1,749 matches
-
rămas numai degetul I (policele - prevăzut terminal cu o gheară puternică și ascuțită cu ajutorul căreia liliacul se cațără). La baza degetului se găsește o îngroșare palmară cu care animalul se sprijină când adoptă poziția patrupedă. Celelalte degete sunt mult mai alungite și sunt prinse în membrana alară - cu rol în susținerea și întinderea acesteia. În repaus brațele se strâng pe părțile laterale ale corpului (vespertilionide), rinolofidele în repaus se învelesc în patagiu. Membrul posterior Este pentadactil, relativ scurt și înglobat în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mînz, bunăoară, este produsul unor seme ca "ecvestru", "tînăr", "mascul" etc. 2. O unitate a CODULUI SEMIC (Barthes); un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Culler 1975; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care era și prietenul lui Newton. Calculînd diferite orbite de comete cu metoda lui Newton (i.e. considerînd orbitele ca fiind aproximativ parabole), el a ajuns la concluzia că pentru un caz special parabolă era de fapt capătul unei elipse foarte alungite: orbită era așadar închisă, astfel că acea cometă revenea periodic (la că. 76 de ani). Halley a prezis că în anul 1758 cometă se va întoarce, lucru confirmat (de aceea cometă îi poartă numele). Blake se poate referi astfel și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
atunci celebru, Își scria primele versuri, aclamate de Parisul ce domina tot restul lumii! Oh, rar exemplu de chip cu adevărat divin, Întrupând toate șansele, Înzestrat cu forță și cu o irezistibilă putere de seducție! Sprâncenele au o linie pură, alungită, frumos arcuită, și acoperă pleoapele orientale, calde, viu colorate; ochii, migdalați, negri, adânci, arzând de o flacără neasemuită, mângâietori și imperioși, Îmbrățișează, Întreabă și reflectă tot ceea ce Îi Înconjoară; nasul, grațios, ironic, proiectat Înainte, Îți aduce Îndată În minte celebra
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de aur stins care-i slujise lui Napoleon în ziua încoronării. Aveam nevoie de pipăitul acela profanator. Universul în gestație era încă lipsit de materialitate. În Sainte-Chapelle, un pergament zgrunțuros a trezit dorința aceea - Charlotte ne-a destăinuit că literele alungite, scrise cu mâna, fuseseră trasate, în urmă cu o mie de ani, de către o regină a Franței care era totodată rusoaică, Anna Iaroslavna, soția lui Henric I. Dar cel mai exaltant era că Atlantida se înălța sub ochii noștri. Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de pe fațade, scrâșnetul umed al roților, cerul încă învolburat. Simțeam că, puțin câte puțin, ceea ce trăiam noi în sala aceea goală se desprindea de momentul prezent, de gara aceea, de orașul necunoscut, de viața lui cotidiană... Frunzișuri grele, pete roșii, alungite, pe fațade, asfalt ud, scrâșnet de cauciucuri, cer gri-violet. M-am întors spre Charlotte. Ea nu mai era acolo... Și nu mai este restaurantul acela dintr-o gară pierdută în mijlocul stepei. Ci o cafenea pariziană - iar dincolo de geam, o seară
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sufletului “părintelui” în descendenți . Astfel la popoarele arunta, loritja, kaitish (aborigenii Australiei centrale) sufletul strămoșului originar se regăsea în toți membrii clanului și era transfigurat în obiectul sfânt al totemului - churinga (o bucată de lemn sau de piatră, ovală sau alungită, cu desenul totemului pe ea). Acest obiect se păstra într-un loc special - ertnatulunga și era folosit doar în cazul amenințării ființei însăși a clanului. Treptat transmiterea sufletului strămoșului originar nu a mai fost considerată directă, ci mai mult ca
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un profil numit ciclotimic: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic: înclinație spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusă uneori până la pedanterie, un simț acut al onoarei, manifestări de ambiție ascunzând adesea un complex de inferioritate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și slab structurată. Eugène Dupréel și structura cadrilată În planul societății globale, tendința către oligarhizare poate fi situată în cadrul „structurii cadrilate” descrise de sociologul belgian Eugène Dupréel (1879-1967). Pentru acesta, orice societate dezvoltată poate fi schematizată sub forma unor „figuri alungite verticale și paralele”, ce reprezintă domenii de activitate, în timp ce „alte figuri alungite, un fel de benzi sau panglici care le traversează orizontal pe primele”, reprezintă clase sau niveluri de statuturi (Dupréel, 1948, p. 125). Henri Janne (1908-1991) s-a folosit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tendința către oligarhizare poate fi situată în cadrul „structurii cadrilate” descrise de sociologul belgian Eugène Dupréel (1879-1967). Pentru acesta, orice societate dezvoltată poate fi schematizată sub forma unor „figuri alungite verticale și paralele”, ce reprezintă domenii de activitate, în timp ce „alte figuri alungite, un fel de benzi sau panglici care le traversează orizontal pe primele”, reprezintă clase sau niveluri de statuturi (Dupréel, 1948, p. 125). Henri Janne (1908-1991) s-a folosit de această reprezentare cadrilată pentru a descrie ceea ce el a calificat ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pești mici. Trăiește circa 45 de ani și chiar mai mult. Cu morunul dă hibrizi. Se pescuiește cu carmace și paragate, atât pe fluviu, dar mai ales la gurile lui. Nisetrul este un pește răpitor din familia sturionilor, cu corpul alungit și îndesat, fiind foarte prețuit pentru carnea și pentru icrele sale negre. Calul de mare este un pește care a provocat multă curiozitate în special copiiilor. Capul seamănă cu cel al unui cal, de unde și-a primit și numele. Alt
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
urmă „abisul” cucerește iremediabil existența: „începutul cuvintelor mele este întotdeauna o triadă:/ realitate abis realitate; sfârșitul lor ar putea fi inversat,/ acum, seara? pe pielea mâinii urcă o umbră pe care nu o/ pot descifra; din înaltul respirației plămânilor tăi alungiți coboară numai/ inițialele: RAR” (Inițialele adevărului). Dar o luptă purtată până la capăt cu o superbie nedomolită, de vreme ce, pentru a cuprinde ființa, neantul trebuie să asedieze fiecare cetate pe care poeta o abandonează în fuga sa necontenită. Refuzând evadarea iluzorie într-
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
care ne referim, se observă o creștere mai accentuată a membrelor inferioare, apoi a celor superioare, care de multe ori creează dizarmonii. În această perioadă majoritatea specialiștilor vorbesc despre o fază caricaturală, dacă o putem numi așa, caracterizată prin forma alungită a oaselor și a mușchilor. Oasele se dezvoltă în lungime și devin mai rezistente la acțiunea mecanică și presiune. Articulațiile nu sunt dezvoltate iar ligamentele nu asigură, în suficientă măsură, rezistența la tracțiune, răsucire. Mușchii se dezvoltă mai ales prin
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
est falx desolationis. Capul său ca o flacără arzând; ochiul drept scăldat în sânge; ochiul stâng de culoare verde, având două pupile; pleoapele sunt albe; buza de sus mare; pulpa dreaptă uscățivă; tălpile picioarelor mari; degetul mare rănit și foarte alungit. Acesta este chipul pierzării! Este foarte greu, dacă nu imposibil, să descoperim sensul exact al fiecărui element al descrierii. Pot fi însă întrezărite influențe ale modelelor gladiatorilor antici și poate chiar tratate de fiziognomonie. Este neîndoielnic însă că portretul se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o furtună. Falsul mesia nu va reuși să treacă acest prim examen, fiind oarecum vrăjit, incapabil să‑și folosească puterile miraculoase. Urmează aceeași descriere a personajului, făcută, de data aceasta, de însuși Dumnezeu: „Fruntea sa este neobișnuit de înaltă, capul alungit, sprâncenele sunt atât de stufoase încât par una singură, ochii îi sunt ca Luceafărul, nasul ca Hăul, buza de sus este alungită; nu are genunchi” (76). Cea din urmă trăsătură introduce o a treia încercare, capitală: „Într‑adevăr, un creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aceeași descriere a personajului, făcută, de data aceasta, de însuși Dumnezeu: „Fruntea sa este neobișnuit de înaltă, capul alungit, sprâncenele sunt atât de stufoase încât par una singură, ochii îi sunt ca Luceafărul, nasul ca Hăul, buza de sus este alungită; nu are genunchi” (76). Cea din urmă trăsătură introduce o a treia încercare, capitală: „Într‑adevăr, un creștin îi va spune: Dacă tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu, pleacă genunchii și te roagă. Dar lui îi este cu neputință să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
înaltă decâtŭ toate mănăstirile ce sântŭ în Moldova”. Convenind că gloria și antichitatea bisericii lui Dragoș, evocate de Vodă ca argumente, sunt incontestabile, toți cei de față „s-au miratu de înălțata minte a mării sale”. Cu planul ei triconc alungit, biserica mănăstirii - impresionantă ca dimensiuni - este un veritabil vestitor al viitoarelor izbânzi arhitectonice. Ea a fost zidită în „anii războaielor” (terminat în 1469, lăcașul a ars și a fost refăcut în 1472), adică în acea vreme de până în 1487, când
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să ignor necesitatea unei examinări corespunzătoare a semnelor sale caracteristice - spre exemplu, a colților proeminenți-, mulțumindu-mă cu remarce asupra miresmei lui. În pofida acestui fapt, memoria mea a păstrat imaginea unui animal de dimensiunile iepurelui, cu o constituție zveltă și alungită. În timpul șederii mele la Wazirabad, o tânără doamnă hindusă 146 sosi Într-o vizită scurtă la generalul Avitabile, pe care-l copleși cu diverse daruri ca dovadă a gratitudinii sale pentru a o fi ferit de soarta unei satș șsutteeț
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fesele despărțite. Personajul masculin, de la care se păstrează doar partea inferioară, are picioarele modelate din aceeași bucată de lut, fiind despărțite printr-o incizie fină, iar indicația sexului este realizată prin adăugirea, în zona inghinală, a unei pastile de lut, alungite (Ibidem,fig. 17/2). La Cernica a fost descoperit un alt fragment dintr-o figurină antropomorfă, din ea păstrându se doar partea superioară a corpului, inclusiv capul (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, pl. 10/3) (Planșa I/8). Capul este
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
confecționarea pieselor respective. Sintagma «en violon» se folosește pentru desemnarea pieselor antropomorfe stilizate (specifice culturilor Gumelnița-Karanovo VI, Sălcuța și Cernavoda I), realizate din os sau marmură, având „corpul” și „gâtul” rectangulare și partea proximală („capul”) rectangular sau semicircular, „urechi” triunghiulare alungite și perforații pe „corp” și pe „cap” (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). În acest context, propunerea de clasificare tipologică relativ recentă a cercetătorului Dan Monah (1997, p. 135-144) nu satisface pe deplin, ea simplificând realități de mare complexitate. În cazul
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de sâni. Aceste piese sunt însoțite de cincisprezece obiecte sculptate în fildeș, utilizate ca mici elemente de colier, cu un decor gravat în același stil, ca și figura precedentă. Ele au forma a doi sâni, completați de un mic peduncul alungit și perforat, care poate reprezenta bustul personajului (J. Jelinek, 1988). Un loc aparte în reprezentările de la Dolni Vestonice îl ocupă celebrul cap feminin „Leonardo da Vinci” (fig. 7) care, alături de Brassempouy, este unic în arta paleolitică. Coafura nu este detaliată
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fiecare reprezentând un model de schematizare. Trebuie să specificăm faptul că statuetele unui același tip au o talie variabilă, dar aceeași formă. În primul stadiu de schematizare, tipul 1 prezintă forma unui corp uman drept, sculptat după o formă cilindrică alungită și curbată spre vârf. Corpul este divizat în două părți, de dimensiuni asemănătoare: trunchiul alungit și regiunea fesieră, mai proeminentă. În același stadiu de schematizare, al doilea tip are aceleași caracteristici, ca și precedentul, însă este mai scurt și ușor
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
au o talie variabilă, dar aceeași formă. În primul stadiu de schematizare, tipul 1 prezintă forma unui corp uman drept, sculptat după o formă cilindrică alungită și curbată spre vârf. Corpul este divizat în două părți, de dimensiuni asemănătoare: trunchiul alungit și regiunea fesieră, mai proeminentă. În același stadiu de schematizare, al doilea tip are aceleași caracteristici, ca și precedentul, însă este mai scurt și ușor subțiat la cele două extremități. Cel de-al doilea stadiu de schematizare include tipul al
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
pentru una din femeile de la Angles sur l’Anglin (B. și G. Delluc, 1995). O a doua fază a figurilor feminine poate fi plasată în Magdalenianul superior, cuprinzând gravuri a căror stilizare este extremă: picioarele sunt reduse la un trunchi alungit, corpul reprezentat printr-un apendice, capul nu este niciodată figurat, iar brațele și sexul nu apar decât foarte rar. B. și G. Delluc (1995) au numit aceste reprezentări feminine FFS (figurină feminină schematizată). Peștera Combarelles cuprinde 11 FFS, în compoziții
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
completat de o altă piesă din material perisabil, iar părțile acum lipsă se îmbucau în această spărtură. Brațele și sânii nu sunt reprezentați, abdomenul este plat, iar regiunea fesieră normal dezvoltată, cu reprezentarea vulvei și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979). Statueta de la Courbet prezintă, în ciuda dimensiunilor mici, detalii anatomice rare în arta paleolitică: fața sumar schițată, în care se disting cavitățile oculare, nasul, visajul și fruntea. Ea
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]