1,017 matches
-
Loofbourow se limitează la problema importantă legată de faptul că sursa lui Thackeray pentru referința naratorului la persoana întîi la sine însuși la persoana a treia trebuie căutată în literatura contemporană a memoriilor 238. O altă încercare de a explica alternarea specifică a referinței pronominale la persoana a treia cu cea la persoana întîi în romanul la care ne referim nu a mai avut loc înainte de Wolfgang Iser239. Iser explică tranziția de la "eu" la "el" ca pe o încercare a autorului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
condiționat atitudini și întîmplări anterioare; în al doilea rînd, faptul că între timp facultatea autoevaluării conștiente trebuie să se fi dezvoltat considerabil, din moment ce acum aceasta se poate raporta la trecut cu atîta detașare"240. Acest lucru acoperă principalul efect al alternării referinței pronominale: detașarea naratorului la persoana întîi de experiențele sale anterioare 241. Un aspect al acestui fenomen a fost, totuși, complet ignorat. Variațiile de la nivelul folosirii pronumelor nu au loc doar în relație cu eul care trăiește care apare ca
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prezent. Distanțarea are loc de fapt în două etape. Mai întîi, eul narator se eliberează de eul care trăiește, apoi referința la eul care trăiește este mutată la persoana a treia pentru a se ajunge la o distanță mai mare244. Alternarea referinței pronominale devine mai complexă prin folosirea frecventă a pronumelui "noi", întîi pentru Esmond și camarazii săi, apoi pentru eul care trăiește și în sfîrșit pentru narator sau pentru eul narator. O analiză mai detaliată a acestui fenomen ar oferi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
romanul Henry Esmond 245. Totuși, este o diferență între modificarea pe care Thackeray a făcut-o pe parcursul scrierii și cea realizată pe parcursul revizuirii. Adăugirea la aparatul editorului începînd cu cea de-a treia carte aparține celei din urmă categorii, în timp ce alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la persoana a treia, care era deja inclusă în schema inițială a romanului, aparține celei dintîi. Este o parte esențială a structurii romanului care merită să fie cercetată atent. 4.8.2 Alternarea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la persoana a treia, care era deja inclusă în schema inițială a romanului, aparține celei dintîi. Este o parte esențială a structurii romanului care merită să fie cercetată atent. 4.8.2 Alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la persoana a treia în romanul modern: Herzog, Numele meu fie Gatenbein, Montauk Alternarea referinței pronominale deja a apărut din ce în ce mai frecvent în romanele celor mai diverși autori. Următoarea listă cuprinde doar o parte
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aparține celei dintîi. Este o parte esențială a structurii romanului care merită să fie cercetată atent. 4.8.2 Alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la persoana a treia în romanul modern: Herzog, Numele meu fie Gatenbein, Montauk Alternarea referinței pronominale deja a apărut din ce în ce mai frecvent în romanele celor mai diverși autori. Următoarea listă cuprinde doar o parte dintre cele mai cunoscute romane sau povestiri din literatura engleză și din cea germană în care apare aceasta și nu este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
249. Aspectul formal, care ne interesează pe noi în primul rînd în contextul nostru, cîștigă un interes local suplimentar prin acest cadru. Încă o dată devine evident aici că literatura, în calitate de artefact estetic, și realitatea nu se supun întotdeauna acelorași legi. Alternarea referinței la persoana întîi cu aceea la persoana a treia în literatură pare să fie mai semnificativă într-o narațiune care tratează întîmplări externe decît în relație cu prezentarea conștiinței. În Henry Esmond această schimbare este realizată mai ușor în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
gnomic"253 din cadrul stilului indirect liber apare aproape întotdeauna acolo unde viziunile politice, morale sau filosofice ale naratorului auctorial sau ale autorului coincid cu acelea ale personajului din roman. Într-unul dintre romanele recente ale lui Max Frisch, Montauk (1975), alternarea referinței la persoana întîi cu referința la persoana a treia pare să fie folosită de la început pînă la sfîrșit într-o formă nemarcată, ceea ce este specific, într-un fel, fragmentelor de prezentare a conștiinței. Această formulă produce o tensiune foarte
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la personajul-reflector, accentuarea deicticelor aici/acum prin articole familiarizante, pronume fără referință etc. Perspectivă externă și perspectivă internă, tendință către aperspectivism Perspectivă internă, tendință către perspectivism Opoziția dintre referința la persoana a treia și cea la persoana întîi este marcată Alternarea referinței la persoana a treia cu cea la persoana întîi în redarea conștiinței nu este marcată Reflectorizarea înseamnă asumarea de către personajul-narator a atributelor particulare ale personajului reflector: propriu-zis, acest proces începe atunci cînd naratorul auctorial declară, de exemplu, că nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
asumată de segmentare 403, adică de separarea textului în secțiuni cu începuturi și finaluri abrupte. Nu există preliminarii sau tranziții. Therese Fischer-Seidel distinge în romanul Ulise între segmente cu "prezentare personală" și "extrapersonală". Ea este interesată în primul rînd de alternarea segmentelor de aceste două tipuri, ceea ce duce la o alternare a perspectivei interne (în special a lui Stephen și a lui Leopold Bloom) cu o perspectivă externă, adică o perspectivă care nu poate fi atribuită acestor două personaje. Astfel acest
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu începuturi și finaluri abrupte. Nu există preliminarii sau tranziții. Therese Fischer-Seidel distinge în romanul Ulise între segmente cu "prezentare personală" și "extrapersonală". Ea este interesată în primul rînd de alternarea segmentelor de aceste două tipuri, ceea ce duce la o alternare a perspectivei interne (în special a lui Stephen și a lui Leopold Bloom) cu o perspectivă externă, adică o perspectivă care nu poate fi atribuită acestor două personaje. Astfel acest model este un principiu structural foarte important în Ulise. Fischer-Seidel
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Hightower că problema perspectivală poate rezulta din acest fel de prezentare, mai precis din tranziția de la perspectiva personală internă la cea auctorială externă 524. Narațiunea lui Porter intitulată The Jilting of Granny Weatherall combină ambele elemente aflate aici în discuție, alternarea referinței la persoanele întîi și a treia și asistența auctorială dată femeii aflate pe moarte. Povestirea despre boala și moartea lui Granny Weatherall este prezentată într-o situație narativă predominant personală în care ea funcționează ca mediu personal. Granny este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
recif, udat de valurile oceanului, este redată direct din punctul de vedere al omului care se îneacă, printr-o situație narativă predominant personală, în care, în orice caz, apar din nou secțiuni scurte de monolog interior. Pe lîngă toată această alternare între referința la persoana întîi și cea la persoana a treia, este extrem de interesant în contextul nostru faptul că ultima fază a morții este redată exclusiv printr-o situație narativă personală 526. Această comparație a scenelor morții la formele persoanei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Leser. Pamela-Shamela-Pamela II", Arbeiten aus Anglistik und Amerikanistik 1, Graz 1976, 65 -105. Zeltner-Neukomm, Gerda, Das Wagnis des französischen Gegenwartsromans. Die neue Welterfahrung in der Literatur, Hamburg 1960. Index de termeni actorial, v. personal adverbe de timp, 57, 60-61, 149-150 alternarea referinței, la persoanele întîi și a treia, 159-162, 166-167, 255, 337 în romanul modern, 167-169, 172 amintire, v. narațiune la persoana întîi analiza trăsăturilor distinctive, 96-98 antipersonală (funcție), 119 aperspectivism-perspectivism, 38, 90, 93, 179, 194-197, 213, 255, 268 articol familiarizant
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
62-72, 125, 268 proces de transmitere, 26, 33, 44-45, 48-49, 129, 225 profil narativ, 30, 115-118, 120, 125-127, 129, 228, 336 nivelare, 126-127 pronume personale, 67-68, 75, 88-89, 148, 153, 217, 237, 242-244, 247, 252, 263, 265, 281-282, 325, 341 alternare a referinței, 159-175, 337 ca pro-nume, 713 ca semnale de secvențe, 241-242 pronume fără referință, 240-244, 246, 255 proscrișii, ca eroi de roman, 34 prototip al situației narative, 30-31 punct de vedere (point of view, perspectivă), 32-35, 37-38, 49-50, 64
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
121, 278, 321, 323, 337 v. și monolog interior v. și stil indirect liber redarea simulată a realității, 144 reducerea detaliilor, 189 referința pronominală la persoana întîi / referința pronominală la persoana a treia, 131-175, 182, 221, 252-253, 331-332 v. și alternarea referinței referință la persoana a treia, v. referință la persoana întîi și alternarea referinței reflector, personaj-reflector, 26, 57, 58, 71-72, 80, 88, 93-94, 97-99, 102-105, 125, 166, 170, 181, 188-190, 199-201, 219, 221, 223-237, 241-261, 263, 268, 270-272, 277-278, 282-283
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
liber redarea simulată a realității, 144 reducerea detaliilor, 189 referința pronominală la persoana întîi / referința pronominală la persoana a treia, 131-175, 182, 221, 252-253, 331-332 v. și alternarea referinței referință la persoana a treia, v. referință la persoana întîi și alternarea referinței reflector, personaj-reflector, 26, 57, 58, 71-72, 80, 88, 93-94, 97-99, 102-105, 125, 166, 170, 181, 188-190, 199-201, 219, 221, 223-237, 241-261, 263, 268, 270-272, 277-278, 282-283, 292, 299, 306, 310, 330-334, 337, 339, 343 lucid și pasiv, 233 personal
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe aspecte legate de distribuția resurselor naturale, pe caracteristicile spațiale ale comunităților, preferând metaforele de factură biologică pentru a explica procesele specifice din cadrul comunităților. Comunitatea este văzută ca un agregat uman supus unor cicluri de evoluții graduale, care constau în alternarea fazelor de echilibru cu cele de competiție (Stoneall, 1983: 90) Funcționalismul a fost de asemenea interesat să ofere explicații asupra comunității văzută ca un sistem de instituții sociale fondate pe valori comune și pe consens. Întrebarea care animă studiul funcționalist
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de constângerile de mediu dintr-o fermă, ar trebui să se aibă în vedere următoarele linii de referință: culturile cu rădăcini adânci ar trebui să urmeze după cele cu rădăcini superficiale, ajutând astfel la menținerea structurii solului și la drenaj; alternarea culturilor cu rădăcini care au biomasă ridicată cu cele care au biomasă scazută (biomasa de rădăcini asigură o mai bună aerisire a solului si o creștere a numărului de organisme în sol); culturile care fixează azotul ar trebui să alterneze
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturi care înăbușă buruienile; culturile păioase să alterneze cu cele care au frunza lată și care înăbușă buruienile; când există riscul îmbolnăvirilor sau probleme cu dăunătorii, eventualele culturi gazdă ar trebui să apară în rotație la intervale de timp potrivite; alternarea între culturi semănate toamna și cele semănate primăvara asigură o mai bună distribuție a muncii; folosirea varietății și amestecului de culturi oricând este posibil; gradul de compatibilitate a culturilor individuale cu clima și solul; cerințele de muncă sezonieră și disponibilitatea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
elemente nutritive. Mecanismul care permite semințelor să supraviețuiască pentru perioade lungi de timp, până când condițiile sunt favorabile pentru germinare este cunoscut ca ’’somnolență’’. în mod normal, câțiva factori cum ar fi coacerea, vernalizarea, lumina, temperaturile potrivite sau gradul corect de alternare între temperatura din timpul zilei și temperatura din timpul nopții, sunt necesari pentru a declanșa germinarea. Semințele de potbal sunt viabile imediat și nu au somnolență, în timp ce alte ierburi anuale pot intra în somnolență dacă nu au condiții favorabile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a masei de semințe, promovând direct creșterea activității biologice din sol. 5.3.1.2.Rotațiile Odată ce opțiunea îmbunătățirii condițiilor de sol a fost exploatată, următorul aspect, în controlul buruienilor, într-un sistem organic, este rotația. O rotație variată permite: alternarea între germinarea culturilor de toamnă și cele de primăvară; alternarea între culturile anuale și perene (cereale și fânețeă; alternarea dintre culturile închise, dense, care umbresc buruienile și culturile deschise, cum ar fi porumbul, care încurajează buruienile; o alternare între pliviri
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sol. 5.3.1.2.Rotațiile Odată ce opțiunea îmbunătățirii condițiilor de sol a fost exploatată, următorul aspect, în controlul buruienilor, într-un sistem organic, este rotația. O rotație variată permite: alternarea între germinarea culturilor de toamnă și cele de primăvară; alternarea între culturile anuale și perene (cereale și fânețeă; alternarea dintre culturile închise, dense, care umbresc buruienile și culturile deschise, cum ar fi porumbul, care încurajează buruienile; o alternare între pliviri și tăieri (curățarea culturilor și a fânețelor, aplicarea îngrășămintelor verzi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
condițiilor de sol a fost exploatată, următorul aspect, în controlul buruienilor, într-un sistem organic, este rotația. O rotație variată permite: alternarea între germinarea culturilor de toamnă și cele de primăvară; alternarea între culturile anuale și perene (cereale și fânețeă; alternarea dintre culturile închise, dense, care umbresc buruienile și culturile deschise, cum ar fi porumbul, care încurajează buruienile; o alternare între pliviri și tăieri (curățarea culturilor și a fânețelor, aplicarea îngrășămintelor verzi). Rotația va ajuta la prevenirea buruienilor cu grad ridicat
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
variată permite: alternarea între germinarea culturilor de toamnă și cele de primăvară; alternarea între culturile anuale și perene (cereale și fânețeă; alternarea dintre culturile închise, dense, care umbresc buruienile și culturile deschise, cum ar fi porumbul, care încurajează buruienile; o alternare între pliviri și tăieri (curățarea culturilor și a fânețelor, aplicarea îngrășămintelor verzi). Rotația va ajuta la prevenirea buruienilor cu grad ridicat de adaptabilitate cum ar fi ovăzul sălbatic, iarba neagră, de a deveni dominante. Culturile perene cum ar fi fânețele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]