531 matches
-
ca formă de intercesorat om-Dumnezeu, dar și ca mijloc fundamental de educare și edificare culturală și intelectuală a celor de același neam și credință. Pentru că, sintetizând realitatea complexă a unei întregi societăți, predosloviile devin adevărate agore simbolice de unde cărturarii vremii ambiționează să modeleze mințile și spiritele în domenii tot mai vaste, cel mai adesea cu sentimentul și conștiința necesității și importanței propriului act de pionierat, ca și al nevoii de explicitare, de inițiere și învățare a norodului. Ele schițează contururile unui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
rămâne totuși uneori mai discretă, sau pare o mască, o parodie, este fundamentală și are, după părerea mea, o forță de neînvins. Ne afirmăm, poate, zgomotos la prima opțiune, ca adepți fără rezerve ai noului, ne avântăm înainte cu elan, ambiționăm cu patos la asaltul viitorului; dar s-ar părea că toată aventura nu e decât rezultatul unui efort disperat, mereu frustrat de împrejurări, de a reveni înapoi acasă. Nu un impuls nestăpânit spre explorarea noului, îl purta pe Odiseu peste
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
uriaș poem, Umanitatea, compus din mai multe cicluri, realizate fragmentar în Căderea dracilor, Anatolida sau Omul și forțele și Sânta Cetate. Poemul Anatolida (care include și Căderea dracilor într-o versiune revizuită), scris la mari intervale de timp și neterminat, ambiționa să fie o operă cu semnificație transcendentă, care urma să expună în versuri istoria omenirii, de la crearea și „căderea” omului până la imaginea unei societăți viitoare, utopica „Sânta Cetate”, în care vor domni armonia, rațiunea, „spiritul”, simbolizând „victoria omului asupra zeului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
acestei prefețe - de rigorile stilului academic. Am convingerea că aceste trei părți se susțin și se luminează reciproc, În acord cu ideea centrală a cărții. Rezultatul este o structură tipic „postmodernă”, polifonică, fragmentară, acordată În registre stilistice diferite, dar care ambiționează să ilustreze un libret coerent: cum mi-am construit Transilvania mea personală, În relație cu nenumăratele Transilvanii ale altora. Este povestea unei experiențe livrești, dar și a unei aventuri existențiale, este carte și viață, În același timp. Materia cărții este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
erudit de istorie, lucru care se confirmă atât În cazul preambulului de circa 70 de pagini referitoare la perioada 1700-1848, cât și a restului de peste 200 de pagini dedicate revoluției. Ca În orice lucrare istorică de factură savantă, care se ambiționează să ofere o imagine de ansamblu asupra subiectului tratat, autorul se referă În mod frecvent la evenimente cu caracter general, la care nu a luat parte În mod direct, În pofida subtitlului manuscrisului ce pretinde contrariul. Această abundență de informații variate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bibliei, tipărită la București în 1688; intitulat Despre rațiunea dominantă, textul era atribuit unui filosof stoic din Alexandria, din perioada elenistică. S-au indicat surse foarte diverse ale cărții, de la Biblie până la Venatio scientiarum a lui Van Helmont. Tânărul prinț ambiționează să-și depășească sursele prin compoziție, și modelele prin amploare și prin adecvarea disputei la spiritul Bisericii Răsăritului. Gândirea liberală a lui C. a fost cenzurată de profesorul Ieremia Cacavelas, sub îndrumarea căruia încă se afla. Cartea are două introduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
simplă formalitate. Nu este, însă, imposibil să se ajungă și la o astfel de soluție, mai ales dacă jucători au fost „prinși” lângă fileu, după o acțiune de atac proprie, și să aibă chiar sorți de reușită, ducă atacantul se ambiționează să atace în forță, sau nu-i vede. Mecanism de execuție. Poziția de așteptare sau de plecare este luată lângă fileu și aproape de centrul terenului, jucătorul fiind în situația de a opta fie pentru o săritură la blocaj, fie pentru
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
dispersat, până la urmă, comunitatea literară a Transilvaniei, cu toate că guvernarea a încercat tot timpul să-i scutească de serviciul militar pe oamenii de litere. Tamási, Bözödi nu au fost mobilizați (și nici Márai). Probabil că Wass a insistat; el s-a ambiționat să fie mobilizat. Gaál Gábor servea în calitate de ofițer, Asztalos István își primise ordinul de recrutare abia în primăvara lui 1944, fiind repartizat la convoaiele de căruțe trase de cai. În cele din urmă s-a tot ascuns prin Pesta, salvându
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
În perorații moralizatoare, care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții. Teatrul lui, vădind și oarecare preocupări de psihologie, este unul cu tendință, nu numai etică, dar și socială - și amândouă, de altminteri, se întrepătrund. O „dramă socială” ambiționează să fie Zburătorul, dar construcția e melodramatică, la fel ca și aceea din Lizi sau din Judecată și osândă. În chestiunile sociale, dramaturgul, urmărit de nebuloase, utopice idealuri „socialiste” (Spre ideal, 1920), rămâne confuz, fiind însuflețit mai mult de simțăminte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
deschide, la noi, calea disciplinei istorice moderne, chiar dacă, din moment ce se hazarda în ipoteze ingenioase și țesea imaginativ acolo unde informația lipsea, unul sau altul din rezultate a putut să fie infirmat de studii ulterioare. În Istoria critică a românilor, demersul ambiționa să refacă istoria spiritualității românești. După o prezentare a formării statelor medievale românești, cercetarea se concentrează, dar se și oprește la vârstele dintâi ale neamului, circumscriind perioada dacică. La dimensiunile proiectate, lucrarea, din care au apărut numai două volume, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
operând o evaluare și o sistematizare elocvente pentru opțiunile sale: „Critica literară se înfățișează azi îndeosebi ca un corespondent al teoriei literare, atașându-și argumentele semanticii structuraliste, ale sociologiei literare, ale psihologiei artei etc., impresia fiind de cercetare complexă, proteică, ambiționând să epuizeze nu numai aspectele structurale ale operei, ci și procese imanente actului creator”. Criticul pledează pentru „convergența” criteriilor și a metodelor de cercetare a literaturii, în condițiile unui apel stringent la text, la operă. Perspectiva teoretică este învestită cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
între 1949 și 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost analizat, din 1990 încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu seamă, vremea e rea de tot! A nins mult; frig mare însoțit de viscol; deci pe o vreme ca aceasta, nu i prudent să te silești la muncă, care, mai poate aștepta! Bine că te gândești să nu te ambiționezi, ca să pui în regulă cele 5 camere goale!544 Ai toată vremea, când puterile te vor ajuta și vei fi mai bine și ajutat poate și de... ceilalți... muncitori?! Sper că-mi vei primi aceste sfaturi și le vei... urma
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
existențiale unitare, pictura și literatura sunt convocate, alături de celelalte fațete ale frumosului creat de sensibilitatea umană, într-un „sistem al artelor” cu sferă bine delimitată în istoria culturii. Din acest unghi este întreprinsă analiza comparată a celor două arte, G. ambiționând descoperirea unor stiluri comune și deosebirea categorialului peren de istoricitatea imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
pentru tipar n-a apărut decât în 2004, la Editura Egal din Bacău, în contul drepturilor de autor pentru studiul monografic Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean. Din câte știu, „refuzul” acesta nu v-a descurajat, ci dimpotrivă, v-a ambiționat și mai mult... Într-adevăr, nu m-a deranjat. Am continuat să scriu și să public în gazetele și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de teatru pentru școlari, multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
vieții, utilizarea de paleative ce se vor dovedi tot atâtea puncte de plecare spre alte compromisuri morale (Vasile Oprina din Drumul spinos al întoarcerii, 1971). Cu Roșu pe alb (1977), un roman-document despre greva minerilor de la Lupeni din 1929, prozatorul ambiționa probabil crearea unui ciclu, din care a și scris alt volum, care încearcă să restituie atmosfera din România perioadei de după primul război mondial, cu trimitere la greva generală din 1920 - Până mă întorc, visează (1980). Maturizarea artistică se produce abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
să reușim. Prin activitățile care le facem, prin organizarea cât mai bună a Consiliului Elevilor, avem în vedere dorințele elevilor, ideile și propunerile acestora. Ne dăm silința de a-i mulțumi în număr cât mai mare și de a-i ambiționa să se implice și să fie mândri de liceul în care învață, în care petrec zi de zi câte șapte ore. Puținul timp de când sunt președinte mi-a oferit oportunitatea de a cunoaște diferiți oameni și diferite caractere, de a
Sfera by Pristavu Larisa () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93574]
-
dispoziție nelimitat și răbdare din partea mea deasemeni. Mai greu era pentru D-nul Pătrașcu căci îl vedeam cum închidea ochii și strângea din dinți de durere. Trebuia perseverență și pentru dânsul și pentru noi, care îl ajutam. Căutam să-l ambiționez, acuzându-l de lipsă de voință: „Trebuie să vă sculați în picioare, căci vi s-au atrofiat mușchii, doar se știe că un organ nefolosit timp îndelungat, încet, încet nu-și mai poate îndeplini funcția”. D-nul Petrașcu asculta și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
metafizic și se poate accede la idee. Prin toate acestea, Blaga atinge vrea să atingă o performanță greu de egalat: să folosească limba naturală în discursul filosofic, uneori ajungînd chiar să utilizeze o atare limbă ca limbă filosofică. El a ambiționat să ne dea, în cele din urmă, un fel de ontologie a metaforei, alături de care să pună în funcțiune și o pragmatică textuală a acesteia. S-a observat, pe bună dreptate, că Blaga folosește în discursul său "concepte-imagini" sau "aproximări
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în care individualul rămâne la determinații, fără a găsi generalul), la fel de semnificativ este și paragraful în care Noica înfățișează manifestarea acestei "rostiri descriptive" în plan extralogic. Astfel, în plan stilistic, ea apare sub formă narativă, iar în plan cultural "poate ambiționa să ducă la științe descriptive pe de-o parte, la istorie pe de alta, fie la o istorie cu sens de reconstituire a trecutului în adevărul lui, fie una cu sens de aproximare a legilor, adică a sensurilor generale ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în desele și diversele lui deplasări. Această schola, care nu avea sediu fix, era foarte ambițioasă încă din vremea lui Pepin cel Scurt. Un biograf al lui Adalard - văr al lui Carol cel Mare - susținea că acest învățământ palatin nomad ambiționa să cuprindă toate cunoștințele omenești, adică să deruleze un curriculum erudit care îngloba omnis mundi prudentia. Era o școală rezervată (sub Pepin) doar nobililor. Carol cel Mare a întărit-o cu cei mai iluștri savanți ai vremii sale: gramaticul Petru
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fundamenta știința pozitivă a curriculumului (Beauchamp, 1961), tentativa de a construi un curriculum democratic prin reorganizarea întregii cunoașteri (Broudy, Smith și Burnett, 1964), edificarea teoriei generalizate a dezvoltării curriculare (ASCD, 1965). Apoi au apărut „ereticii metodei științifice” - ei s-au ambiționat să introducă în dezbateri viziuni și curente noi, distructive în raport cu „tradițiile” curriculare moderne. Așa au apărut: reconceptualismul (Huebner, 1962), umanismul (Rogers, 1962; Maslow, 1962); teoria noilor priorități curriculare (Berman, 1965). Alți „nonconformiști” au scotocit, cu metode neortodoxe, prin „locuri neumblate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
defuncte. Noua misiune politică dată postmodernismului nu mai putea fi cea a socialismului utopic sau a comunismului totalitar. Visul pedagogic din Civitas Solis a lui Campanella și mitul „educației revoluționare” erau deja moarte. Lucrarea lui Kincheloe și Steinberg (1993) se ambiționa să antreneze postmodernismul într-o altă direcție: aceea de a produce schimbări politice și sociale necesare noilor și viitoarelor progrese ale societății democratice moderne. Autorii au realizat un tablou sinoptic al cercetărilor curriculare recente în care au încorporat și o
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale „paradigmei lui Gagné” au suscitat însă observații critice. B. Wilson (1997) le-a menționat pe cele referitoare la raportul dintre „descriptiv” și „prescriptiv” în ansamblul modelului. Cele mai severe critici le-a formulat Simon (1983)237. Gagné s-a ambiționat să convertească un set de teorii ale învățării într-o teorie a instruirii. Teoriile învățării sunt descriptive, în timp ce teoriile instruirii nu pot fi decât prescriptive. Modelul lui Gagné păstrează în acest sens o ambiguitate bizară. Cele nouă mecanisme de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
concilierea lor este cu adevărat profitabilă pentru designul instrucțional și curricular. 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmodernetc "15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne" În mod mai mult sau mai puțin ironic, B.G. Wilson (1995) s-a ambiționat să schițeze un îndrumar pentru proiectantul instrucțional și curricular, părând predispus să asimileze ideile postmoderniste 246. A alcătuit o metodologie generală, o tehnologie de evaluare a necesităților, o analiză a obiectivelor și sarcinilor, o strategie instrucțională de dezvoltare și criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]