3,529 matches
-
Năstase își bate joc de justiție și de opinia publică”, consideră europarlamentarul PDL , într-un material postat miercuri pe blogul personal, afirmând că atitudinea amenințătoare a ”inculpatului” față de magistrații implicați în judecarea dosarului ” Trofeul Calității”, reprezintă o dovadă că Guvernul USL trebuie monitorizat atent pe relația cu Justiția. Discuțiile din sala de judecată, relatate de Hotnews.ro, de la termenele din 2 și 10 mai ale
Macovei: Guvernul Năstase-Ponta trebuie atent monitorizat pe relația cu justiția () [Corola-journal/Journalistic/44812_a_46137]
-
ceva. După ce le-a ros leneș, a țâșnit dintr-odată printre tufișuri direct în stradă. M-am luat după ea, am găsit-o în fața unei porți aspre de fier; o mângâia o femeie în capot alb. Deasupra porții stătea scris amenințător: Spitalul de psihiatrie. — E pisica ta? m-a întrebat femeia, jucându-se cu pisica. — Da, a fugit de mine în parc, i-am răspuns. — Aha. — Știți vreun magazin pe aici, de unde să-mi cumpăr niște țigări? am întrebat-o aproape
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
jungla de tulpini zimțoase, înaintând trudnic prin încâlcitura de buruiene și rădăcini smulse din pământ, lăsându-se strivite de valul necontenit care venea din urmă, suspendat pentru o clipă în aer, într-un fel de buimacă măreție, apoi prăbușindu-se amenințător, peste corpurile lățite dinainte, epuizate de elanul vital, stâlcindu-le și prefăcându-le într-o pastă densă, scorțoasă, cornoasă, în care tălpile se năclăiau ca-ntr-o nădejde înșelată. Cerboaica ridică fruntea spre stele să treacă ultimul vad. Picioarele, zvelte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care face conceptele perisabile. Personajele "pozitive" se pot transfor-ma în reversul lor: Luceferi sunteți? Sau tigri și himere? (Aedificabo et destruam) Sau pot căpăta nuanțe șăgalnice ori ironice: Dumnezeu în persoană veni-va... (Copilul nostru) Personajelor negative, atunci când se arată, amenințătoare, li se promite moartea, dar sfârșitul lor rămâne ipotetic: Ca Saul omorând vrăjitoarele, Așa voi ucide Melancolia (Ca Saul) Nu sta la fereastră cu ochii țintă, Neurastenie, Copacul zice că ești o ucigașă, o vrăjitoare... (Așteptare) Totul intră în degringoladă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Suferința însăși nu ne face să suferim decât prin doza abia perceptibilă de moarte, prin doza infinitezimală și, ca să spunem așa, homeopatică pe care o conține".20 Doza homeopatică de moarte din orice gest uman, din orice clipă care devine amenințătoare, permanentă, această doză ține în egală măsură de viață, pe care o colorează, dându-i o frumusețe tragică, dar și de moarte, pe care o incită, îi dă un plus de candoare și de veridicitate. Moartea este în permanent tangou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ne recită poeme și ne ține serenade. Poetul nu face altceva decât să o imite. La rândul lui, cheamă moartea cu seriozitate sau fără, apoi o pune pe fugă numai ca să o poată chema din nou. Când moartea se apropie, amenințătoare, el se pierde în oglinzi, o înșeală, o zăpăcește. Biata moarte nu știe pe cine să mai ia și de unde! Tema suicidului devine astfel un joc asumat, o moarte pe care "actorul" și-o așează ca o mască pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
forței care stă la pândă în confruntarea tensionată cu iluzia. Însă transgresarea acesteia rămâne un deziderat, o speranță fragilă, al cărei contur poate fi ghicit uneori, la o clipire insidioasă din ochi, acolo unde nici nu te aștepți. Această verticalitate amenințătoare poate fi învinsă prin... orizontalitate. Deseori poezia lui Emil Botta se consumă la nivelul unei lupte dintre vertical și orizontal 25. Așa apare "lenea". Poate că este nostalgia unui domn scăpătat pentru prosperitate, poate că e visul unui prinț să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
e vorba numai de persoane. Ca la un concurs sinistru, pentru care nu există premiu și nici câștigător, se înscriu în cursa absențelor și obiectele. Ceea ce nu înseamnă că ar deveni inofensive, ci tocmai dimpotrivă, ele sunt astfel și mai amenințătoare: Duhul casei își va desface aripile și se va ridica la cer. Scara, coridorul, odăile fantomatice, lucrurile care vegheau și mă priveau țintă ori de câte ori, neliniștit, le dădeam târcoale, vor zbura și ele. Încă de pe acum au început a nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
regizor căutam o altă realitate, străină de inima mea, de inima reginei care aștepta? Femeia avea gleznele legate" Efecte de regie au fost în dezmățul de dimineață, desenat într-o vibrație nervoasă de nerăbdare. La amiază era obosit de marginile amenințătoare în care a intrat năuc. Soarele arde, mici ventuze ciupeau de-a lungul umerilor încovoiați de greutatea aripilor care au uitat să zboare. În amurg, un cer desprins din Chagall dezvăluie lumini roșii dintr-o altă lume, aduse în forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
eu, tot n-aș reuși să redau întreaga bucurie a acelui moment! Numai cine a salvat un ied de la moarte poate înțelege ce-au simțit copiii în acel moment"; Acolo însă lucrurile luară o întorsătură nu numai tristă, ci și amenințătoare pentru ziua de mîine a fiecărui membru din echipă. Și știți de ce?... Poate credeți că-i vorba de vreun lup? De vreun cutremur? Nu, dragii mei... mai rău!"; "Nu vreau să creadă cineva că Bărzăunul ar fi un elev slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe coasta prăpăstioasă reprezenta o problemă. Dar toate se petrecură pînă la poalele dealului cum nu se poate mai bine. Acolo însă...cine-ar fi crezut una ca asta? acolo însă lucrurile luară o întorsătură nu numai tristă, ci și amenințătoare pentru ziua de mîine a fiecărui membru din echipă. Și știți de ce?... Poate credeți că-i vorba de vreun lup? De vreun cutremur? Nu, dragii mei... mai rău! De cum ajunseră la marginea poienii, se treziră cu toții fațâ-n față cu... dopmnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Se congestionase la față și broboane mari de sudoare îi scînteiau în bătaia razelor. Tu să mă trăsnești pe mineee?! strigă Tomiță răgușit. Pe mine, dom'le?... și încă tu? Da, eu! Vrei să te c-c-convingi? Și Nuțu ridică pumnul amenințător. Tomiță s-ar fi așteptat a orice, dar că Nuțu e-n stare să lovească pe cineva, nu! Și nu-și putu da seama nici atunci, nici mai apoi, dacă lașitatea sau alt sentiment l-a făcut să-i întindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
greu. Sub privirea placidă a paharului de vin roșu, aproape neatins, și-n aroma iute a platoului cu Brie și Bleu de Bresse, cuvintele lâncezesc a mucegai lipsit de noblețe. După două ceasuri, și tavanul acestei încăperi păru să coboare amenințător, luându-i aerul și strivind gândurile la jumătate. Lac de sudoare, Alexandre plătește o masă nemâncată și o ia aiurea, pe străzi bătute de pașii marilor romancieri francezi, doldora de cuvinte vii, născute, poate, chiar în umbra mută a clădirilor
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fusese asta? Dădu pagina în care Alexandre se afla la Barcelona și scria despre Santa Maria del Mar, știind că el nu mai era acolo. După care zări vasul rusului, croindu-și drum prinre rân durile care tălăzuiau negru și amenințător, scurgându-se în sute de mii de litere și semne de punctuație undeva într-o poveste pe care nu reușea s-o priceapă. 44. tot ea Mă aștepta, uneori, după școală. O femeie frumoasă, cu părul strâns într-un coc
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-i vadă și să-i ajute. Erau atît de aproape! Dar, cînd se așteptau mai puțin, aerul se umplu de glasuri dușmănoase. Vîntul își schimbase brusc direcția. Fuseseră deconspirați; lupi furioși, priponiți la gura unui adăpost uriaș, strigau la ei amenințător, dezgolindu-și dinții, amenințînd să-i sfîșie, repezindu-se să-i ajungă. O, cîtă furie se afla în privirile lor pătimașe! Erau descumpăniți. În primul rînd, înțelegeau greu strigătele captivilor. Arar, cîte un "plecați!" sau "omorîm!" păreau să se distingă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fericire, de astă dată, le înecară gîtlejurile. În sfîrșit, împreună! Puiul de om scînci ușor. Încercînd să-și ascundă emoția, Arus se îndreptă înspre el. Dintr-o smucitură, lupoaica se întoarse la căpătîiul copilului, de unde îi aruncă șefului haitei priviri amenințătoare. Era descumpănită. Întoarse iarăși capul spre Lupino, îmbrățișîndu-l cu privirea ei caldă, care i se înăsprise pentru o clipă: aștepta lămuriri. Venise timpul ca Arus să vorbească. E vremea răzbunării noastre acum. Ai fost despărțită de copilul tău. Omul a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a refăcut filmul începutului de gazetar. La Gazeta de perete a scris primul reportaj. Era ceva cu un țapinar din munții Bucovinei. Navetist fiind, este surprins în tren cu un sac plin. Milițianul vigilent, paznic la integritatea „avuției poporului”, ridică amenințător din sprâncene: Nu cumva erau niscai capete de scânduri furate? Aș! La percheziție s-a constatat că erau cărți, cărți pentru muncitorii care trăiau sus, în munte, săptămâni la rând. Acum le returna la Biblioteca raională. Moment de sublimă satisfacție
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
responsabilității exclusive a imperiilor centrale, aceste atu-uri îi lipsiseră în 1911. Jules Cambon nu a exagerat semnificația acestor severe avertismente repetate la Tanger, la Casablanca, la Agadir. Jules Cambon a trimis guvernului francez un avertisment, ca urmare a cuvintelor amenințătoare adresate în noiembrie 1913 de către kaiser regelui Belgiei. Se cunosc deja detaliile dramei diplomatice care a precedat-o pe cea militară. El a meditat prea mult asupra istoriei pentru a ignora faptul că, așa cum apar evenimente mai puternice decât oamenii
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
instanță, voi merge la asonanță 33 sau la vers liber. Căci dacă e vers liber, sau alb cum alții îl numesc, blank verse, de ce nu avem de asemenea proză liberă sau albă? În numele a ce trebuie să ne înhămăm la amenințătorul jug al logicii care împreună cu timpul și spațiul sunt cei trei răi tirani ai spiritului nostru? În eternitate și infinitudine visăm la emanciparea noastră de timp și spațiu, despoți categorici, infamele forme sintetice a priori; dar față de logică, cum ne-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Iar ăla va face ochii cât cepele și Îi va răspunde mah mur: — Unde, mă? — La Biblioteca Județeană. — Bă, puiule, mie nu-mi place cultura, dar oi fi fost, poate va zice, am o gagică acolo - și va râde grotesc, amenințător. Fii cuminte, Vasile Moare, poate că Îl va apostrofa Căreală. Și sigur va ieși din atelier să fumeze și să se Întrebe de unde naiba știa Vasile că Într-adevăr, Înainte să se Îmbete ca un porc, trecuse pe la Biblioteca Județeană
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
așa, de unul singur, turnându-mi iarăși În pahar. Însă individul de lângă mine s-a crezut probabil vizat și a Început mai Întâi cu o privire războinică, de animal tâmp, până când, poate, și a dat seama pentru ce mă privea amenințător, apoi s-a repezit să mi se adreseze cu onomatopee și cu stropi de salivă, eu mi-am aplecat urechea spre el, el a mai răcnit ceva, m-am apropiat și mai tare și atunci mi-a Înconjurat gâtul cu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
un cretin și jumătate, Rogoz. — Așa e, să trăiți, dar ce să fac, am primit ordin - și cine altcineva să mă ajute, dacă nu dumneavoastră... Dumnea voastră sunteți creierul, dacă nu ați fi dumneavoastră... — Mă flatezi, tovarășul Rogoz? Tonul părea amenințător, Însă Rogoz nu distingea nuanța ironică din vocea lui Carara. — Să vă ce? Ați Înțeles greșit, tovarășul Carara, nici vorbă. Eu vă respect foarte mult, aș face totul pentru dumneavoastră. — Lasă... E vorba deci de elevul Vasile Moare de la Liceul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cretinul ăsta? — Nu mă interesează, du-te singur, dacă tot mi-ai luat apărarea. Du-te și fă-l tu praf, ești mai meseriaș ca mine. Nu se poate, e nevoie de tine... Acest „e nevoie de tine“ suna straniu, amenințător, „iarăși amenințător“, și-a zis Vasile. Nu ești curios? l-a Întrebat cu naivitate Cristian - sau poate că doar i-a scăpat această nuanță, Însă Vasile a luat-o ca atare. — Dacă sunt curios?... Curios ai zis? Și a izbucnit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Nu mă interesează, du-te singur, dacă tot mi-ai luat apărarea. Du-te și fă-l tu praf, ești mai meseriaș ca mine. Nu se poate, e nevoie de tine... Acest „e nevoie de tine“ suna straniu, amenințător, „iarăși amenințător“, și-a zis Vasile. Nu ești curios? l-a Întrebat cu naivitate Cristian - sau poate că doar i-a scăpat această nuanță, Însă Vasile a luat-o ca atare. — Dacă sunt curios?... Curios ai zis? Și a izbucnit În râs
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
urmăresc atent linia albă din centrul șoselei. În oglinda retrovizoare apar alte faruri. Și faru rile astea se apropie cu viteză crescândă. Un șmecher. Instinctiv, mișcă volanul un centimetru mai spre dreapta. Farurile din oglindă se măresc și se apropie amenințător. Un bolid trece pe lângă noi, iar Gagarin modifică puterea farurilor și trece la faza scurtă. Boli dul luminează tunelul de pomi prin care trece, apoi se pierde în depărtare. Vruuum. Dispare după o curbă, la vreun kilometru distanță. Capătul șoselei
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]