1,257 matches
-
să vibreze. Emma râdea muțește. Îl zărise pe Zet, uitându-se curios din buzunarul lui Adam. Îl înghionti pe Tom și i-l arătă. Zet își transferase privirea de la domnul Osmore la Emma, pe care-l analiza cu un aer amuzat și cu o atenție impertinentă. Tom începu și el să râdă. Își îndesă batista în gură și își închise ochii peste lacrimile de veselie. Un moment mai târziu, se ruga, de parcă fusese brusc înălțat și-i transportase și pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ei și să se zbenguie, mișcându-și voluptuos fundulețul negru cu alb, de parcă s-ar fi pregătit pentru un salt, îl ridică iar și-l așeză pe genunchi, unde Zet se instală comod, privindu-l pe Brian cu o insolență amuzată, foarte personală. — Am putea locui la un hotel mic. — N-am bani de aruncat pentru hotel. — Atunci, dacă plecăm numai pentru o zi... — Ce rost are să plecăm pentru o zi? Pierdem pe drum o jumătate de zi la dus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
i se ceruse să înfrunte o mare încercare și, în chip prostesc, nesăbuit, el nu reușise să înțeleagă, să răspundă, să vadă. Chiar și la început, când își dăduse seama că e ceva important, fusese doar vulgar ațâțat, măgulit și amuzat. Revedea silueta mătăhăloasă a lui John Robert în camera aceea micuță și își amintea cât de surprins se simțise el, Tom, și cât de alarmat și de flatat, când își dăduse în sfârșit seama de scopul urmărit de omul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-l expedieze în grădină sau nu. S-ar fi putut să-i dăuneze faptul că asistase la o ceartă între cei mari, dar i-ar fi dăunat poate mai mult dacă s-ar fi simțit exilat. La început, Adam păruse amuzat, ochii îi erau strălucitori, semănând, brusc, cu cei ai bunică-sii. Acum, însă, gata să izbucnească în plâns, îl luă în brațe pe Zet și alergă la Gabriel. Se îndreptară împreună spre ușă. Brian îi urmă mormăind: „Dracu să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sus și coborî în goană pe scări. Când descoperi cine era intrusul, i se mai domoli furia. Tom a fost iertat, pe nedrept, așa cum, fără îndoială, îl va ierta și Dumnezeu, dacă există un Dumnezeu. I-a povestit paznicului acum amuzat, care-l mustra cu blândețe, că își pierduse, pe undeva în cazan, pantofii și ciorapii și fulgarinul și haina și cuțitul. Încercă să-i descrie isprava lui de levitație, dar constată că nu e în stare să redea cele întâmplate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un timp, apoi mânat de curiozitatea lui obișnuită (dar atent tot timpul la ușă) începu să cotrobăiască pe masă. Luă unul dintre caietele de note și descifră o pagină sau două așternute cu scrisul încâlcit al lui John Robert, încercând amuzata satisfacție a profanului care nu poate înțelege un cuvânt. După aceea observă, pe jumătate ascunsă sub cărți, o foaie de hârtie scrisă, o scrisoare. În capul filei era notat: „În atenția lui William Eastcote“. (John Robert nu avea habar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
totale de cunoștințe științifice acumulate de cei curajoși și determinați să apere civilizația. Îl privi apoi întrebător pe Michael Hardie: ― E ceva de genul aresta? Vreo invenție datând dinaintea amneziei mele? ― Nu. X fu cel care îi răspunsese. Mutilatul părea amuzat și adăugă: ― Știi că poate-i interesant. Avem aici un om care-și ignoră și viitorul și trecutul, dar a cărui apariție totuși acum, în acest moment ― nu poate fi pe de-antregul întâmplătoare. Incapacitatea detectorului hotelului de a-i descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de a proceda exact așa. Astfel că schiță o mișcare negativă din cap când Lavoisseur întinse mâna să ia arma. Bătrânul îi aruncă o privire pătrunzătoare. ― Vrei informații, nu-i așa?' ― mormăi el. Și râse ușor, cu un râs ciudat, amuzat. ― Bine, ce vrei să știi? ― Despre corpurile mele. Cum... Fu întrerupt. ― Secretul nemuririi ― zise bătrânul ― presupun izolarea individului de dublele potențialități moștenite de la părinții săi. Respectiv, crearea de gemeni sau frați care seamănă între ei. Teoretic similitudinea ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mai văzuse niciodată cu pixul În mână -, Îi răspunse că era o problemă de proprietate. — Când moare cineva, dacă lucrurile nu sunt clare, apar Întotdeauna necazuri și În cele din urmă trag ponoasele cei cinstiți și copiii. Celălalt Îl Întrebă amuzat cine murise. — Doi pe care-i cunoșteam bine. Antonio Îi răspunse fără a da prea multă importanță frazei, iar Romeo continuă să pună cruciulițe pe biletele de loterie și-l Întrebă dacă voia și el o cotă parte din sistem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe spătar. Un balon roșu legat la Încheietura mâinii plutește deasupra capului său. Cu o hăinuță absurdă - nepotrivită cu casa modestă și goală. Un smoching negru, deosebit de elegant, cu papion de mătase, desculț și el. Pe chipul rotund, vesel și amuzat, o expresie fericită, Îndreptată spre televizorul pe care Îl privește și pe care Îl privea și atunci. În brațe, carcasa În culori strălucitoare de la caseta din aparat. Regele Leu. Măcar el nu și-a dat seama de nimic. O gaură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dezmorțim picioarele. Am stat cu alți câțiva profesori și m-am uitat la Pabblem care făcea armată cu copiii și le dădea ordine din ce în ce mai categorice: „Stați aici! Așa! Ține-mă de mână!“. La un moment dat am făcut o remarcă amuzată. Sheba, care stătea lângă mine, mi-a răspuns izbucnind într-un hohot de râs sonor, iar Pabblem s-a uita la noi supărat. M-am uitat nevinovată spre cer. Eram în relații proaste cu Pabblem la acea dată, pentru că îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
s-a Întîmplat asta? Azi-noapte ? Ia mai zi-mi Încă o dată povestea, Îmi ordonă el și Își scoate chipiul și dă din cap neîncrezător În fața imaginilor pe care cuvintele mele i le-au proiectat În minte. Are un aer ușor amuzat. Deschid gura să o iau de la capăt, dar el ridică receptorul telefonului și- mi face semn cu el să mă opresc. — Cine a intrat OS? Stancu...? Știe de ăsta care a picat azi-noapte? Să vină la mine În birou! Da
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sparge. A fost o seară plină, instructivă, nu e de mirare că merg clătinîndu-mă binișor pe picioare, sînt foarte obosit. Nu doarme, se uită la un film pe sîrbi, cu o carte deschisă În poală. E supărată, clar. Mă privește amuzată, dar zîmbetul ei e scremut, neautentic, ca de scenă. — Du-te și culcă-te. Ar fi bine să-ți revii pînă mîine, că mergem la spitalul militar. Ne așteaptă domnu’ Popescu. — Popescu sau Ionescu? Întreb cu o voce răgușită. Tace
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
braț de o asistentă În sala de operație - singur, nu poate, e cîrpă și Îi vine să cînte. E Întins pe masa de operație, bustul Îi e acoperit cu ceva ce ar trebui să fie un cearceaf steril. Pacientul privește amuzat toată această desfășurare, i se pare că e Învelit Într- un giulgiu, dar nu e trist, din contră, Îi vine să rîdă. Asistentele pregătesc instrumentele pe o măsuță alăturată. Se aude un sunet industrial, de obiecte grele, din fier. Pacientul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-mă un pic... Poți să strigi cît poți tu de tare: Ai grijă ce faci cu cutia aia, nu sta cu curu’ pe viitorul copiilor mei? RÎdem, ne animăm un pic. Petcu pare să Înțeleagă ce vreau, Își rotește ochii, amuzat. — Mă, ai ținut minte? Încuviințează clipind și balansîndu-și destul de imprecis țeasta tunsă. — Ești sigur? Păi atunci dă-i bătaie. — Măi! Îl auzim că strigă (și, deși vocea lui e pițigăiată și fără virtuți dramatice, e Îndîrjită și răzbate). Ai grijă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pentru un timp În grădină, de unde s-a Întors după o vreme cu știrea că un mare incendiu izbucnise În Stockholm, flăcările amenințînd să-i cuprindă și propria casă, unii dintre prietenii cu care petrecea au zîmbit politicos și ușor amuzați. Stockholm se afla la trei sute de mile distanță. Mai apoi, după cîteva ore de zbucium, Swedenborg s-a liniștit pe neașteptate, mărturisind prietenilor și mulțumindu-i totodată lui Dumnezeu că focul s-a stins la a treia casă de la casa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
conștientă de cât de defensiv suna. Da, cum să nu, reveni Chanel cu urma unui zâmbet satisfăcut. —OK, și ce dacă am? zise Ruby, simțind cum se Îmbujorează. De când e răzgânditul pasibil de urmărie penală? Chanel și Fi schimbară priviri amuzate. —Desigur, zise Fi, lăsând la o parte partea cu dominatul, celălalt motiv pentru a dori să te culci cu un ginecolog e că se cam pricep la părțile femeilor. Cum să nu fie senzaționali În pat? Ruby spuse că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Își Încrețea ochii Îl făcea și mai atrăgător. — Ce te-a făcut să te specializezi În ginecologie? Adică, e un pic... Ridică din umeri, În căutarea unui cuvânt care să nu-l jignească. —Ciudat? Pervers? Misogin? spuse el, mai mult amuzat decât jignit. Alege tu. Am fost acuzat de toate trei. Ruby sublinie că „misogin“ i se părea un termen cam dur. Sunt de acord, dar unele femei cred că bărbații ginecologi sunt niște obsedați de putere care urăsc femeile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Ruby crezu că o să aibă probleme când adolescenții În treninguri, care Încă erau pe-acolo, strigară: „Ne-au ciordit ăștia banii!“. Dar Își traseră glugile și o șterseră. —Vezi, râse Sam. Și mai râdeai de metoda Epstein. Dând din cap amuzată, Ruby se lăsă În jos și Începu să strângă jetoanele grămadă. O secundă mai târziu, el Îngenunchea În fața ei, ajutând-o. Putem să le punem la mine În geantă, zise ea. Trebuie să le fi luat peste un minut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
zis că are șanse mari. Atunci Phil Îi propuse lui Sam să vină până la etaj ca să vadă camera de luat vederi wireless pe care o instalase pentru copil. O să fie grozavă! O să-l putem supraveghea Îndeaproape. Ronnie clătină din cap amuzată și se Întoarse către Ruby: —Ca Întotdeauna, tatăl tău are o listă de priorități perfectă. N-avem picior de mobilă pentru camera copilului, n-avem nici măcar covor pe jos, dar avem cameră de luat vederi CCTV. Cei doi bărbați se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
l-au auzit pe Phil zicând, nu ți se pare că durerile astea sunt un motiv de Îngrijorare. Ruby schimbă o privire Îngrijorată cu mama ei care nu părea nici pe departe atât de Îngrijorată ca ea. Dădu din cap amuzată. — Ce s-a Întâmplat? susură mătușa Sylvia. Ronnie Îi spuse să ciulească urechile. — Chiar nu cred că ai nici un motiv să te alarmezi, spuse Sam. Du-te oricum la doctor, dar să știi că nu e deloc neobișnuit ca viitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
regizor de teatru, unul din oamenii care iubesc mult România deși la prima sa vizită aici și-a lăsat ceasul cel scump, din familie, acasă pentru că auzise că pe aici se fură ,,al dreacului de mult", cum povestește și acum amuzat. Este un om spre vârsta maturității depline care a văzut multe, care poate face comparații și ale cărui comparații le poți asculta cu plăcere pentru că sunt valabile. Tocmai discutând despre egoismul și răutatea exagerată a românilor față de ei înșiși îmi
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
taximetrist aduce acasă un bărbat beat. Nevasta lui îi plătește, dându-i un bacșiș care nu l-a mulțumit pe taximetrist. El îi reproșează nevestei, spunându-i că se aștepta la mai mult de la un gestionar. La aceste vorbe, nevasta, amuzată, dar și amărâtă, îi răspunde: - Nici vorbă, domne! E inginer. Când se îmbată se dă drept gestionar. Iată ce visa bietul inginer să fie, pentru a se bucura de puterea și prestigiul contextual al gestionarului. Psihoza colectivă, destin individual și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acțiuni și trecerea în etapa următoare; respectarea promisiunilor și adoptarea unei atitudini profesioniste în ceea ce spuneți și faceți. Umorul: a vedea lumea și propria persoană cu amuzament; a nu lua viața sau propria persoană prea în serios; a fi amuzant, amuzat și, uneori, chiar comic. Inteligența: a gândi și a munci în mod inteligent; a fi exact în tot ceea ce faci; a nu „reinventa roata”; a plănui înainte de a acționa; a lucra cu eficiență și a se concentra asupra calității mai
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
Nu știu ce poate fi „polemica-spectacol”. Orice mare polemică e spectaculoasă, adică interesează pe foarte mulți, adică îi implică. Dar „polemică spectacol” în sensul de a da o „reprezentație” și a parada în fața unei mulțimi mai mult sau mai puțin indiferente sau amuzate, asta nu e nimic altceva decât „panaramă”. Nu știu nici ce poate fi asta: „polemică de cuvinte”; expresia am mai întâlnit-o în ultimii ani prin reviste, dar nu cred că poate însemna ceva, deși, de nu greșesc, formula îi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]