8,127 matches
-
dulce. dacă nu e, adaugă puțin din sărutarea pe care ți-am dat-o aseară și pe care sunt sigur c-o păstrezi alături de celelalte. Pune-mi și o felie de pâine cu unt ! Dar întinde-l bine, să nu alunece, cum îmi aluneci tu printre degete, când vreau să te sărut. Poți să pui și apa la fiert, pentru cafea. s-o faci tare și foarte neagră, de bună seamă, ca ochii tăi ce strigă și mă cheamă. Voi mușca
MICUL DEJUN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427286802.html [Corola-blog/BlogPost/341000_a_342329]
-
e, adaugă puțin din sărutarea pe care ți-am dat-o aseară și pe care sunt sigur c-o păstrezi alături de celelalte. Pune-mi și o felie de pâine cu unt ! Dar întinde-l bine, să nu alunece, cum îmi aluneci tu printre degete, când vreau să te sărut. Poți să pui și apa la fiert, pentru cafea. s-o faci tare și foarte neagră, de bună seamă, ca ochii tăi ce strigă și mă cheamă. Voi mușca din mărul pe
MICUL DEJUN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427286802.html [Corola-blog/BlogPost/341000_a_342329]
-
mai tace. Îi este tare dragă; le spusese părinților, în nenumărate rânduri, că este sfătoasă și matură în gândire pentru vârsta ei. Dar nu știe, sărmana femeie, ce spaimă are să trăiască... Privindu-o cum povestește, într-o clipită o vede alunecând în fântână, rămânând suspendată cu mâna dreaptă pe acea țeavă și cu ciubucul în mâna stângă, strâns, să nu cumva să-i scape. Biata femeie, îngrozită pe dată, rămase cu mâna blocată pe roată și strigă îngrozită la părinți: “Măi
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
strâns, să nu cumva să-i scape. Biata femeie, îngrozită pe dată, rămase cu mâna blocată pe roată și strigă îngrozită la părinți: “Măi, Traian! Fa, Ghenă! Vi se îneacă fata!”. Când fetiței îi cam dispăruse inspirația, cuvintele-i cam alunecau în hăul din fântâna adâncă de vreo treisprezece metri până la apă și vreo șase de apă, prelingându-se cu forța cu care corpul este atras de pământ și de apă, mătușa Safta întinse, în sfârșit, o mână, scăpându-și adorata
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
M-a căutat un vănt printre cărări ce duc la nesfârsit... M-a căutat un vânt și m-a luat de mână ducându-mă zburând spre lumea lui, împăcându-mi dorul ce-mi plângea în suflet, ștergându-mi lacrima ce aluneca tâcănd... Referință Bibliografică: M-a căutat un vânt / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
M-A CĂUTAT UN VÂNT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1489876158.html [Corola-blog/BlogPost/373484_a_374813]
-
născare și/ ce păreri silabisite de martorul timp/ se-nghesuie-n mine și se prăvale ... / nici moartea nu știe deși ea le știe pe toate! Existența). Și poetul își deapănă firul vieții parcă voind să se joace cu sinele său: „Alunecat într-o istorie a sinelui și-a celuilalt sine/ a adevărului care se teme că-i prea departe de adevăr. Totuși și aici poate fi sau se poate naște iluzia că este un adevăr ... / Adevărul mai întârzie când e adevărat
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
într-o istorie a sinelui și-a celuilalt sine/ a adevărului care se teme că-i prea departe de adevăr. Totuși și aici poate fi sau se poate naște iluzia că este un adevăr ... / Adevărul mai întârzie când e adevărat!/ Alunecat cu numele tradus adevărul există/subzistă precum apa sau focul/ și precum aerul sau pământul ... / Alunecat într-o istorie fără început și fără sfârșit ! Mă întreb când și când.../ Ce este eternitatea? (Alunecare). Zbuciumul și-l dezvăluie numai mamei sale
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
prea departe de adevăr. Totuși și aici poate fi sau se poate naște iluzia că este un adevăr ... / Adevărul mai întârzie când e adevărat!/ Alunecat cu numele tradus adevărul există/subzistă precum apa sau focul/ și precum aerul sau pământul ... / Alunecat într-o istorie fără început și fără sfârșit ! Mă întreb când și când.../ Ce este eternitatea? (Alunecare). Zbuciumul și-l dezvăluie numai mamei sale, mama care l-a iubit și i-a îndreptat pașii, mama pe care a respectat-o
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
place să și-o imagineze, atunci când el vine obosit de la muncă, deschizându-i tiptil ușa casei cu zâmbetul cald înflorindu-i pe buze, cum își deschide larg brațele sidefii pentru a-l cuprinde și cum halatul roz de mătase îi alunecă dând la iveală furoul roz cu broderie pe sâni în formă de fluture, bikini ei roz cu ... ...Stewardesa trecu, în sfârșit, pe lângă el împingând alene căruciorul companiei umplut cu felurite băuturi și aperitive iar el se gândi îndelung înainte de a
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
atunci e minunat. - Îmi pare rău ,chiar nu am vrut să vă violez intimitatea. - Asta ar fi fost chiar culmea culmilor ,să mă violezi la budă ! N-o mai întreb unde anume ar fi dorit să o violez fiindcă discuția alunecă vertiginos de la penibil spre ridicol și asta nu-mi convine ,absolut deloc. Sesisează grimasele care-mi brăzdează fața și revine ,în sfârșit,la subiect : - Uite fișa ,pe partea asta o completezi cu date personale și pe verso e fișa medicală
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1471761254.html [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
Cuc se întreabă: “Dar oare știe cineva care este visul, care este realitatea? Unde este limesul extrem de subțire dintre ficțiune și realismul palpabil? Nu am descoperit încă, dar e cert, Visul ne salvează ca oameni”. Colocviul din jurul măsuței de cafea alunecă în trecut, până în clipa de grație a nașterii autoarei, pe care ea o amintește cu glas înmuiat în nostalgie. Evocarea părinților și bunicilor vine de la sine, fiindcă pentru om, rădăcinile sunt esențiale. Numele de botez al autoarei intervievate are și
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca apoi să fremete codrul... Modulațiile aduc ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p. 11) Prelinsă din roua florilor și crescută
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă-mbie/ Din fundul vremii chipul meu.../ În doina dulce-a mamei Dochii/ Alunec din părinți în prunci/ și deschizând pe lume ochii,/ În cel de azi sunt cel de-atunci...// Ca soarele ce se răsfrânge/ În valul apei înmiit, în milioanele de-un sânge/ Sunt eu pe veci întipărit...// Pământul sfânt până-n hotare
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de pe glob, ea devenind cel mai înspăimântător simbol al Californiei. Este de fapt un sistem uriaș de fălii care închide, delimitează și glisează întinderea pământului de deasupra pe peliculă mâzgoasa a astenosferei, un fel de strat subțire “lubrefiant” pe care alunecă, se încalecă, se întrepătrund plăcile și subplăcile tectonice, este zona de contact, de acumulare și de eliberatre a unor uriașe energii planetare, unde se încarcă și se detensionează mișcări telurice de o intensitate catastrofală. Falia principala Sân Andreas coboară din
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
Brusc îmi veni o idee. - În ce semn zodiacal ești născută ? - Sunt o vomitătoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți ? Își strecură mâna sub cearșaful imaculat, poposi pe pieptul meu, după care o lăsă să alunece cu voie în jos. Peste câteva minute - îmbrățișați vulcanic - icneam amândoi printre mișcări spasmodice. ************************** - Ai o aură interesantă, mi-a spus ea dintr-odată. Am zâmbit. - Poți să-mi vezi aura ? - Sigur, îmi replică ea. Uite, spre exemplu partea ta
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
una cu o clipă mai înainte, cealaltă mai apoi, Prima venind suspect de nevăzută dinspre stele, Cealaltă născându-se, aici, în noi. Suntem uniți prin vise, un puzzle de schele, Chiar dacă prin vreme nu ne mai vedem Cu universul ce alunecă împins de vele Deși în ancestral pornisem în tandem. Trecem prin timpul nostru pe care-l bem Cum soarbe apusul curcubeul îndepărtat Și chiar dacă de tăcere eu mă tem N-am să zăbovesc niciodată în păcat ... Iar când v-a
CERCUL TIMPULUI NOSTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cercul_timpului_nostru_al_florin_tene_1350111101.html [Corola-blog/BlogPost/346415_a_347744]
-
ridică și le întinse mâna. Avea o mană rece, fleșcăita, ca de mort! -Luați loc, vă rog! -Mulțumesc! răspunse Constantin. Se așezară pe o parte a mesei, unul lângă altul. Se priviră câteva clipe. Ochii primarului, de un căprui închis, alunecară pe lângă cei doi. -Ce vânt ... va aduce pe la noi? -Dacă aș spune că dorul de orașul natal, poate nu mă credeți! -Ăăăă ... înțeleg! Și eu mă duc, din joi în Paști, în satul meu natal, la Cuca Mâcâii. Constantin simți
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
cădeau iubiri ucise, pe dealuri contemplă sania cum în sufletele noastre ninge cu cântece rusești Tania.” -Va mai citesc una! „Culori fără culoare Visul mergea în vârful degetelor să nu deranjeze zorii, Realitate culcata peste urechea stânga a culorii, Roșul alunecă pe trotuarul cu auzul ațintit spre trecătorii ce gândeau dormind cu capul pe pernă de aer, rotita, a zidului violet al cerului, mănuși pe degete ridicate incoștient să voteze ideea ce nu fusese rostita. Galbenul îngălbenise de atâta rugina în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
marea trecere... Permanențe. Element fundamental, la care se întoarce mereu și mereu, precum „râurile se întorc la izvoare”, „Casa mea de pe deal/ cu câte o oră coboară la locul ei/ pe un val nevăzut cu ochiul” . Nota bene: „coboară” - nu alunecă, nu se prăbușește! - , coboară din vis, „de pe deal”, din universul ondulat, cum ar spune filosoful Lucian Blaga, către Geea - Mater - Pământul, pentru a renaște din mirabila lui sămânță. Veșnicia născută la sat - declarată și statuată ca atare de marele filosof
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului FLORI DE NEUITARE Nu-mi amintesc secunda când ți-am căzut din gând... Luată-n zbor, năvalnic, de valuri de ninsoare Nu mi-ai văzut, sub gene, privirea-ntrebătoare Nici stelele-argintate, din ochi, alunecând. De pe-nălțimi de vise m-am prăbușit în gol, Mirabilă sămânță pierdută prin omături În lumi prea paralele, să poți să mi te-alături, Prin vastele-anotimpuri, să vrei să faci ocol. De nu-ți va fi ușor, să știi
FLORI DE NEUITARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1483555536.html [Corola-blog/BlogPost/372686_a_374015]
-
ceară s-au mai topit fiorii Din mintea ta de sculptor s-au amăgit apusuri Am înghițit lumina, am sărăcit și norii Cu ale noastre buze am sfârtecat răspunsuri Cu degete de luna ți-am căutat tandrețea Pe ochii tăi alunecam în cer Sorbeam din nemurire, adesea, frumusețea Și tresăream în brațe-ți ca un copil-aster Rămas-am fără mine când vocea ta pălit-a În buba ciumănoasă, într-un puroi abject În boala rătăcită iubirea doar rănit-a Și-a-ncremenit în
NE-AM ÎMPĂRȚIT UNUL ALTUIA PĂMÂNTUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1441307101.html [Corola-blog/BlogPost/352585_a_353914]
-
nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
sunet printr-o exprimare muzicală, o ”incantație subtilă”: ”Fulgerul amintirii, ... VI. TOAMNĂ LA VENEȚIA, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. Toamnă în Veneția Îmi aduc aminte de mine De atunci, când dădeam întâietate Pianului, alunecând solfegii Până la rumenirea zorilor... Mi-aduc aminte de tine Alungându-mi gluma ce ucide Muzica sfredelitoare a gândului De flaut. Gând cu gând de vis... De vis și vioară cu vioară, poem De pianină lângă poemul Icoanei din Catedrala Veneției
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Palatul Dogilor. Stinsă de harpă în Piața San Marco. Sorbeam șampania toamnei venețiene Privind lampa cerului spre care cocorii Se înălțau în chip sinucigaș... Elisabeta IOSIF ... Citește mai mult Toamnă în Venețiaîmi aduc aminte de mineDe atunci, când dădeam întâietatePianului, alunecând solfegiiPână la rumenirea zorilor...Mi-aduc aminte de tineAlungându-mi gluma ce ucideMuzica sfredelitoare a gânduluiDe flaut. Gând cu gând de vis...De vis și vioară cu vioară, poemDe pianină lângă poemulIcoanei din Catedrala Veneției...Mi-aduc aminte de noi
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > COPIL NEDORIT Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cauți calea spre lumină strângând în pumnii micuți viața. Printre degetele firave îți alunecă fire de trăire. Inima, pasăre disperată prinsă între zăbrele vinovăției, bate cu putere. Poarta iubirii, au legat-o cu lanț de păcate de care atârnă greu lacătul deșertăciunii. Cauți o firidă să-ți zidești sufletul. Îngerul plânge de neputință. Referință
COPIL NEDORIT de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Angelina_nadejde_1396955543.html [Corola-blog/BlogPost/348518_a_349847]