1,108 matches
-
care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi cine stătea cu genunchii pe boabe de porumb în colțul clasei, sau lua zece la palmă cu nuiaua de alun, dacă nu știa lecțiile predate în ziua respectivă? Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
-se la încrengătura visului cu nevisul. O stare de oniro-luciditate, ori, inserții de vis în trezie. Pășești printre ele ca să nu sperii nălucile gândurilor. Din poemele-istorisiri, totdeauna se degajă „ceva nedefinit”, plăpând precum firișorul de apă găsit cu nuielușa de-alun, ceva care, pe măsură ce crește, se limpezește, devine râu și fluviu, în revărsarea lui nestăvilită. Ca un adevărat „Comandant al anotimpurilor”, poetul are un scop declarat: „Să descoperi continentul din suflet / Și să ajungi în oceanul nemuririi”. Pentru ca, în cele din
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
Orizont > Selectii > PROMISIUNEA DE JOI (XI) Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului Vântul porni să sufle din senin. Ursache urcă dealul, urmărind mașinile care se îndepărtau. Poteca șerpuia prin desișul de aluni, forfecându-i pașii. Se ținea cu mâna dreaptă de brusturii crescuți în voie, lăsând bățul să zgârie pământul, și urca. Ajunse pe zare. Obosit, se așeză pe iarbă. Trebuia să mai străbată încă două dealuri și o pădurice de ulmi
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
Hristos s-a urcat la Cer (Ispasul). De Ispas se crede că sufletul morților se poate rătăci în drumul lor spre Cer. De aceea, în tradiția românească, există obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun și nuc care se duc la sfințit pentru a nu se prinde farmecele apoi se pun la porți sau la stâlpii caselor... În noaptea dinaintea Ispasului, flăcăii și fetele mergeau prin alunișuri să culeagă flori de alun, căci acestea înfloresc
TRADIŢII LA ROMÂNI-PAŞTELE BLAJINILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080]
-
și ramuri de alun și nuc care se duc la sfințit pentru a nu se prinde farmecele apoi se pun la porți sau la stâlpii caselor... În noaptea dinaintea Ispasului, flăcăii și fetele mergeau prin alunișuri să culeagă flori de alun, căci acestea înfloresc și se scutură în această noapte; potrivit tradiției, ele sunt bune de leac și de dragoste. Referință Bibliografică: TRADIȚII LA ROMÂNI-PAȘTELE BLAJINILOR / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi
TRADIŢII LA ROMÂNI-PAŞTELE BLAJINILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080]
-
le-aruncăm din palme, grâu, / Să coborâm cu ei, pe ape - // Și din izvoare, din oglinzi, / Unde Te vezi, cu bărbi de iarbă, / Cu mâna, cerul să ni-l prinzi, / Ca gura noastră, să îl soarbă - // Și bâte zvelte, de alun, / Pune-ne-n mâini, pe drum de piatră, / Venind la Tine, unde pun / Bunicii, satului nou - vatră - // Mai ia-ne, Doamne-n brațe, iar, / Și ne mai leagănă, cuminte, / Să ne fii Domn, etern, măcar, / Și-n veci - copiilor, părinte
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Prin care-ades' mă furișam tiptil Spre râu... unde visam la nesfârșit La câte, Doamne, nu visam atunci Mi-e dor de satul meu cel primenit De roua munților, de maci din lunci De umbra deasă, mărul de la drum Și de alunul drag, lângă fântână Mi-e dor... atât! În jur e numai scrum Mi-e gândul la măicuța mea bătrănă Ce stă la poartă și-și așteaptă pruncii Nu i-a văzut demult...inima-i plânge „Din gard s-au rupt
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
nu ai motive să crezi că Sfântul Nicolae nu te iubește și că în desaga lui nu s-a găsit nimic bun și pentru tine. Căci varga adusă de el nu e tocmai un băț obișnuit, ci chiar nuielușa de alun din basme. Acea nuielușă fermecată, cu care dacă atingeai un copac uscat, el dădea pe loc frunze, flori și rod. Ai observat cum la capătul iernii, pomii golași, pe care suflarea Crăiesei Zăpezii i-a lăsat fără podoabe, așteaptă un
O CU TOTUL ALTĂ POVESTE DESPRE MOȘ NICOLAE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359436_a_360765]
-
așteaptă un moment magic, pentru a redeveni cei de acum o primăvară? Și cum dintr-o dată, în zorii unei zile calde și însorite îi admiri, căci au muguri și flori? Peste noapte, cineva i-a atins cu nuielușa fermecată de alun și ei au renăscut. Ai și tu o astfel de nuielușă de la Moș Nicolae? Dacă da, atunci nu este cazul să te întristezi, ci lasă să prindă viață în sufletul tău de om mare, fericirea pe care o simțeai în
O CU TOTUL ALTĂ POVESTE DESPRE MOȘ NICOLAE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359436_a_360765]
-
fericit, iar fericirea ta să înfrunzească, să înflorească și să lege rod, pentru ca astfel, să îi faci și pe alții fericiți! Să știi că fericită sunt și eu, pentru că am primit în dar de la Sfântul Nicolae o nuielușă fermecată de alun și o carte ce mi-o doream de foarte mult timp: „Tot ceea ce trebuie să știe o doamnă”. Aceasta este cartea pe care o citea și o recitea din scoarță în scoarță personajul meu preferat din copilărie, Mary Poppins. Nu
O CU TOTUL ALTĂ POVESTE DESPRE MOȘ NICOLAE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359436_a_360765]
-
vouă pe vecie, Dar să vă-nchinați mereu Mulțumind lui Dumnezeu! El a vrut așa să fie, Să scăpați de sărăcie. Anii au trecut încet Și s-au adunat buchet, Iar aici, unde-a vânat Ștefan-Vodă, s-a-nălțat Sub pădurea de aluni Un sătuc de oameni buni, Toți din neamul lui Călin, Uniți, iată, de-un destin. Și acest sătuc uitat, Pe coline răsfirat, Va purta numele lor, Cel al Călineștilor. Referință Bibliografică: DOMNUL: ȘTEFAN ȘI CĂLINA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Acasa > Stihuri > Momente > HAZLIE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 931 din 19 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-am luat nădejdile-n spinare Și le-am închinat frumoasei luni, Tremură și frunza pe aluni, Că nici ea nădejde nu mai are. Mi-am luat și grijile din suflet, Le-am lăsat războinicului marți Și-am să lenevesc în zi de harți, Că-s sătulă de atâta umblet! Într-o zi de miercuri argintie Viciile
HAZLIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360433_a_361762]
-
din seara de Crăciun Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete, în fiecare, Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag, Cântecele urcă spre stele, mai sus, Constelații vin să vadă Cum din suflet se naște iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]
-
și subțirel, cu față albă și plete negre, cu trăsături delicate, cu ochi mari ca doi tăciuni aprinși, ce scânteiau sub sprâncenele frumos arcuite. Cam subțirel îmbrăcat, cu o traistă pe umăr, iar în mână cu un băț subțire de alun. Se uitară cu mirare la el. - Ai să reușești tu, măi, băiete? îl întrebă o femeie, simțind cum se reaprinde în întuneric licărul speranței. Și dacă pe drum ți se întâmplă ceva, doamne ferește? - Am să încerc, mătușă! zise băiatul
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
și-n stânga, noul cod, fără să înțeleagă despre ce era vorba: - Cap! Cap! Cap! Simțind primejdia, Norocel îi zise lui Mărțișor: - Să fugim, nene! Și cele două căciuli începură să zboare pe coridoare și pe scări, iar bâta de alun plesnea toți cioroipanii care le-apăreau în cale. Cioroipanii erau derutați de bâtă, că atunci când voiau să dea cu pliscul în căciuli se pomeneau plesniți de bâtă în cap. Iar bâta, când în fața căciulilor, când în spatele lor, făcea prăpăd. Alergară
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
că atunci când voiau să dea cu pliscul în căciuli se pomeneau plesniți de bâtă în cap. Iar bâta, când în fața căciulilor, când în spatele lor, făcea prăpăd. Alergară după cele două căciuli și baba Cloanța și alte babe, dar bâta de alun o plesni pe Cloanță drept în frunte, rostogolind-o până-n sala tronului. Văzând că se întâmplă ceva, Viscorilă și alte câteva Vânturi Lățoase se buluciră ca orbeții pe coridoare și, de beți ce erau, suflau în prostie, spărgând ferestrele și
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
Foarte bună Bună Moderată Slabă 1 Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 175 0 136 29 9 1 174 1 În zona Luncii Jiului vegetația este reprezentată de sălcii, plopi, răchită, specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătina etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Utilizarea veselei și a tacâmurilor pentru diferite tipuri de alimente și feluri de mâncare. • Raportul dintre alimentele aparținând unor grupe alimentare diferite (masa echilibrată); • Alergenii și intoleranțele alimentare: substanțe care pot provoca reacții alergice (exemple: anumite proteine din lapte, ouă, alune, gluten, pește; • Jurnalul alimentar; • Mâncatul conștient, fără elemente de distragere (telefon, tabletă, televizor, laptop). • Jurnalul alimentar; • Simptomele alergiilor: erupții cutanate, mâncărimi, dificultăți de respirație, umflarea feței sau a gâtului; simptome gastrointestinale: greață, vărsături, diaree. 6. Obiceiuri alimentare socio-culturale • Așezatul și
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
canus - ghionoaie sură ... – A269 Erithacus rubecula - măcăleandru ... – A364 Carduelis carduelis - sticlete ... – A745 Carduelis chloris - florinte ... – A317 Regulus regulus - aușel cu cap galben ... – Specii de reptile ... – 1261 Lacerta agilis - șopârlă de câmp ... – 1263 Lacerta viridis - gușter ... – 1283 Coronella austriaca - șarpe de alun ... – Specii de amfibieni ... – 1166 Triturus cristatus - triton cu creastă ... – Triturus alpestris - triton de munte ... – 1193 Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă ... – 1203 Hyla arborea - brotăcel ... – 1209 Rana dalmatina - broască roșie de pădure ... – Specii de pești ... – Salmo trutta fario
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul (Corylus avellana), măceșul (Rosa sp.), păducelul ( Crataegus sp.). Pe malul Jiului vegetează aninul negru (Alnus glutinosa), salcia albă (Salix alba) etc. La altitudini superioare, apare aninul verde (Alnus viridis), ienupărul (Juniperus communis) și jneapănul (Pinus mugo). Golul montan este acoperit
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
se împăienjenează privirea. Foto: Justinel Stăvaru/Inquam Photos Unchiu mi-a observat ochii tulburi și mi-a pus o mână pe umeri: - Las, c-așe i-o fost soartea. De-aveam la minie on ban de-argint ș-on bat de-alun, o scăpăm de can o mușcat-o. Ase mi-o scăpat on bătrân, demult, o mânzare. O frecat-o binie cu banu de-argint s-o bătut-o pe uger cu bătu de-alun s-o descântat. Am tresărit: - Dumneata
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
de-argint ș-on bat de-alun, o scăpăm de can o mușcat-o. Ase mi-o scăpat on bătrân, demult, o mânzare. O frecat-o binie cu banu de-argint s-o bătut-o pe uger cu bătu de-alun s-o descântat. Am tresărit: - Dumneata știi să descânți? - Numa de șerpe, că l-am audzât atuncea pe bătrân. - Spuneți-mi și mie descântecul, să-l învăț! - Geaba ți-l dzâc, că nu plate nimica. N-are putere. Trăbuie să
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
ceri, ș-atuncea șerpele tinuie și blastămă pe hal de l-o omorât. - Mai bin să blastăme iel decât să blastăm io că mi-o omorât vită! - Totdeuna can umbli pe unie umbli, să ai în mână o metreacă de alun, ca la șerpe alunu-i nanașu. De-ț iasă-n cale, hala șerpe să-l atingi cu metreaca și nu mai face rău la nime, câte dzâle-o trăii. - Flece-i tu capu can îl vezi, că-i mai sigur! - Totdeuna, mă, Petrișor
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
„În Atena, exista un templu închinat Bătrâneții. Erau duși acolo copiii.” A. Camus, „Caiete” Proptit în boată, Unchiu Niculaie parcă plutea. N-avea boată de corn înflorată, cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân cu dragoste șî cu post
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
Anexele” volumului, în care îi regăsim însetați de cunoaștere și de adevărata poezie pe câțiva temerari ai timpului nostru, care caută „Pașii poetului” prin periplul runic ce i-a fost hărăzit, unde Anca Sîrghie îndeplinește rolul magic al „nuielușii de alun”. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]