741 matches
-
bine atestată. Spre exemplu putem găsi referințe în secolul al III-lea în scrierile lui , care o numea pe Maria “templu sfânt, neatins de profanare și păcat” iar în secolul al IV-lea lucrările lui Atanasie din Alexandria, Epifanie, Ilarie, , Ambrozie, Ieronim, și Siriciu continuă să ateste fecioria eternă - tendință ce a luat amploare în următorul secol.
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
este o biserică ortodoxă din Lviv, situată în Orașul Vechi, biserica actuala fiind construită în stil renascentist. Această clădire a înlocuit o structură a bisericii mai veche, si a fost construită în perioada 1591-1629 de către Paul Român, Wojciech Kapinos și Ambrozie Przychylny, iar turnul-clopotniță a fost construit în 1571-1578 ani de Peter Barbon. Complexul Bisericii Ortodoxe se află în ul. Ruska și constă din biserică Uspenski, turnul-clopotniță (turnul Korniakta) și Capelă celor Trei Ierarhi. Fondatorul primei biserici a fost domnitorul Moldovei
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Liov () [Corola-website/Science/327760_a_329089]
-
de Spoleto, respectiv Lupus de Friuli. El a favorizat integrarea diferitelor componente ale regatului, el prezentându-se supușilor săi cu imaginea unui legislator (Grimoald a adăugat noi legi edictului lui Rothari), patron (a consturit în Pavia o biserică dedicată Sfântului Ambrozie din Milano) și priceput războinic. După moartea lui Grimoald din 671, Perctarit s-a întors din exil și a pus capăt efemerei domnii a lui Garibald, fiul lui Grimoald. Perctarit a ajuns imediat la un acord cu celălalt fiu al
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
oferit soțului ei o piatră în locul pruncului (Cronos nu avea vederea bună). Rhea l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia și Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia și cu ambrozie. Cureții (apărătorii lui Zeus) îl protejau pe micul zeu și făceau zgomot cu armele când acesta plângea, ca nu cumva să-l audă Cronos. Când a crescut mare, Zeus a pus la cale, cu ajutorul Gheei și al Metisei, detronarea tatălui
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
a satelor; aceasta este în principal prima bază de propagare a creștinismului în Galia. este prezent la Trèves când episcopii spanioli Hydace și Ithace îi cer împăratului Maxim condamnarea lui Priscilian. Acesta este condamnat (de instanța civilă) pentru vrăjitorie. Împreună cu Ambrozie al Milanului (delegat de tânărul împărat Valentinian al II-lea), Martin cere iertare pentru Priscilian. Deși Ambrozie, este amenințat cu moartea de împărat și nu-l mai poate susține, Martin îl înduplecă pe Maxim să nu-i persecute pe discipolii
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
Trèves când episcopii spanioli Hydace și Ithace îi cer împăratului Maxim condamnarea lui Priscilian. Acesta este condamnat (de instanța civilă) pentru vrăjitorie. Împreună cu Ambrozie al Milanului (delegat de tânărul împărat Valentinian al II-lea), Martin cere iertare pentru Priscilian. Deși Ambrozie, este amenințat cu moartea de împărat și nu-l mai poate susține, Martin îl înduplecă pe Maxim să nu-i persecute pe discipolii lui Priscilian. Papa Siriciu se va ridica mai târziu împotriva procedeelor utilizate de împăratul Maxim. În continuare
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
fie pusă pe mormântul din cimitirul „San Callisto” poate fi interpretată în două feluri. Întâlnirea dintre Papa Sixt al II-lea și Sfântul Laurențiu (în timp ce Sixt era condus la martiriu), menționată în „Actele Sf. Laurențiu” (Acta s. Laurentii), de Sfântul Ambrozie și de poetul Prudențius, este pur legendară (consideră istorici). Cât privește expresia „Jam Xystus adfixus crucis”, întâlnită în Prudențius (și care a fost interpretată ca fiind martiriu prin răstignire), istoricii (cum ar fi Duchesne și Allard) cred că vrea să
Papa Sixt al II-lea () [Corola-website/Science/305387_a_306716]
-
în timpul Dinastiei Carolingiene și a Sfântului Imperiu Roman). Împăratul Otto I a petrecut o perioadă însemnată de timp în Lecco, înnăbușind revolta împotriva Sfântului Imperiu Roman din anul 964, condusă de episcopul Attone. Ulterior, Lecco a devenit proprietatea mânăstirii Sf. Ambrozie din Milano. În încercarea de a scoate orașul de sub dominația bisericii,un alt împărat roman, Conrad al II-lea, a locuit pentru o perioadă în Lecco. Istoria orașului este legată de istoria Ducatului de Milano și de cea a Lombardiei
Lecco () [Corola-website/Science/297326_a_298655]
-
Grămăticul, "Viața Sfântului Nicolae de Ianina," patronul cetății Sredeț, Editura Sophia, București, 2011; Viața făcătorilor de minuni de la Zografu: Sfântul Cosma, Sfântul Pimen iconarul", Editura Sophia, București, 2012; Constantin Virgil Gheorghiu, "Condotiera", Editura Sophia, București, 2011; Constantin Virgil Gheorghiu, "Sfântul Ambrozie al Milanului", Editura Sophia, București, 2013; Constantin Virgil Gheorghiu, "Necunoscuții din Heidelberg", Editura Sophia, București, 2015.
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
și doctor al Bisericii. În scrierile sale, utilizează argumente logice încercând să demonstreze veridicitatea religiei creștine. Sfântul Augustin (numit uneori Aurelius Augustinus, în urma confuziei cu Aurelius de Cartagina, contemporanul său) este unul din Cei patru Părinți ai Bisericii Occidentale, alături de Ambrozie, Ieronim și Grigore cel Mare. Este unul dintre cei mai importanți teologi și filosofi creștini, ale cărui opere au modificat substanțial gândirea europeană. Opera sa constituie o punte de legătură între filosofia antică și cea medievală. În tinerețe a studiat
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
nu îi poate răspunde la întrebări, iar Augustin se retrage din sectă. Pleacă la Roma pentru a întemeia o școală de Retorică, dar, neavând succesul la care se aștepta, în 384 călătorește la Milano unde îl cunoaște pe episcopul creștin Ambrozie. Se dedică apoi studiului în Noua Academie Platonică, influențată atunci de scepticism. Învățăturile conform cărora trebuia să se mulțumească cu poziția sceptică a adevărului probabil nu îl vor mulțumi. Îl întâlnește pe Sfântul Ambrozie, asistă la predicile acestuia și viața
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
unde îl cunoaște pe episcopul creștin Ambrozie. Se dedică apoi studiului în Noua Academie Platonică, influențată atunci de scepticism. Învățăturile conform cărora trebuia să se mulțumească cu poziția sceptică a adevărului probabil nu îl vor mulțumi. Îl întâlnește pe Sfântul Ambrozie, asistă la predicile acestuia și viața sa trece printr-un nou moment de cotitură. Regăsind acea fervoare pentru căutarea adevărului absolut, studiază învățătura platoniciană, încercând, în același timp, să lupte cu tentațiile sale carnale. Tocmai când se gândea să se
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă; ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija față de trup să nu o faceți spre pofte"”. Acesta este momentul convertirii sale, hotărâtoare în acest sens fiind influența episcopului Ambrozie, care l-a și botezat, în noaptea de Paști a anului 387. În 389 revine la Tagaste, unde întemeiază o comunitate monahală. Se dedică studiului Scripturilor, combaterii Maniheismului și a altor erezii. În 391 devine preot la Hippo Regius, iar
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
și este hirotonisit arhimandrit în 1786, fiind propus episcop la Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. Se întoarce în același an în Rusia, unde ajunge rector al din Poltava (1786 - 1791. La data de 26 decembrie 1791 Arhiepiscopul Ambrozie Serebrennikov al Poltavei (numit și "ocârmuitor" de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse al Bisericii din Moldova (1788 - 1792), îl hirotonește pe Gavriil ca "episcop-vicar de Akkerman și Bender" (Cetatea Albă și Tighina). La 10 februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-
Gavriil Bănulescu-Bodoni () [Corola-website/Science/299986_a_301315]
-
Sanctus Gregorius Magnus"] și ca Grigore Dialogul (* cca. 540, Roma - † 12 martie 604, Roma), papă al Romei din 590 până la moartea sa, pe 12 martie 604. Este doctor al Bisericii și unul dintre cei șase părinți apuseni ai Bisericii, alături de Ambrozie, Augustin de Hipona, Ieronim, Tertulian și Ciprian de Cartagina. A fost și primul călugăr care a devenit papă. Este recunoscut ca sfânt imediat după moartea sa, atât în Biserica Romano-Catolică cât și în Biserica Ortodoxă (Răsăriteană). Jean Calvin îl admiră
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
secolul I e.n., cunoștea perfect metoda de colectare și preparare a opiului, iar recomandările sale pentru prepararea siropului de mac, numit "diacodion", sînt în esentă nemodificate în farmacopeile moderne. Celebra băutură a zeilor din Olimp, cunoscută și sub denumirea de ambrozie, este mai mult ca sigur că nu a fost altceva decât un obișnuit decoct de hașiș. Aceeași băutură investită cu aceleași virtuți de imortalitate o găsim și în mitologia hindusă sub denumirea de "amrita". O altă băutură celebră a mitologiei
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
, născut "Sophronius Eusebius Hieronymus", (n. cca. 347, Stridon, azi Strigova, Croația - d. 30 septembrie 420, Betleem, în Palestina), a fost un important teolog creștin, considerat unul din cei patru părinți ai Bisericii de Apus, doctor al Bisericii. , împreună cu Sfântul Ambrozie din Milano, Papa Gregor I și Augustin de Hipona sunt considerați pe perioada antică târzie ca patroni ai creștinismului de Biserica Catolică. Ieronim este plasat alături de Sfinții Atanasie din Alexandria, Ilarie, Ambrozie, Vasile cel Mare, Ioan Chrysostom - oameni cu o
Ieronim () [Corola-website/Science/308117_a_309446]
-
Bisericii de Apus, doctor al Bisericii. , împreună cu Sfântul Ambrozie din Milano, Papa Gregor I și Augustin de Hipona sunt considerați pe perioada antică târzie ca patroni ai creștinismului de Biserica Catolică. Ieronim este plasat alături de Sfinții Atanasie din Alexandria, Ilarie, Ambrozie, Vasile cel Mare, Ioan Chrysostom - oameni cu o vastă dragoste față de Dumnezeu și de cultură. Eusebius Sophronius Hieronymus, este cel mai bine cunoscut ca traducător al Bibliei din limba greacă, ebraică și aramaică în limba latină la cererea Papei Damasus
Ieronim () [Corola-website/Science/308117_a_309446]
-
Sf. Ieronim și Ioan, Episcop al Ierusalimului, care are ca subiect condamnarea acțiunilor ereziei numite Pelagianism în Betleem. În tradiția artistică a Bisericii Romano-Catolice, se obișnuiește ca Ieronim, patronul erudiției teologice, să fie reprezentat în calitate de cardinal lângă episcopul Augustin, arhiepiscopul Ambrozie și papa Grigore I cel Mare Dialogul. În picturile din secolele ulterioare, Ieronim este înfățișat ca un pustnic sumar îmbrăcat, având în chilia sa numai crucea, craniul și Biblia. Pălăria roșie de cardinal din pictura lui Rubens indică rangul acordat
Ieronim () [Corola-website/Science/308117_a_309446]
-
din punctul de vedere al Ortodoxiei (ba chiar cei mai mulți sunt considerați eretici). Referatele biblice amintite au fost tâlcuite de mulți dintre Sfinții Părinți, cei mai reprezentativi fiind Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ambrozie al Mediolanului și Sfântul Grigorie de Nyssa, care au scris omilii la Hexaimeron (cele 6 zile ale facerii lumii). Alți Sfinți Părinți care au lăsat lucrări pe această temă sunt Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Macarie cel Mare, Sfântul Isaac Sirul
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
său, Ivan Stepanovici, era maistru tehnic, iar mama sa, Svetlana Viktorovna, juristă. Educația religioasă ortodoxă i-o datorează bunicii sale, Anna Maksimovna . În anul 1978 a absolvit Școala medie de 10 clase. În același an l-a cunoscut pe arhimandritul Ambrozie Șciurov, astăzi arhiepiscop de Ivanovo și Kineshemsk. A urmat între anii 1978-1983 studii la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Ivanovo, obținând diploma de licențiat în istorie cu lucrarea ""Relațiile ruso-bulgare în secolele XV-XVIII"". În primii doi ani
Iustinian Ovcinicov () [Corola-website/Science/308685_a_310014]
-
secolele XV-XVIII"". În primii doi ani de facultate, a sosit deseori în vacanțe în regiunea Ivanovo, cântând în corul bisericii și participând la celebrarea liturghiilor din localitățile rurale. După absolvirea facultății, timp de un an, a fost ipodiacon al episcopului Ambrozie Șciurov de Ivanovo și Kineshemsk. Apoi, între anii 1984-1988, a urmat cursurile Seminarului Teologic din Moscova. În perioada 1985-1986 a efectuat stagiul militar obligatoriu în cadrul unității militare din orașul Krasnokamensk din regiunea Cita, aflată în Districtul Militar Transbaikal. De asemenea
Iustinian Ovcinicov () [Corola-website/Science/308685_a_310014]
-
teologi" antici, ca Hesiod, au încercat să justifice aceste trăsături). Tot panteonul olimpian - lipsit de măreție -duce o viață de clan certăreț lipsit de norme morale, incestuos, excesiv în actele erotice. În ciuda faptului că hrana și băutura lor sunt, teoretic, ambrozia și nectarul, zeii Helladei mănâncă și beau din belșug vin și cărnuri, iar atunci când vizitează pe oameni, dorm, suferă de boli și, ca orice societate primitivă, ascultă muzica lui Apollon și a Muzelor numai la ospețe. Deși lacomi de sacrificii
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
IPS Vlasie Mogârzan, PS Demostene Ioniță, PS Pahomie Morar, PS Ghenadie Gheorghe, PS Sofronie Oțel, PS Teodosie Scutaru și PS Iosif Mogârzan), asistați de către PS Episcop Fotie de Triadița (din partea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Bulgaria), de PS Episcop Ambrozie de Methoni (din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a Greciei) și de aproape 60 de preoți și 10 diaconi. Au asistat la ceremonie mulți dintre călugării de stil vechi din București și numeroși demnitari, printre care primarul municipiului Bacău
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
nordul Italiei, cu sediul la Milano. În anul 374 Episcopul de Milano a murit, creștinii s-au adunat să aleagă un nou episcop, dar din cauza disputelor între creștini și arieni nu se putea ajunge la un numitor comun. Intervenția guvernatorului Ambrozie în această problemă a făcut ca mulțimea să-l aleagă episcop și cu toată împotrivirea sa a fost ratificat ca episcop de împărat și de episcopii apropiați. Astfel la 24 noiembrie Ambrozie a fost botezat, iar la 7 decembrie 374
Sfântul Ambrozie () [Corola-website/Science/303633_a_304962]