10,626 matches
-
s-a sustras și "repatrierii", măsură aplicată de victorioasa Uniune Sovietică, în toamna anului 1944, tuturor celor născuți în Basarabia!) Cert este că "atacurile" contra Soranei Gurian s-au declanșat înainte de apariția celor două articole ale sale despre "misiunea scriitorului", amintite în același "jurnal din România". În fapt, cel dintîi, intitulat Criza culturii românești, apare în ziarul "Liberalul" la 10 aprilie 1947 și este, fără îndoială, o luare de poziție în problema ridicată de Virgil Ierunca, mai întîi, apoi de Ion
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
problemele ei, este pusă din nou sub semne de întrebare așa-numita "poezie pură", ipostaza "poetului delicios, bibeloul saloanelor literare", "vânzător de opium", producător de "poezie pentru inițiați". Scriind, bunăoară, despre Denaturarea poeziei, el face ecou, la câțiva ani distanță, amintitului manifest colectiv, arătându-se convins de "determinismul istoric" și de "posibilitatea integrării poemului în inima cea mai vie a unei acțiuni concrete, organizate și universale" și reluând în variantă proprie respingerea numitei "poezii de cabinet": Dacă astăzi poezia e numai
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
de la început, sub semnul acestei orientări poetice se vede pus acum în situația, nu tocmai comodă, de a împăca încă o dată exigențele de principiu ale angajării politice cu cele ale unui program poetic novator. Autorul recenziei pare a fi reținut amintita schimbare de direcție indicată, în imediata vecinătate a mediului avangardist de la "unu", prin Gheorghe Dinu, pentru care avangarda proletariatului ( sovietic) luase locul celei poetice, încât putuse vorbi despre mișcarea lui André Breton ca despre o expresie a decadenței lumii burgheze
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
primele sale poeme din perioada 1930-1933. Textele din anii ’40 vor reactualiza acest amalgam de stări definitorii pentru starea de spirit avangardistă, ca și accentul lor ducassian. Li se va asocia și stratul mai marcat ideologic al exercițiilor publicistice de la amintitele publicații de stânga, într-o epocă în care avangarda românească cunoscuse, pe anumite segmente, un proces de radicalizare politică, parcurs și în parte depășit de "revoluția suprarealistă" ce devenise o spunea titlul revistei sale celei mai importante "suprarealism în slujba
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
problemele ei, este pusă din nou sub semne de întrebare așa-numita "poezie pură", ipostaza "poetului delicios, bibeloul saloanelor literare", "vânzător de opium", producător de "poezie pentru inițiați". Scriind, bunăoară, despre Denaturarea poeziei, el face ecou, la câțiva ani distanță, amintitului manifest colectiv, arătându-se convins de "determinismul istoric" și de "posibilitatea integrării poemului în inima cea mai vie a unei acțiuni concrete, organizate și universale" și reluând în variantă proprie respingerea numitei "poezii de cabinet": Dacă astăzi poezia e numai
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
de la început, sub semnul acestei orientări poetice se vede pus acum în situația, nu tocmai comodă, de a împăca încă o dată exigențele de principiu ale angajării politice cu cele ale unui program poetic novator. Autorul recenziei pare a fi reținut amintita schimbare de direcție indicată, în imediata vecinătate a mediului avangardist de la "unu", prin Gheorghe Dinu, pentru care avangarda proletariatului ( sovietic) luase locul celei poetice, încât putuse vorbi despre mișcarea lui André Breton ca despre o expresie a decadenței lumii burgheze
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
primele sale poeme din perioada 1930-1933. Textele din anii ’40 vor reactualiza acest amalgam de stări definitorii pentru starea de spirit avangardistă, ca și accentul lor ducassian. Li se va asocia și stratul mai marcat ideologic al exercițiilor publicistice de la amintitele publicații de stânga, într-o epocă în care avangarda românească cunoscuse, pe anumite segmente, un proces de radicalizare politică, parcurs și în parte depășit de "revoluția suprarealistă" ce devenise o spunea titlul revistei sale celei mai importante "suprarealism în slujba
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
mai toate operele studiate, aceste pante abrupte suportă o teatralizare, marcată prin semne grafice și prezența într-o formă dublă: hibridizarea epicului și a dramaticului sau disimularea personajului care joacă teatru cu bună știință. Aici este punctul în care "estazul" amintit este substituit cu jocurile seducătorilor, sinceritatea cu răceala pragmatică. Don Juan, căci despre el este vorba, nu este văzut cu ochi buni de romancierii vremii. Aceștia sunt niște moraliști clasici și nu pot concepe amorul decât dublat de componenta morală
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
de subiecte ori de autor teatral în căutare de personaje, situații, expresii. În paginile publicate ori inedite sunt enumerate cîteva duzini de stabilimente unde se povestea, colportîndu-se zvonuri și se glumea, bînd bere, sorbind cafea ori ingurgitînd mâncăruri tradiționale. Sunt amintite vechile hanuri (Hanul Roșu, al lui Manuc), noile hoteluri, mai mult sau mai puțin de lux ("Otelul" Continental, Hotel de Orient, "peste drum de Episcopie", Metropol), cafenelele simandicoase ori populare (Fialkowski, Capșa, Kübler, Brofft, oferind "singura rimă la moft", Garibaldi
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
scrisorile primite de Basil Munteanu, căruia îi devenise, fără voia lui, concurent, cel puțin în ochii lui Cartojan și Drouhet. Nu și-a retractat sentimentele de gratitudine pentru cât l-au ajutat în formarea lui istorico-literară, dar după lectura volumului amintit rămâne cu un gust amar. Află acum, stupefiat, că "maeștrii" lui îl considerau un adevărat pericol, concurentul lui Basil Munteanu, care putea "să le dea planurile peste cap", ca fiind "omul lui Iorga". Memorialistul nostru își reproșează naivitatea de a
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
în opera lui M. Preda, ducând o luptă pe viață și pe moarte cu elementele naturaliste. În Desfășurarea, datorită concepției despre lume a clasei muncitoare, aceste elemente au triumfat" (citat după Ion Cristoiu, din studiul introductiv la ediția mai sus amintită). Dincolo de susținerile inflamate ale criticului proletcultist, cu viziunea sa apocaliptică despre lupta pe viață și pe moarte a realismului cu naturalismul, rămâne incontestabil un fapt: realismul într-adevăr învinge în Moromeții și în celelalte scrieri de după Întâlnirea din Pământuri, impunându
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
său Mihai. Evident, o greșeală (un fals)! Întîia fotografie care s-a păstrat și transmis a lui Mihai Eminescu este aceea luciferiană, din 1869, făcută la Praga, la 19 ani. Atelierul fotografului Jan Tomás din Praga, care a executat fotografia amintită, era situat pe strada Vaclavska. Pe versoul unei fotografii din cele 6 (3 ovale și 3 dreptunghiulare - în sepia, carte poștală) stă scris: "Fotografie dată de Eminescu lui Nicolae Oncu pe timpul cînd erau universitari în Viena." - "Dăruită Asociației ș"Astra
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
în care figurează și M. Eminescu, în grupul junimist în frunte cu T. Maiorescu. Poetul e întîiul din rîndul trei (de la stînga spre dreapta). Chipul poetului e asemănător cu fotografia din 1878 din tabloul (medalionul) al doilea al "Junimii". Trebuie amintit faptul că în Viața lui Mihai Eminescu, Ediția a treia revăzută, F.P.L.A., București, 1938, G. Călinescu a publicat pe planșa VI o fotografie "Eminescu la 16 ani" pe care scria: "M. Eminescu, Botoșani 1869", comentată anterior de autor și reprodusă
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
seminar, iar adeseori nu eram decât eu singur. Pentru mine, unic auditor al seminarului său, profesorul Petranu a desfășurat odată panoplia erudiției sale, vorbindu-mi câteva ședințe de-a rândul despre degetul arătător înălțat al mâinii lui Platon, din fresca amintită adineaori a lui Rafael, Școala din Atena. Deget înălțat spre boltă, spre cer, spre ordinea divină a ideilor? Interpretările sunt numeroase, dar acestea le-am descoperit mai curând din lecturile și din meditațiile mele. Căci profesorul, fidel emul al unui
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
un azi care a început acum 12 ani - într-o condiție similară după prăbușirea în ignominie a comunismului: suntem deci liberi de a reveni în țara în care ne-am născut, suntem liberi în sensul sugerat de Descartes în epistola amintită. Datorită acestei libertăți mi-a căzut în mînă anul trecut, cînd mă aflam la Cluj ca Visiting Professor al universității de acolo, Jurnalul suedez I, asupra căruia îmi atrăsese atenția o colegă, Sanda Cordoș. Traversînd o perioadă dificilă a vieții
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
el, deci, statistic vorbind, părerile dumneavoastră despre poporul român sunt nerelevante. Faptul că unu este needucat, plictisitor, nesimțit, nu are nicio legătură cu apartenența să la nația Română. Faptul că întâlniți mai mult de o persoană cu caracteristicile mai sus amintite, iarăși nu are nicio legătură cu nația, ci doar cu cercul de persoane care va înconjoară că, firește, doar la acestea aveți acces. @Radu Vasile, cred că nu ați observat articolul nehotărât: “cam asa și cu UNII dintre conaționalii noștri
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
Dumitru HÎNCU Pentru jumătatea lui decembrie 1930, corpul diplomatic și lumea bună a Capitalei așteptau cu nerăbdare un eveniment, deopotrivă, cultural și monden. Căci în ziua amintită era așteptată o conferință ieșită din comun: într-adevăr, doamna Marie von Mutius urma să vorbească despre relația dintre familia ei și Johann Wolfgan Goethe. Conferențiara era soția lui Gerhard von Mutius, ministrul Germaniei la București, un intelectual de mare
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
de Curtea-Veche e o carte ce nu doar că, ar spune Călinescu, își "realizează" pe de-a-ntregul titlul, onorându-și-l ca pe o cambie, ca pe o poliță în alb, dar face ca acești doi termeni, care compun sintagma amintită, să-și (re)actualizeze, fiecare, multiplele lor sensuri (comune sau aparte), până la ceea ce Ion Barbu numea exhauțiunea 1, i. e. "sleirea" celor două, ample, paradigme. Astfel (și faptul n-a trecut neluat în seamă), craii aceștia sunt/pot fi, deopotrivă, regi
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
E vorba de Pulcheria (și după soț, și după tată) Canta, exotica mătușă de dincolo de Milcov și viitoarea mamă de suflet a Ilincăi, - pe care, însă, nu-i nevoie s-o "înfieze", ca să o facă, dimpreună cu averea-i, hereda amintitelor culori, de vreme ce aceasta le poartă ab initio în propria-i plasmă, ca într-un album vrâstat de rubrici! Iar dacă boala "hărăzită" ei e scarlatina, - aceea care i-o transmite, molipsind-o, e o copilă oarecare de pe stradă, umblând, însă
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
în "faetonul" unei lăptărese. Printr-un scurt, ultim, jet de alburi seminale și de sanguine roșuri, are s-o încheie, în rest, și Pașadia, - cel "închinat", altminteri, altei masle. III. Că nu am stăruit, până acum, asupra tâlcului "în sine" al amintitelor culori, e fie pentru că acesta e truvabil, "de gata", în diverse lexicoane, fie că, mai cu seamă, ceea ce,-n Craii..., are importanță e semnificația contextuală, a lor, - care se face și desface: repartiția și diseminarea acestor culori (și nuanțe) în
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
nu putea înțelege de ce un președinte de țară nu poate cumula și funcția de președinte al academiei, mai ales că nu există niciunde în constituție vreo precizare cum că ar exista incompatibilități între cele două demnități.) După toate astea, trebuie amintit și repetat - ori de câte ori ar fi necesar - că marele Gough a fost într-adevăr o figură remarcabilă în toate domeniile sale de exprimare și că a dat, de fiecare dată, dovadă de o incontestabilă competență. Nimeni nici nu i-a contestat
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
episod petrecut între Columb și D. Joăo al II-lea, participă personaje care și ele, la momentul respectiv, dispăruseră de mult, precum Nicolau (și nu Nicolao) Coelho sau Vicente Sodré (și nu Sodres), amîndoi morți la începutul secolului. în cursul amintitei întîlniri cu regele portughez, Magelan ar fi vrut, pasămite, să-l convingă de utilitatea rutei vestice spre Moluce, insulele mirodeniilor. Dar prin tratatul de la Tordesillas, Spania și Portugalia împărțiseră lumea în două emisfere, definite ca mare clausum. Drumul spre vest
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
dintâi dintre prozatorii români care procedează astfel (din cât am mai citit am întâlnit modalități asemănătoare la prozatoarele clujence Mariana Bojan, Dora Pavel sau Ruxandra Cesereanu), Marius Tupan este cel care desparte procedeul de metaforă, de poezia pe care autoarele amintite, ca poete în primul rând, nu le-au evitat. El vine cu determinarea epică propriu-zisă. De aiurea, acest aer de noutate vine dinspre Paolo Coelho și astfel se explică succesul lui rapid, în ciuda unor minimalități dovedite. în plus, la Marius
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
Ion Pillat în colecția de "Opere fundamentale". În ciuda recomandărilor medicului de se menaja cât mai mult, a regândit alcătuirea volumelor și a întocmit în doar câteva luni un tabel cronologic amănunțit. La sfârșitul lui 1999, când pregăteam pentru tipar monografia amintită, Cornelia Pillat a ținut cu tot dinadinsul să schimbăm titlul propus de mine cu cel care a stârnit la apariție numeroase nedumeriri, Dinu Pillat - un destin împlinit. Atunci n-am înțeles. Acum însă știu că atât Dinu Pillat, cât și
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
Recitiți, de exemplu, legenda poetizată Soarele și Luna din colecția șG. Dem.ț Teodorescu și veți găsi viziuni prin nimic inferioare celor mai admirate din marile poeme ale omenirei, de la Divina Comedie până la Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]