488 matches
-
probabil vor trece ani de zile până se va cunoaște dacă sunt sau nu eficiente în practică. 1. Care dintre următoarele regiuni anatomice nu intră în alcătuirea orofaringelui? a) Baza limbii b) Vălul palatin (palatul moale) c) Trigonul retromolar d) Amigdalele palatine e) Peretele posterior al faringelui R: c (pag. 13) 2. Dintre tumorile benigne și leziunile „tumor like” care pot fi întâlnite la nivelul cavității orale și orofaringelui nu fac parte: a) Fibromul b) Leucoplazia c) Condiloamele acuminate d) Eritroplazia
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
c) Chimioterapia d) Tratamentul țintit e) Tratamentul alternativ R: a, b, c și d (pag. 71) 15. Chirurgia micrografică Mohs se aplică pentru: a) Unele cancere de buze b) Cancerul de limbă c) Cancerul de planșeu bucal d) Cancerul de amigdală e) Cancerul gingivoalveolar R: a (pag. 74) 16. Cele mai comune efecte secundare ale oricărei evidări cervicale sunt: a) Hipoestezia urechii b) Inerția umărului c) Mioza d) Pareza buzei inferioare e) Midriaza R: a, b și d (pag. 77) 17
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
copii sub 3 ani. Debutul este brusc, cu febră și uneori cu dureri abdominale. Aspectul caracteristic este de mici vezicule cu halou inflamator, care se rup rapid și se vindecă în 4-6 zile, grupate la nivelul pilierilor anteriori, vălului palatin, amigdalelor și faringelui. Uneori se pot palpa adenopatii cervicale. Papilomatoza orală cauzată de virusurile papilomatozei umane (HPV) apar mai frecvent la pacienții cu imunodepresii și au caracter nedureros și neulcerat. Aspectul verucos se asociază INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 80 frecvent cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
atât în cazul copiilor cât și al adulților. În practica alergologică anginele streptococice impun acuratețe în alegerea antibioticului în funcție de sensibilizarea pacientului respectiv. Anginele streptococice-diagnostic Anginele reprezintă inflamațiile acute ale țesutului limfatic faringian (modificările inflamatorii interesând și pilierii, lueta, mucoasa orofaringelui, amigdala faringiană), spre deosebire de amigdalite care sunt rezultatul inflamației localizată numai la nivelul amigdalelor palatine. În morbiditatea generală anginele sunt afecțiunile cele mai frecvente după rinite, incidența lor ajungând uneori la câteva milioane de cazuri pe an. Importanța lor epidemiologică este foarte
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
streptococice impun acuratețe în alegerea antibioticului în funcție de sensibilizarea pacientului respectiv. Anginele streptococice-diagnostic Anginele reprezintă inflamațiile acute ale țesutului limfatic faringian (modificările inflamatorii interesând și pilierii, lueta, mucoasa orofaringelui, amigdala faringiană), spre deosebire de amigdalite care sunt rezultatul inflamației localizată numai la nivelul amigdalelor palatine. În morbiditatea generală anginele sunt afecțiunile cele mai frecvente după rinite, incidența lor ajungând uneori la câteva milioane de cazuri pe an. Importanța lor epidemiologică este foarte mare datorită contagiozității. Sunt mai frecvente la copil și adultul tânăr și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
și primăvara timpuriu în zonele cu climă temperată. Debutul este brusc, cu odinofagie, disfagie și febră. Cefaleea, grețurile, vărsăturile și durerile abdominale sunt întâlnite mai des la copii. Examenul obiectiv evidențiază la bucofaringoscopie (fig. 9.1) eritem la nivelul orofaringelui, amigdale palatine mărite ca volum, ce pot fi acoperite de un exsudat cremos, alb-gălbui (fig.9.2), iar la examenul exocervical prezența adenopatiei dureroase subangulo mandibulare. Se mai poate identifica o luetă mărită ca volum, peteșii la nivel palatin sau rush
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
exprimate sau aspirate constituie confirmarea diagnosticului clinic de angină streptococică. Efectuat corect, acest test(exsudatul faringian) are o sensibilitate de 90-95%. Există câțiva factori care îi influențează acuratețea. În primul rând, modalitatea de recoltare: se va realiza de pe suprafața ambelor amigdale palatine și a peretelui posterior al orofaringelui, alte arii anatomice nefiind acceptate. În al doilea rând, se pot obține rezultate fals negative când pacientului i s-au administrat în prealabil antibiotice. Au fost raportate procente ridicate de culturi pozitive în
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
care nu există o altă explicație a recurențelor. Se pare că intervenția chirurgicală scade numărul recurențelor anginelor cu SBHGA la unii pacienți, dar numai pe o perioadă de timp limitată. Amigdalita cronică-focar de infecție Amigdalitele cronice reprezintă inflamația cronică a amigdalelor palatine consecutivă anginelor repetate. Printre factorii etiologici incriminați se numără: obstrucția nazală cronică cu respirație orală, distrofiile, carențele alimentare, deficiențele imunitare, expunerea prelungită în frig, topografia și structura anatomică (criptică) a amigdalelor palatine. Există trei forme clinice: 1. amigdalitele cronice
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de infecție Amigdalitele cronice reprezintă inflamația cronică a amigdalelor palatine consecutivă anginelor repetate. Printre factorii etiologici incriminați se numără: obstrucția nazală cronică cu respirație orală, distrofiile, carențele alimentare, deficiențele imunitare, expunerea prelungită în frig, topografia și structura anatomică (criptică) a amigdalelor palatine. Există trei forme clinice: 1. amigdalitele cronice hipertrofice, cu hipertrofie moale sau dură. Hipertrofia moale (simplă) este întâlnită mai ales la copilul mic și/sau preșcolar. Este datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni; la bucofaringoscopie se constată amigdale mărite de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
criptică) a amigdalelor palatine. Există trei forme clinice: 1. amigdalitele cronice hipertrofice, cu hipertrofie moale sau dură. Hipertrofia moale (simplă) este întâlnită mai ales la copilul mic și/sau preșcolar. Este datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni; la bucofaringoscopie se constată amigdale mărite de volum, palide, moi, depresibile la palpare. În această formă simptomatologia este dominată de tulburările mecanice de respirație, deglutiție și fonație. Hipertrofia dură este întâlnită mai ales la adult și se datorează proliferării țesutului conjunctiv amig dalian. La bucofaringoscopie
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mărite de volum, palide, moi, depresibile la palpare. În această formă simptomatologia este dominată de tulburările mecanice de respirație, deglutiție și fonație. Hipertrofia dură este întâlnită mai ales la adult și se datorează proliferării țesutului conjunctiv amig dalian. La bucofaringoscopie amigdalele sunt mari, roșii, ferme sau renitente, cu cripte vizibile. Elementul infecțios (angine repetate) este mai pregnant în cazul amigdalitelor cu hipertrofie dură față de forma moale. 2. amigdalitele cronice sclero-atrofice, care reprezintă consecința invadării amigdalelor cu țesut scleros. Este forma cea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
țesutului conjunctiv amig dalian. La bucofaringoscopie amigdalele sunt mari, roșii, ferme sau renitente, cu cripte vizibile. Elementul infecțios (angine repetate) este mai pregnant în cazul amigdalitelor cu hipertrofie dură față de forma moale. 2. amigdalitele cronice sclero-atrofice, care reprezintă consecința invadării amigdalelor cu țesut scleros. Este forma cea mai periculoasă de amigdalită cronică, prin posibilitatea unor diseminări toxi-infecțioase la distanță (reumatismale, renale etc.). Amigdalele sunt mici, ascunse între pilieri, uneori abia vizibile. 3. amigdalitele cronice lacunare (criptice) ce se caracterizează prin cripte
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
pregnant în cazul amigdalitelor cu hipertrofie dură față de forma moale. 2. amigdalitele cronice sclero-atrofice, care reprezintă consecința invadării amigdalelor cu țesut scleros. Este forma cea mai periculoasă de amigdalită cronică, prin posibilitatea unor diseminări toxi-infecțioase la distanță (reumatismale, renale etc.). Amigdalele sunt mici, ascunse între pilieri, uneori abia vizibile. 3. amigdalitele cronice lacunare (criptice) ce se caracterizează prin cripte dilatate, umplute cu dopuri de cazeum fetid sau cu o secreție albicioasă, lăptoasă, mai degrabă purulentă decât cazeoasă. Mucoasa poate fi normală
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
caracterizează prin cripte dilatate, umplute cu dopuri de cazeum fetid sau cu o secreție albicioasă, lăptoasă, mai degrabă purulentă decât cazeoasă. Mucoasa poate fi normală, dar adesea este puternic vascularizată, cu pilieri anteriori congestivi și pilieri posteriori tumefiați. Prin exprimarea amigdalelor, dopurile cazeoase sau lichidul lăptos din cripte pot fi mai bine puse în evidență. În anumite situații deshidratare, infiltrație cu săruri calcarecazeumul intracriptic se poate transforma în calcul amigdalian (amigdalolit). Ganglionii subangulomandibulari sunt palpabili și uneori sensibili. O problemă dificilă
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
din cripte pot fi mai bine puse în evidență. În anumite situații deshidratare, infiltrație cu săruri calcarecazeumul intracriptic se poate transforma în calcul amigdalian (amigdalolit). Ganglionii subangulomandibulari sunt palpabili și uneori sensibili. O problemă dificilă de diagnostic o reprezintă etichetarea amigdalei bolnave drept focar de infecție, responsabil de complicațiile la distanță. Teoria infecției de focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a rămas de-a lungul timpului subiectul unor controverse datorită complexității sale. Interesul principal s-a concentrat asupra
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
după eradicarea corectă a focarului. Într-un focar de infecție, prin ruperea celor două bariere morfologică (reprezentată de țesuturile din jur) și imunologică (dată de imunizarea țesuturilor vecine)apar manifestări la distanță printrun mecanism alergic de autoagresiune. În condiții fiziologice amigdala are rol de barieră, dar în situații patologice devine poartă de intrare (s-a dovedit experimental că agenții patogeni ai mediului înconjurător pot pătrunde prin amigdală în organism). Potențialul amigdalei palatine de a se transforma într-un focar de infecție
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
țesuturilor vecine)apar manifestări la distanță printrun mecanism alergic de autoagresiune. În condiții fiziologice amigdala are rol de barieră, dar în situații patologice devine poartă de intrare (s-a dovedit experimental că agenții patogeni ai mediului înconjurător pot pătrunde prin amigdală în organism). Potențialul amigdalei palatine de a se transforma într-un focar de infecție este dat de: * sistemul său criptic, în care microbii rămân în viață și sunt gata oricând să atace sau să pătrundă în organism. Acest fapt nu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
la distanță printrun mecanism alergic de autoagresiune. În condiții fiziologice amigdala are rol de barieră, dar în situații patologice devine poartă de intrare (s-a dovedit experimental că agenții patogeni ai mediului înconjurător pot pătrunde prin amigdală în organism). Potențialul amigdalei palatine de a se transforma într-un focar de infecție este dat de: * sistemul său criptic, în care microbii rămân în viață și sunt gata oricând să atace sau să pătrundă în organism. Acest fapt nu este condiționat de vârsta
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
și generali (traumatisme locale, răceală, lipsă de odihnă, alimentație necorespunzătoare, regim de viață impropriu, epuizare fizică și psihică). * modul de inserție - eficiența inelului muscular realizat de pilieri (de “stoarcere” a conținutului amigdalian odată cu deglutiția) nu se mai păstrează în cazul amigdalelor hipertrofice (care scapă inelului) și nici în cazul celor scleroatrofice (care rămân în spatele inelului). * flora microbiană care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
și nici în cazul celor scleroatrofice (care rămân în spatele inelului). * flora microbiană care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi examenul bacteriologic practicat pe amigdalele îndepărtate chirurgical (Mulfay, 1993). În concluzie se poate afirma că amigdala palatină este funcțional activă până la saturație infecțioasă când devine focar de infecție. Diagnosticul focarului de infecție amigdalian include următoarele date: * anamneza - prezența anginelor repetate în antecedentele personale patologice; * simptomatologia
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
microbiană care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi examenul bacteriologic practicat pe amigdalele îndepărtate chirurgical (Mulfay, 1993). În concluzie se poate afirma că amigdala palatină este funcțional activă până la saturație infecțioasă când devine focar de infecție. Diagnosticul focarului de infecție amigdalian include următoarele date: * anamneza - prezența anginelor repetate în antecedentele personale patologice; * simptomatologia - inconstant tuse seacă matinală (tuse amigdaliană) hipersensibilitate la frig sau la
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
scleroase, ascunse în loje (sunt cele mai suspecte), cu aderențe (astfel încât nu pot fi luxate din lojele amigdaliene), având cripte cu dopuri de cazeum fetid sau cu lichid purulent ori lăptos, stâlpii anteriori sunt congestionați, cu marginea liberă aderentă de amigdală; se adaugă adenopatia subangulo mandibulară sensibilă la palpare și semnele generale - senzație de oboseală, insomnii, palpitații, stări subfebrile cronice vesperale. * criterii biologice - VSH crescut, leucocitoză cu neutrofilie și monocitoză, anemie, ASLO crescut (numai în infecțiile cu streptococ beta-hemolitic), proteina C
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
AL NAȘTERII LIVIU REBREANU Centrii motivației sexuale și procreația Hipotalamusul este considerat centrul motivației sexuale fără ca rolul său preponderent față de mecanismele extrahipotalamice să fie dovedit cu certitudine. Lezarea structurilor hipotalamice poate duce la hipersexualitate (unele leziuni de lob temporal, de amigdală, de hipocamp induc prin efect pubertatea precoce); unele stimulări electrice determină răspunsuri sexuale parțiale (erecții, ejaculări etc.), iar în cursul actului sexual, în sistemul limbic, apar modele EEG caracteristice (importante în evaluarea pervertirii sexuale). Leziuni mici apărute la nivelul hipotalamusului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
efectuat de animal. Este de subliniat și constatarea că: oferindu-i-se animalului alimentele care-i sunt pe plac, adesea preferă acestora autostimularea; centrii de răsplată sunt localizați mai ales în nucleii ventromediali din hipotalamus, după care urmează cei din amigdală, sept etc. Invers, dacă electrozii sunt plasați în zone a căror stimulare are ca efect pedepsirea (neplăcerea = durere) animalului, acesta evită constant și îndărătnic autostimularea. Dacă experimentatorul practică el însuși o stimulare prelungită a șoarecelui peste 24 de ore, animalul
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]