375 matches
-
desetine de pădure și 203 desetine de toloacă. În anul 1889 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dumitru”. Recensămîntul din 1897 a fixat la Climăuți 868 de locuitori. În 1912 la Climăuți s-au organizat cursuri de altoire a viței de vie pentru agricultorii din albia de sus a Nistrului. În perioada interbelică satul număra 350 de case, avea 11 mori de apă, carieră de piatră, școală primară, biserică. La 1 august 1949, după război, foamete și deportări
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
geto-dacice din epoca bronzului (secolele III-II î.Hr.). Satul Botoșana a purtat în trecut mai multe nume: Botoșeni, Botoșani și Botușana. Din cronica parohială se spune că numele corect al localității este Botoșana, care derivă de la „botușu” ce se întrebuințează la altoire sau mlădiță de vie. Prima atestare documentară a localității datează din 3 iulie 1575. Într-un document din culegerea "„Documente privind istoria României”", Vol. III, p. 55-56, se spune că domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) a întărit moștenirea
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
Chasselas doré. Prezintă rezistență bună la ger (-20 °C...-22 °C) și secetă; este rezistent la putregaiul cenușiu al strugurilor, făinare, toleranță mijlocie la mană și antracnoză. Soiul Gelu se comportă bine pe solurile fertile, însorite; are afinitate bună la altoire pe portaltoii Berlandieri × Rupestris 140 Ruggeri, Berlandieri × Riparia Selecția Crăciunel 2 și Berlandieri × Riparia Kober 5BB. Se pretează la forma de conducere semiînaltă în cordon bilateral cu tăieri în verigi de rod (cepi de 2-3 ochi + cordiță de 4-6 ochi
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
și hrănitor, nu a fost cultivat la aceeași scară cu merele sau perele, în principal pentru că nu pot fi păstrate și transportate foarte bine. Este de asemenea greu de transplantat arborele din cauza rădăcinii sale lungi, pivotante. Varietățile sunt propagate prin altoire. În ultimul timp, pawpaw a atras interesul multora, în special al cultivatorilor organici, deoarece este un fruct care nu are prea mulți dăunători, și care, deci, nu are nevoie de mult pesticid pentru creștere. Problema conservării și transportării a dus
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
pentru a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Studiile din această perioadă asupra soiurilor de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie prin hibridarea sexuată dirijată sau prin folosirea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică (mutageneză somatică, recombinări sau transfer de gene); îmbunătățirea valorii agrobiologice și tehnologice ale soiurilor vechi, autohtone și valoroase prin aplicarea selecției clonale; înmulțirea pe cale vegetativă prin altoire sau prin butași nealtoiți pentru terenurile nisipoase (nefiloxerate), pentru asigurarea materialului săditor viticol necesar înființării de noi plantații viticole; înmulțirea rapidă a soiurilor valoroase prin tehnici moderne (micropropagare "in vitro" folosind culturi de meristeme sau regenerarea de explante); organizarea de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
asupra cărora există numai ipoteze cu privire la provenieța lor, aria de răspândire, etc (Poenaru I, 1970). De asemenea, în cazul soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate din nou accidental în timpul procesului de meioză. Pentru descrierea acestor soiuri provenite din semințe indicatorii SSR (microsateliții) reprezintă cea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
privind ihtiofauna apelor de munte și deal Horticultură 10. Studiul principalilor factori de risc într-un sistem ecologic de producere a legumelor 11. Studiul fondului de germoplasmă la speciile de măr, păr, cireș și nuc 12. Cercetări privind compatibilitatea la altoire la speciile de păr, cais, cireș, vișin, prun pe diferiți portaltoi 13. Combaterea biologică a dăunătorilor din plantațiile de cireș și vișin 14. Studiul influenței acizilor fenolici asupra proprietăților bioactive ale mustului de struguri (sau alte sucuri de fructe roșii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
sub numele de poliploidie. Diferite forme de poliploidie rezultă din anomalii în diviziunile celulelor germinale sau somatice și se pot datora celor mai diferite cauze ca, de pildă, fuziunea de nuclei, diferite traumatisme, parazitism, substanțe chimice, înțepături ale unor insecte, altoiri etc. Fenomenul este larg răspîndit la plante, dar mult mai rar la animale. În mod obișnuit, majoritatea plantelor și animalelor sunt diploide, adică au o garnitură dublă de cromozomi în fiecare celulă. În unele cazuri, de pildă la unele insecte
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
tablă. În drum spre estradă, i-am admirat încă o dată amestecul îngrijit de sobrietate și nonconformism. Cineva crescuse în copilul ăsta frumusețea perversă a bunului-gust, cu-o pată de extravaganță, la fel cum cultivatorii de trandafiri obțin floarea sofisticată după altoiri repetate și-o injecție de violete în petale. Am ajuns lângă ea și ne-am zâmbit cu măsură, poate și cu ceva speranță. N-a auzit nimeni ce-am vorbit, se lansau câte cinci autori odată, iar panglicile festive plesneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Volumul diverselor nutrețuri - Greutatea corpurilor mai îndatinate. Economia vitelor: Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sămânța - Școala de sămănat - Școala provizorie - Pregătirea pomișorilor. Capitul II. Pregătirea pomilor din saduri, butași și pui sau vlăstari: Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al lui Repetentu rămăsese unul singur, aflat spre fundul curții, stingher și bătrân, cum nu se afla altul În sat. De unde rostuise fostul notar sătesc acei puieți nu se știe, iar cei care au Încercat să le răspândească soiul prin altoire au dat totdeauna greș. De una dintre crengile groase ale ultimului cais, Directorul agățase un scripete de care suspendase - Într-o zi ploioasă - scroafa pe care trebuia s-o taie de Crăciun, așa cum văzuse el că se Întâmpla la abator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și de lecturi ilustrative. Iată titlurile de conferințe: „Drepturile și datoriile cetățenești”; „Legătura dintre școală și Biserică”; „Domnii Moldovei și Munteniei”; „Viața lui Iisus”; „Semnul Crucii”; „Războiul Independenței”; „Războaiele romanilor cu dacii”; „Industria porțelanului”; „Animale curioase”; „Diferite specii de păsări”; „Altoirea viței de vie”; „Aparatul respirator și respirația”; „Cultura porumbului”; „Bolile pomilor”; „Albinăritul”. Filmele rulate erau îndeosebi comedii (Charlie Chaplin devenise un personaj cunoscut), dar unele satisfăceau și nevoia de instrucție și lărgire a orizontului. Audițiile la radio constituiau un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de orice scriitor străin”). Lipsa s-ar datora faptului că firea românilor dintre Carpați și Dunăre „nu e compatibilă cu calitățile necesare artistului”, lucru dovedit prin „mediocritatea literaturii noastre populare”. Singura soluție (indicată de existența poetului G. Coșbuc) ar fi „altoirea” „tulpinei stoarse de sevă a poporului român de aici” cu aceea a „provinciilor transcarpatine”. Ideea o reia, în articolul Literatura de peste munți, H. Sanielevici, ce îndeplinește sarcina de secretar de redacție, dar acesta se apropie mai mult de opiniile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
un portret robot, cu cât mai multe detalii, al unui obiect care se urmărește a se transforma. În continuare, se alege dintr-un eșantion diversificat un alt obiect și se procedează la descrierea lui analitică. În final, se procedează la „altoirea” detaliilor pe un trunchi unic, încercând a se realiza, în mod creativ, o încrucișare forțată. b) Tehnica catalogului Se pornește de la un produs ce trebuie perfecționat; se selectează caracteristici deosebite ale unor produse similare din cataloage publicitare. În final, se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de locuri. „Nașterea“ numelor de locuri este, de fapt, re nașterea toponimică a unor apelative sau antroponime, existente în limbă, așadar „născute“ și „crescute“ inițial într-o altă sferă lexicală, vocabularul comun, respectiv sistemul antroponimic. Putem vorbi eventual de o altoire a funcției toponimice în trunchiul cuvîntului originar (apelativ sau antroponim), care, treptat, se desprinde ca entitate lexicală autonomă de trunchiul original, „viețuind“ în continuare, în paralel cu acesta. Formulările metaforice privind „altoirea“ sau „renașterea“ ca toponime ale apelativelor/antroponimelor-bază sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respectiv sistemul antroponimic. Putem vorbi eventual de o altoire a funcției toponimice în trunchiul cuvîntului originar (apelativ sau antroponim), care, treptat, se desprinde ca entitate lexicală autonomă de trunchiul original, „viețuind“ în continuare, în paralel cu acesta. Formulările metaforice privind „altoirea“ sau „renașterea“ ca toponime ale apelativelor/antroponimelor-bază sunt sugestive, dar nu clarifică nici pe departe mecanismul complex al apariției unei noi unități lexicale în sfera specifică a numelor de locuri, adică învestită cu funcție de individualizare topică. Nici algoritmul etimologiei cuvintelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe au fost salvate prin altoire cu soiuri amer icane. Cel mai mare beci Și totuși, cel mai mare beci din zona Cotnari - Hârlău nu a fost construit de marii boieri, așa cum era de așteptat, ci de țărani, de micii viticultori. Pentru a putea rezista însă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]