247 matches
-
fi băgat la închisoare. Ministrul de interne Ghelmegeanu s-a prezentat cu el la palat, de unde a ieșit numit în guvern, ca subsecretar de Stat la Culte. Frontierele violate, teritoriul ciopîrțit, întreaga țară în doliu, dezorientată, dezorganizată, decepționată. În această amarnică situație, în care se afla țara la începutul lui septembrie 1940, a fost de ajuns ca o mînă de inși să manifesteze în fața palatului regal, ca regele Carol să intre în panică. Generalul Coroamă, devenit omul său devotat, în locul lui
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
corpul dezbrăcat la pielea goală și umilit alături de ceilalți 60 de oameni din cameră. Pînă aici, n-a fost nimic. Eram și eu umilit ca și ceilalți. Dar iată că mie, Țurcanu mi-a imaginat o tortură specială: sub lovituri amarnice de ciomag, am fost pus să alerg în pielea goală în jurul camerei, prin fața celorlalți chinuiți și să strig în gura mare: Prăvălia mea a fost biserica, oficină de comerț, înșelam oamenii și credincioșii. Eram un mincinos și un farsor... N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
petreceri fără sfârșit, de unde nu lipsesc nici opiul, hașișul sau cocaina, ciupercile fermecate sau ghizelete tot mai cochete și frumoase, pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele, cu care te puteai dezvirgina pe datorie sau puteai scăpa de o depresie amarnică cu un abonament lunar, la care aveai reducere și câteva pahare de vin din partea casei, însă cu obligația să te descalți la intrare. Pe seară, pe vechiul maidan de lângă statuia Brătianu, (...) îl întâlnim pe V. Cristian, inteligent. Nu cred că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce ni se Întâmplă și ce se Întâmplă În jur! Și, În loc să ne văicărim, cu o mai mică sau mai amplă energie, În forme care mai de care mai variate, mai „exotice”, În loc să emitem țipete de disperare și de reproș amarnic, Înciudat - cui?! -, să fim apți de a trăi stări care vor oscila Între uimire, neîncredere, poate chiar stupefacție, colorate apoi, mai iute sau mai greoi, de un fel de uimire, da, dar o altfel de uimire! Una de tip admirativ
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu el v-o patru jocuri. Da' juca drept ca Moldovencele." Se uitau oamenii cu mare uimire la asemenea lucru, și se gândeau la ce are să se întâmple și-și aduceau aminte că așa a făcut și străbunica cucoanei. "Era amarnică și nu-i era drag bărbatul." În alte părți orășenii fugind de căldura de cuptor a orașelor, se grămădesc în stațiile climaterice și la băi. August e luna mănăstirilor. În cei mai mulți ani o vreme uscată de secetă astâmpără umezeala văilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât să continui. Ionescu și Cioran erau obsedați de faptul că scriitorul român sfârșește cu scrisul cam la 30 de ani. Dacă citești caietele lui Cioran, vei vedea cât de obsedat era el "să lucreze", să scrie zilnic, și ce amarnice reproșuri își făcea pentru că nu reușea. Cred că scriitorul român trebuie să se... profesionalizeze, adică să considere scrisul o meserie, o obligație zilnică. Pentru o operă trebuie tenacitate, nu numai talent. Rebreanu e un bun exemplu în sensul acesta. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al său Imn al Războiului, care ilustrează de minune sentimentele înflăcărate ale naționalismului balcanic. Cît timp, eroi ai mei, vom mai trăi în robie, singuri, ca leii pe creste, pe piscuri ? Trăind în peșteri, văzîndu-ne copiii duși din țară în amarnică sclavie ? Pierzîndu-ne pămîntul, frații și părinții, prietenii, copiii și toate neamurile ? Mai bine un ceas de viață în libertate decît patruzeci de ani de înrobire.1 Divergențele privind problema limbii literare standard avea să devină și să rămînă subiectul unor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
putea să Întrevadă sforțările laborioase și aventuroase ale formațiunii noastre, a mai tuturora scăpați teferi din acel putred sfârșit de veac XIX; formațiune hibridă, greu de identificat În resortu rile ei, ca tutelată fiind de o Zodie capri cioasă și amarnică, și [aflată] sub semnul unei orientări absurde, Înspre un ideal de viață complicat și nerentabil; eclectic și diletantissim, artisto literaturizant și cosmopolit. Trecând, așadar, pragul secolului XX la o vârstă pândită de toate ademenirile și excesele, Îmi recunosc abia acum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plăcute ale vieții, după care toți tânjim - dar ajunși, mai Înspre bătrânețe, fără nici un rost pe lume, nici măcar politic, lucru atât de ușor pe atunci; burlaci impenitenți, „mizoghini“ și mizantropi cu vremea, triști pen sio nari ai hotelurilor-garnis și consumatori amarnici de șvarțuri și țigări sau trabuce mestecate cu nervozitate Între buzele lor totdeauna veștede; altfel, băieți buni, amabili și simpatici, inteli genți și cultivați, interesanți și originali, Înaintea cărora, adesea, noi, oamenii obișnuiți, cu neveste și cu copii la casele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vorbea cu un dispreț care suporta puține corecții în timp, indiferent cum evoluau căsniciile lor. Un gen de dispreț care la mama conținea și un discret procent de îndoială. Dacă totuși se putea și așa? Mama însă, cu firea ei amarnică, mă făcea părtaș numai la îndoială. Protectorul meu - care mă avertizase de la început că avea să mă ajute și să mă învețe cum să răzbesc în București, dacă îl ascultam și făceam tot ce-mi zicea, fără să mă mir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
strop în oceanul de nenorociri în care se scufundă Mama noastră, Natura. De pe suprafața ghețarului au dispărut 120 de specii - mamifere, și alte 150 de specii - păsări. 700 de milioane hectare - adică jumătate din pământul cultivabil al ghețarului - sunt supuse amarnicului proces de eroziune. Fluviile? „Cele mai multe sunt aproape niște lături sub cerul liber.” Lacurile? „Multe sunt ca și moarte.” Mările? „Chiar presupunând că sursele de poluare se închid, tot ar trebui secole pentru eliberarea hidrocarburilor marine.” Ca să nu fiu pesimist - să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și mămica. Da, mămica putea să fie profesor universitar, putea să ajungă decanul unei facultăți, ar fi putut să fie om de știință și profesor emerit. Dovada,. . tocmai fratele ei, profesor emerit, doctor, inginer, Constantin V. Picoș. Când se făceau amarnice presiuni asupra țăranilor pentru înscrierea la colectivă; când se confiscau grâul, porumbul, și, mai ales când li s-a confiscat lemnul de salcâm de la vie, când erau zdrobiți cu procese penale pentru nepredarea integrală a cotelor de cereale, mi s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cuviință să-i mai ușureze pe zburdalnicii și strîngătorii sciți de povara prăzilor și au năvălit asupra săla- șurilor lor. Dar mîndrețele de soațe numite de Iordanes amazoane erau la fel de pricepute în mînuirea oalelor ca și a săbiilor, astfel că amarnicii jefuitori au fost puși repede pe fugă. Urmînd exemplul soților, ele s-au organizat în două cete, una a rămas acasă pentru a apăra plozii, glia și avutul de pohtele celor nepoftiți iar a doua ceată a plecat să ,,viziteze
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și mămica. Da, mămica putea să fie profesor universitar, putea să ajungă decanul unei facultăți, ar fi putut să fie om de știință și profesor emerit. Dovada,. . tocmai fratele ei, profesor emerit, doctor, inginer, Constantin V. Picoș. Când se făceau amarnice presiuni asupra țăranilor pentru înscrierea la colectivă; când se confiscau grâul, porumbul, și, mai ales când li s-a confiscat lemnul de salcâm de la vie, când erau zdrobiți cu procese penale pentru nepredarea integrală a cotelor de cereale, mi s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Blank. "Cunosc Rusia, ar fi răspuns acesta, cunosc mobilitatea spiritelor de acolo și nesiguranța terenului pe care se calcă în acel vast imperiu." Respectiv: "Un asemenea depozit în mâna Moscovei nu e sigur în clipele actuale și vom avea deziluzii amarnice." Încât: "Mult mai indicat ar fi să trimitem tezaurul la Londra." Întrucât domina prezumția că Rusia s-ar fi simțit ofensată când România ar fi depozitat tezaurul în alt stat, bătrânul Blank a mai oferit o soluție: Vom spune guvernului
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
răsturnati vaza cu albăstrele. E,lăsați! Intră livada de portocali pe poarta sufletului, iară,voi,priviți uimiți cum tace Ahile, e lângă Briseis a lui. Ia,doar eu,în livada de portocali. Iritrați,tăceți. Inundă mirosul de bine... E vară,amarnice tristeți! Intrați cu Ahile, E rost de multe vieți... 15 august,2014 Referință Bibliografică: Tendonul lui Ahile / Mia Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV, 04 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mia Popa : Toate Drepturile
TENDONUL LUI AHILE de MIA POPA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349739_a_351068]
-
la baie, dar din moment ce plămânii ei se umpluseră cu lichid s-a prăbușit fără putere. Merivale l-a contactat pe Olivier, care era tratat pentru cancer de prostată într-un spital din apropiere. În autobiografia sa, Olivier descria „teama sa amarnică” când a plecat imediat spre locuința lui Leigh, pentru a o găsi pe Leigh întinsă pe pat. Olivier „a stat și s-a rugat pentru iertarea tuturor răutăților care interveniseră înte ei”, înainte de a-l ajuta pe Merivale să pregătească
Vivien Leigh () [Corola-website/Science/304475_a_305804]
-
adânci, o viață hrănită cu speranțe încăpățânate, și care, înșelată de un soț aparținând nobilimii locale, înșelată în așteptările ei și de fiu, se dedică cu o candoare sfâșietoare nepotului sortit, poate, să-i administreze o ultimă lecție de deziluzie amarnică, în caz că moartea nu o va scuti de această ultimă lovitură. Viața Jeannei este atât de verosimilă, atât de credibilă în mediocritatea, în contextul și calitatea ei încât capătă o valoare generală: tristețea ei se subsumează tristeții nenumăratelor vieți pe care
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
cum a fost numită, pentru că papa Eugeniu, ca un stimulent în plus, promitea primele îndulgențe, adică iertarea păcatelor, tuturor celor care de bunăvoie plecau în cruciadă; și câți nu vor fi avut ceva pe conștiință? Însuși regele Ludovic își făcea amarnice reproșuri pentru o faptă pe cât de groaznică, pe atât de necugetată. În timp ce se afla în război cu contele de Champagne, refractar politicii de centralizare a regelui Franței, drept represalii, a incendiat biserica din Vitry în care se refugiase un număr
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
mare și lungăreață, cu fruntea lată și ochi mari, plecați în jos. Smad și îngălbenit la față, părul capului lung și negru acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o amarnică gândire. Coroana lui avea, deasupra, în mijloc, crucea toată de aur, împodobită cu cinci pietre nestemate. Sub crucea coroanei urmau Duhul Sfânt, apoi Dumnezeu Tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga ținând pământul; pe cercul de margine al coroanei un rând
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
valea Rebricei, și până la târgul Scânteia, pe șleaul cel mare, care merge spre Iași, tot o bătaie a fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
pe copcă cu toții; nici rușii, nici turcii, nici românii, n-ar fi scăpat cu viață, căci începu o viscolire ca aceea, cum numai prin părțile noastre se poate vedea, încât se prăpădesc și oameni și dobitoace, și pe deasupra un ger amarnic, și Dunărea toată sloi, că nu mai era chip să se ducă nici o fărâmă de pâine. Prințul părăsi Plevna și porni pe drumul cel mai grozav din viața lui. Ci iarăși văzu Stan, pe Ștefan, mergând călare alături de prinț, și
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]