300 matches
-
studii de folclor pe teren, cum se spune. În Oltenia, pentru care Gaițele devine un eșantion, este halucinantă, este vie, aproape incredibil conservată. În unele locuri, prin unele case, ai senzația că timpul a fost de mult și în veci alungat, că rudimentarul și ancestralul s-au vîrît în cuvinte și fapte care se cheamă unele pe altele și că nimeni, niciodată, nu va putea întrerupe tradiția tuturor acestor obiceiuri, transmise parcă genetic. Spectacolul de la Odeon este un popas și un
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
mai limpede, el e însoțit de o fotografie a celebrei cântărețe. Care, desigur, zâmbește larg, având - pentru eventualitatea că nu toți cititorii sunt la fel de inteligenți ca editorii - zona gurii încercuită cu roșu... Până acum, criticii literari n-au fost încă alungați. Adam Kirsch și Ruth Franklin continuă să scrie recenzii competente, David Hajdu ne delectează cu texte pe teme muzicale, iar David Thomson se dovedește un înlocuitor de clasă al legendarului critic de film Stanley Kauffmann. Din pur subiectivism, îmi spun
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
ce ieșeau că un torent din gură noii locatare comuniste, beneficiara tuturor bunurilor, în mod gratuit, prin repartiție. În loc să fie mulțumită de cadoul substanțial, primit din partea noilor autorități totalitariste, profitoarea a început să țipe la dușmanii poporului, să le impute alungatelor că, din setul de lingurițe de argint, lipsește una! Gașca roșie depășise măsură. Se urcase scroafa în copac. Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ce ieșeau că un torent din gură noii locatare comuniste, beneficiara tuturor bunurilor, în mod gratuit, prin repartiție. În loc să fie mulțumită de cadoul substanțial, primit din partea noilor autorități totalitariste, profitoarea a început să țipe la dușmanii poporului, să le impute alungatelor că, din setul de lingurițe de argint, lipsește una! Gașca roșie depășise măsură. Se urcase scroafa în copac. Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prin reacția noastră, această mișcare câștigă intensitate și cu greu va mai putea fi biruită. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. Momentul decisiv e acela în care ia atitudine cugetarea noastră. Pentru a scăpa, trebuie alungat gândul din prima clipă, pentru a nu începe să medităm asupra lui, să ne îndulcim cu perspectivele păcatului și să se producă însoțirea, adică să nu lăsăm gândurile să ni se amestece cu ale ispititorilor vicleni. După aceasta, urmează însoțirea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ce ieșeau că un torent din gură noii locatare comuniste, beneficiara tuturor bunurilor, în mod gratuit, prin repartiție. În loc să fie mulțumită de cadoul substanțial, primit din partea noilor autorități totalitariste, profitoarea a început să țipe la dușmanii poporului, să le impute alungatelor că, din setul de lingurițe de argint, lipsește una! Gașca roșie depășise măsură. Se urcase scroafa în copac. Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
superficialilor, în primul rând șocați de luxul arhitectului. . - Unde te duci, domnule, așa îmbrăcat din ac? E vreunbal undeva? Întreba unul. - Nu, domnule, nu știi? Azi e reuniune la "bietul Ioanide". Pomponescu nu mai puțin îl vedea pe "bietul Ioanide" alungat și din baraca lui într-o magherniță, cîștigîndu-și existența cu penibile mici reparații. Un alt simptom al alterării caracterului și sănătății morale fu modificarea pentru un timp a instinctului de grijă corpo G. Călinescu rală. Pomponescu, care nu ieșea niciodată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
A început astfel pentru mine o perioadă cumplită, fiindcă nu aveam unde să mă duc; poate că tatăl meu m-ar fi primit, dar eram departe de casă și, oricum, dacă m-aș fi întors în situația aceea de om alungat, l-aș fi făcut cu siguranță să se simtă foarte stânjenit; și pe urmă, mă temeam că avea să mă oblige să îngenunchez înaintea acelui ucigaș și a stăpânului său, ca să nu mai vorbim, firește, de abatele acela nedemn. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nume Laika. Tu vii de la școală. Dai colțul dinspre Mihai Bravu În fugă. În față la Munca Orbilor e hărmălaie mare, bărbați cu lanțuri În mâini, lume multă, praf și schelălăituri. Mulțimea strigă: Huooo! O mașină se Îndepărtează În goană. Alungată În strigătele furioase ale mahalalei. Strigă și câțiva orbi ieșiți În stradă din ateliere, strigă tot huo. Hingherii l-au prins pe Gerilă, câinele doamnei Lulu, muncitoare la METALOGLOBUS, unde s-a angajat după ce au dat-o afară de la APACA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
viscerale violente, repugnante, oribile. Dar, oare, există și cărți care își urăsc cititorii? Mai exact este posibil ca și autorii să își urăscă, uneori, posibilii cititori? Să scrie în așa fel încât viitorii lor cititori să se simtă pedepsiți, umiliți, alungați, schingiuiți? Ideea aceasta mi-a venit în minte pe când mă gândeam că, în proză cel puțin, în ultima vreme, întotdeauna am râvnit să-mi răsfăț cititorii (cu poezia, lucrurile stau mai complicat - am râvnit întotdeauna să-mi fac cititorii să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
fetele, femeia, ca pe mine și sora ta. Și dacă tot rememorez scenă, vă amintiți că am descris o scenă cu tata în bucătărie. O să descriu revelionul 1990 la mătușa soției, secretara de partid de direcție descentralizata a unui ministru alungata de cei de acolo, soțul ei tot alungat că fusese din grupa CSP a județenei de partid, eu, soția mea, nepoata de frate a ei, alt nepot cu soția, acesta a devenit primar al unui oraș din județ, iar soția
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Și dacă tot rememorez scenă, vă amintiți că am descris o scenă cu tata în bucătărie. O să descriu revelionul 1990 la mătușa soției, secretara de partid de direcție descentralizata a unui ministru alungata de cei de acolo, soțul ei tot alungat că fusese din grupa CSP a județenei de partid, eu, soția mea, nepoata de frate a ei, alt nepot cu soția, acesta a devenit primar al unui oraș din județ, iar soția este profesoară în orașul al carui parc poartă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
am omorât, trebuiau să fie; dar nu erau. Păi vezi că e minciună. Și de ce să te cred, nu ai spus tu că soacră-ta ți-a spus că ești șarpele încălzit la sân. Știi cum e Eva, a fost alungata din rai că a ispitit-o șarpele. Păi ce eu sunt proastă să te cred. Ce spui tu nu e la tv, nicăieri, pe antenă mea, la realitatea canci, așa că nu te cred, mă ispitești și o să-mi ia pensia
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
lemn mai umflată și mai râioasă ca oricând, și-și aminti de Otilia. Ce fată bizară! Plecase de atâta vreme și nu-i scrisese un rînd! Tot ce visase împreună cu ea se spulberase, fusese numai o minciună. Visul ăsta trebuia alungat o dată pentru totdeauna. Otilia nu era poate ce spuneau ceilalți, dar nici ceea ce crezuse el. O amărăciune mare umplu sufletul lui Felix. Numai indiferență și dușmănie peste tot, nici un elan, nici o sinceritate. Îl năpădiră gânduri eremitice: să-și cumpere la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și dete drumul solilor săi într-o formă nebinevoitoare. Astfel papa încurajă planul regelui Carol d'Anjou, care nu voia nimic mai puțin decât de-a răsturna pe împăratul Mihail și a pune în locu-i pe ginere-său Filip, fiul alungatului împărat Balduin II. Mihail Paleolog se răzbună, oprind în paraclisul împărătesc pomenirea papei în rugăciuni și aliindu-se cu Petru III, regele Aragoniei, rivalul lui Carol d'Anjou, contra acestuia. A se lepăda în public de uniunea pe care el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu e alcătuit din carne și oase : nu te teme, sunt o ficțiune pe care sabia ta n-o poate atinge (I, p. 25). Ulterior, când Aquillius caută o victimă spre a întări cu sânge legământul de credință față de regele alungat, el înlătură din cale o nălucă lipsită de viață (II, p. 51). Clienții înarmați porniți în urmărirea conjuraților refuză să-l atingă pe acest Nimeni în togă roșie (II, p. 58) ; regalistul Vitellius respinge și el o siluetă care pătează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pentru supremația religioasă și politică. Își astupă gura cu palma, speriată că ar putea fi auzită. Ce s-ar fi întâmplat fără noi? continuă să se întrebe neli niș tită. Ar fi reușit Rex să preia funcțiile religioase ale regelui alungat? Probabil că nu. Însă Marele Pontif ar fi rămas numai șeful 131 colegiului pontifilor, egal în rang cu ceilalți preoți. Nicidecum cel mai important. Gâfâie. Printr-un efort de voință reușește să se controleze. E conștientă că într-un moment
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cauciuc ars de la tunuri și duhoarea șarpnelelor explodate. Străzile erau goale și puțin cețoase. În raiduri ca acestea, Pimlico Îți dădea senzația ciudată de loc bîntuit - senzația că pînă de curînd vibrase de viață care fusese lichidată cu violență sau alungată. Iar cînd tunurile se opriră, atmosfera era cu atît mai ciudată. Kay și Mickey se plimbaseră odată pe marginea fluviului la terminarea schimbului. Locul era aproape neverosimil: mai liniștit, În felul lui, decît un peisaj de țară, iar priveliștea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Aproape că dădusem afară viermele ăla nemernic. Nu se poate să fi rămas prea mult din el. Mă urc În Volvo și o iau spre Colinton. Viermii bat rapid În retragere. Viermele pe nume Inglis e dat afară din sistem. Alungat și repartizat, Înainte să mai poată avea loc Încă o infestare. Acasă Îmi pregătesc o linie mare și sărbătorească de cocaină. Peste puțin timp aș da orice să mă fut. Singura persoană la care mă gândesc c-o pot suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
discuție, comandantul turc păru a se domoli și-l lăsă în pace pe căpitanul Georgios. S-ar fi putut spune că la un moment dat chiar ațipise, cum stătea rezemat cu spatele de parapetul bordului, însă ideea de somn era alungată, pentru cine-l privea, de faptul că osmalâul își ținea mereu un ochi deschis, cu schimbul, când stângul, când dreptul, așa încât nu te puteai împiedica să nu admiri acest somn de campanie, vigilent, pe care-l practicau de altfel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nevoie de un frate. Dar dacă ar fi acceptat, puteam să rămân sora ei! Deși mi s-a părut un gând Îndrăzneț, nu aveam nici un motiv să mă Îndoiesc de plauzibilitatea sa. În schimb, iritarea mă părăsise ca o fantomă alungată și am pornit la drum sfidător, aproape victorios, cu bocancii scârțâind Îndrăzneț. Cinci minute mai târziu am intrat În holul hotelului cu fața Îmbujorată și hainele aburinde. C-o privire leneșă dar buimacă, portarul se despărți de integramele lui. — Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
exteriorizare a totemurilor fiecăruia. Pentru a căpăta mai multă forță decât adversarul tău trebuia să-l accepți, să-l Întâmpini cu bunăvoință și apoi să-l transformi. Fosta iubire era interiorizată - injectat În trup, și totuși, În același timp exteriorizată - alungată afară, pe piele. Odată ce fosta iubire era localizată pe acest prag Între interior și exterior și abil transformată Într-un animal, rapotul de forțe dintre cel părăsit și cel care părăsise se modifica. Acum Îndrăgostitul tatuat se simțea superior, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
răul vine dintr-o clasă politică mafiotă. Cele scrise până aici sunt în acord cu atitudinea explicită a editorialelor propuse de Lucian Vasilescu în "Ziarul de Duminică", în calitatea sa de editor șef. Să cităm: "Cei mai mulți nu sunt "plecați", sunt ALUNGAȚI. Alungați de un sistem "democratic", care-i disprețuiește și-i umilește cu o consecvență demnă de o cauză mai bună, de mai bine de 25 de ani. Iar pe reprezentanții acestui sistem îi puteți cunoaște deschizând televizorul îi veți vedea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
chefnind. Pădurarul puse iar cornul la gură. —Cum dracu? șopti cu ciudă boierul și-și privi de aproape pușca. Tăcerea se întinsese. Bătaia cânilor un răstimp lung nu se mai auzi. Iar printre tufe dese, prin luminișuri scurte, căprioara fugea alungată de spaimă, se depărta spre pârău. O clipă se opri tremurând, ca și cum ar fi fost înaintea unei prăpăstii. Apoi, încetinindu-și fuga, își făcu loc printre frunzișuri în albia apei. Cu cele două picioare de dinainte în unde, cu celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Erau uitate năcazurile; glumele, pâcâliturile, cântecele, chefurile aveau o putere neobișnuită; petrecea ca într-o înfrigurare; cu grabă, cu teama ascunsă că toate se vor sfârși prea curând. Uneori cădea pe gânduri, cu inima grea. De la școala statului se întorceau alungați și bătuți cu pietre copiii ovreilor. Veneau în goană, spăriați, se opreau și se întorceau în loc înjurând; apoi se răspândeau prin casele scunde, cu lacrimi și tânguiri. Și femeile și bătrânii blăstămau pe străini, pe goi, și-și aminteau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]