte ea în mod originar este ea însăși, ceea ce ea încearcă în mod originar este ea însăși
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în vreme ce cea de-a doua nu este decât manipularea unui obiect, convocarea unui oarecare proces care se pornește să funcționeze el singur și căruia, ca simplu spectator, savantul îi cere să exhibeze un "adevăr" străin, cel al naturii, a cărei alteritate, adică obiectivitate, o păstrează, ferindu-se să intervină în ea sau, dacă acest lucru este imposibil, neutralizând această intervenție, tratând-o pe aceasta chiar ca pe un proces obiectiv cea dintâi, experimentarea în viață, nu are altă cale și, fără
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
într-o lume unită, susținută de valori comune, pare acum mai puțin atrăgătoare, chiar repulsivă pentru unii. În fața asaltului de ură și de răzbunare, iubirea se retrage. "Urla vijelia de pe urmă. Duhul Domnului trece pre pămînt..."35. Narcisiști, nu suportăm alteritatea. Dar ce devenim noi supri-mîndu-l pe Celălalt? Avem aceleași drepturi și împărtășim aceleași speranțe. Nu perspectiva universalului ne mînă la suprimarea alterității, ci un egoism profund. Dar mă tem că fără Celălalt e tare frig în Univers... Puterea statului național
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de răzbunare, iubirea se retrage. "Urla vijelia de pe urmă. Duhul Domnului trece pre pămînt..."35. Narcisiști, nu suportăm alteritatea. Dar ce devenim noi supri-mîndu-l pe Celălalt? Avem aceleași drepturi și împărtășim aceleași speranțe. Nu perspectiva universalului ne mînă la suprimarea alterității, ci un egoism profund. Dar mă tem că fără Celălalt e tare frig în Univers... Puterea statului național e contestată de emergența unor contra-puteri mai apropiate de piață: firme multinaționale, organisme interna-ționale, dar și rețele teroriste și mafiote. Acești actori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
adînc... Pe pagina unui album Matisse, în iunie 1948, Paul Celan îi dedică tinerei sale prietene poemul În Egipt. Este o invitație de a înfrumuseța și împodobi prin dragostea ei, făpturi cu nume biblice: Noemi, Ruth și Miriam, embleme ale alterității. Răspunsul la acest dar se lasă așteptat cîteva luni, răstimp în care cei doi ajung să se cunoască mai bine. Într-o entuziastă scrisoare, Ingeborg le mărturisește părinților ei că poetul suprarealist Paul Celan s-a îndrăgostit de ea, umplîndu-i
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
Observarea scenei literare și a câmpului cultural, cu valorile, tendințele și relaționările lor, presupune o disponibilitate critică pe care nu mulți o împărtășesc. E o formă de generozitate, o reală deschidere către actualitate; un efort de înțelegere și cuprindere a alterității. Fiecare critic are, desigur, un anumit sistem de lectură, o modalitate predilectă de interpretare, o viziune de ansamblu asupra literaturii contemporane. Problema este că prea puțini critici, la noi, fac efortul de a se obiectiva, înregistrând realitatea artistică în schimbare
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
atunci răspunsul poate fi găsit în pasajul de mai sus, în acela care privește infantilismul prelungit al bărbatului și nevoia lui de a se juca periculos, dar, dacă misoginia înseamnă o privire lucidă, uneori poate chiar severă, în spațiul unei alterități exact identificate și bine definite, adică al unei alternative la propria ta ființă, atunci misoginia este precipitatul unei iubiri în exces, ideea care și-a atins limitele și s-a stabilizat în sentiment, asemenea unei minuscule vietăți în lacrima de
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
toată puterea cuvântului ce merită atenție. Punctele de reper sunt, în mare, acestea, fixtate în sumar: „Primordialitatea relației", „Deschiderea la/către lume, la/către celălalt, la/ către sine", „Ierșire din sine. Disponibilitate pentru întâlnirea cu lumea și cu altul/ celălalt", „Alteritatea", „Reciprocitate", „Întoarcere îmbogățită la /în sine". Aceste șase categorii ale dialogului ( „mărci dialogale") sunt urmărite în operă (poezie, proză, fragmentarium chiar) - și în viața lui Eminescu. Este, să recunoaștem, o schemă abstractă, luată din teoriile comunicării - pe care autorul o
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
sperat la un traducător mai bun, prin urmare, curiozitatea mea nu ține de calitatea traducerii, ci de faptul că teatrul românesc este unul foarte puternic și sunt curios ce valențe noi îi va descoperi piesei mele, sunt curios ce diferențe, alterități îmi va fi dat să descopăr la premieră, dacă voi reuși să ajung la Piatra Neamț. Funcționarea și receptarea piesei într-un alt mediu lingvistic, într-un alt orizont al așteptărilor teatrale e un pic riscantă. Tânărul și talentatul regizor Szabo
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
unica superputere mondială, un atentat comis ca ripostă la anumite alianțe și acțiuni americane specifice?" Istoria infamiei a reținut arareori exemple mai scabroase de josnicie umană. Și totuși, astfel de personaje continuă să fie prizate în numele unei penibile exaltări a "alterității", "egalității", "pluralității opiniilor" și al altor poncife ale corectitudinii politice. Acestor monștri ai urii și resentimentului, Rob Riemen le opune figura luminoasă a câtorva creatori pentru care "noblețea spiritului" a reprezentat valoarea supremă. Și atunci când Socrate refuză să abjure credința
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
apoi câtorva reviste, care le publică. Acum intervine însă blocajul: așa, cu identitate străină, tânărul Rebreanu nu reușește să-și citească propriile bucăți. Cel care le-a scris nu e el, iar conținutul lor nu-l interesează câtuși de puțin. Alteritatea, chiar în travesti, îi apare detestabilă. Dumitru Chioaru trece, în acest punct, cu subtilitate la romanul lui Joseph Roth, Cripta Habsburgilor, o apocalipsă implozivă a Imperiului. Fragmentul reprezintă pentru drama lui Rebreanu o nemaipomenită cutie de rezonanță, care pregătește discuția
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
României atemporale (C, 69). La întoarcere, avea impresia de a fi parcă venetică în țara natală, după cum, la începutul exilului, se simțise străină în Franța necunoscută în profunzime (A fost o vreme când ascultând Marsilieza încercam un puternic sentiment de alteritate... Azi, situația s-a inversat: România este aceea care mi se pare altă țară, un loc pe jumătate străin, în ciuda limbii familiare și a fețelor cunoscute - C, 71). Cu toate acestea, a reușit să descopere urmele trecutului în orașul de unde
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
de foarte fină calitate, tonul rămâne mai mereu sobru, iar finalul analogiilor este mai mereu foarte revelator. Sunt puse în discuție teme de maximă actualitate ale perioadei de tranziție: reforma sistemului universitar românesc, situația elitelor, modul în care este tratată alteritatea, relația dintre copii și părinți, metehnele sistemului național de educație (șpaga, diplomele fără acoperire, chiolhanurile care încoronează susținerea lucrărilor de doctorat, inflația de studenți), "tradiția" românilor în a ridica osanale șefilor de tot felul. De fiecare dată, autorul se raportează
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
propulseze semnificații, spre a contribui la construirea unui climat cultural tolerant, obiectiv, nepătimaș (sau, cu un frumos termen tradițional, desprins din cugetarea ortodoxă, ce ni se pare potrivit în acest context - despătimit). Încercarea merită făcută: un spor de respect față de alteritate nu are cum diminua valoarea unor opere sau entuziasmul unor poziții. Sigur că, pe tot parcursul volumului, în pledoaria sa, absolut legitimă, pentru o gândire socială corectă, eseistul manifestă și un strop de autoiluzionare, fiindcă literatura autentică, oricât am năzui
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
învestite cu prestigiul vechimii, al unui anumit tip de tradiție, privit ca o moștenire "de familie". Un halo ce nu poate însă nici înnobila, nici aduce beneficii pe termen lung. Contemporaneitatea are alte cerințe, o gândire suplă, flexibilă, sensibilă la alteritate, la aspectele polimorfismului cultural. De bună seamă, unii vor fi intrigați de volumul de față. Alții vor fi revoltați și vor lansa contraargumente. Asemenea cărți tonifiante nu au de ce să inspire stări de contrarietate, teamă ori mânie. Dimpotrivă, ele ar
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
de la Proust, asupra virtuților mnemonice ale mirosului. Katia Stabile fixează pe harta imaginilor culturale spațiul descrierii din țara Brânzei, vorbind despre efectul, postmodern, de listă, despre tipurile de descriere și despre fuziunea lor în proza Feliciei Mihali. Despre exotism și alteritate, căi deschise spre opera lui Panait Istrati, justificînd, dincolo de franceza în care au scris, punerea lor împreună. La Panait Istrati se întoarce, în postfață, Mugur Cristian Popovici, vorbind despre lumea lui răzbunătoare și vizionară, despre legende, despre prietenie și despre
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
lipsește tocmai sensul, îi lipsește busola. Fără un Dumnezeu în stare a-i arăta capătul, omenirea nu are o instanță care să-i indice pragul ultim al expansiunii vitale, limita maximă a creșterii ei. Și fiindcă este văduvită de o alteritate transcendentă, omenirea este silită să-și caute busola în interior. Numai că busolele intrinseci sunt întotdeauna precare. Ce-i făcut de om nu poate fi călăuză pentru om, decît cel mult în calitate de miraj utopic. Altminteri, a le cere oamenilor să
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
obținută prin clonarea unui model devenit obligatoriu pentru toate ființele. Din acest moment, nu vor mai exista modele de urmat și originaluri de admirat. Nu vor mai exista decît copii și simulacre umplînd orizontul culturii. Va dispărea chiar și sensul alterității umane. Căci despre ce alteritate mai putem vorbi într-o lume în care fiecare om e copia-standard a celuilalt semen? Și astfel, stupul va fierbe în el însuși din neputința de a găsi un debușeu transcendent. În interiorul lui, idealurile vor
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]