492 matches
-
enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> / 180
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> / 180 2.3. Fragmentul 128 din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de lungă durată), ci prioritar, cunoștințele disponibile în memoria de lucru și de scurtă durată. Din punct de vedere cotextual, o unitate lingvistică, odată apărută, devine suport potențial pentru reluări. Altfel spus, entitățile textuale sînt tot atîtea antecedente posibile ale anaforei și "a folosi un anaforic nu înseamnă altceva decît a semnala că o enunțare este legată de o anumită stare a memoriei." (Berendonner 1983: 231) Noțiunea de memorie discursivă (MD) ne permite să adăugăm faptul că propozițiile enunțate într-un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
informației. Grupul situat cel mai la stînga, tema, este, din punctul de vedere al enunțătorului, punctul de plecare al enunțului. Acest grup este mai puțin informativ, deoarece este înscris în cotextul unei reluări (un element deja citat este tematizat: fenomenul anaforei), sau înscris în contextul unui reperaj deictic legat de situația de enunțare. În cazul din urmă, elementul tematizat este absent din discurs, însă legat de contextul schimbului, prezent în situația de interacțiune sau presupus prezent în memoria enunțătorului sau co-enunțătorului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aceste reluări textuale sînt posibile datorită unor proprietăți ale limbii: pronominalizare, articulare, referențializare deictică cotextuală, coreferință lexicală, la care trebuie să adăugăm recuperările presupoziționale și alte reluări de inferențe despre care vom vorbi în 4.2. 1.1. Coreferință și anafore Coreferința este o relație de identitate referențială între două sau mai multe semne interpretabile semantic independent unul de celălalt (spre deosebire de un pronume, gol de sens fără referentul său). Astfel, în faptul divers T5, victima este obiectul unor desemnări foarte variate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fapt, complementare semantic. De exemplu, Băiețelul precizează sexul bebelușului și atunci cînd apar copilul sau copilașul, identitatea referentului nu se schimbă. Relațiile semantice de coreferință sînt numite anaforice în măsura în care interpretarea unui semnificant depinde de un altul, prezent în cotextul stîng (anaforă propriu-zisă) sau în cotextul drept (cataforă)1, fără a exclude cazul referentului prezent în situație (referință contextuală sau deictic-situațională, numită exoforică). Pronumele el, de exemplu, este interpretabil ca o reluare a referentului introdus anterior printr-o expresie autonomă: nu printr-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semnificant prin el însuși. Tocmai legătura semantică între cele două expresii nominale cu articol hotărît (ca și următoarele) și prima verigă cu articol nehotărît din lanțul de coreferințe este cea interogată în construirea unei relații și a unei interpretări anaforice. Anafora este numită fidelă dacă este reluat același lexem, și infidelă dacă nu este exact același lexem. O anaforă poate referi la un segment lung pe care-l sintetizează: T24 UGERE DE VACĂ UMFLATE CU SERINGA AUSTRALIA Niște crescători australieni au
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și prima verigă cu articol nehotărît din lanțul de coreferințe este cea interogată în construirea unei relații și a unei interpretări anaforice. Anafora este numită fidelă dacă este reluat același lexem, și infidelă dacă nu este exact același lexem. O anaforă poate referi la un segment lung pe care-l sintetizează: T24 UGERE DE VACĂ UMFLATE CU SERINGA AUSTRALIA Niște crescători australieni au fost surprinși umflînd ugerele vacilor lor cu seringa pentru ca să arate mai impresionante în cadrul unuia dintre cele mai importante
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
impresionante în cadrul unuia dintre cele mai importante concursuri agricole din țară. Doi crescători și doi specialiști în pregătirea vacilor pentru concurs au fost excluși după ce paznicii au descoperit scandalul duminică, după spusele organizatorilor lui Royal Qeensland Show. (ATS-AFP) Vorbim de anaforă rezumptivă în cazul reluării titlului evenimentului, notat cu bold la începutul articolului din depeșa de mai sus, prin calificarea sintetică de scandal. Legăturile anaforice pot ține în aceeași măsură și de segmente inferabile pornind de la referent: T25 UN CABRIOLET CADE
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu articol hotărît (pasagera, conducătorul auto) care trimite la cabrioletul introdus în titlu și la începutul articolului se explică prin aceea că prezența unui șofer și a unei pasagere este inferabilă pe baza cunoștințelor lexicale. În acest caz vorbim de anaforă asociativă. 1.2. Anafore pronominale 3 Elementele subliniate din T4 (litere majuscule și cu bold) ne permit să observăm modul în care continuitatea referențială a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
conducătorul auto) care trimite la cabrioletul introdus în titlu și la începutul articolului se explică prin aceea că prezența unui șofer și a unei pasagere este inferabilă pe baza cunoștințelor lexicale. În acest caz vorbim de anaforă asociativă. 1.2. Anafore pronominale 3 Elementele subliniate din T4 (litere majuscule și cu bold) ne permit să observăm modul în care continuitatea referențială a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lexicale. În acest caz vorbim de anaforă asociativă. 1.2. Anafore pronominale 3 Elementele subliniate din T4 (litere majuscule și cu bold) ne permit să observăm modul în care continuitatea referențială a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL AHILE, ei ÎL tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi ÎL azvîrliră. În schimb, pronumele ei, lipsit de referent textual, trebuie reconstruit prin inferență pe baza cunoștințelor enciclopedice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Continuitatea referențială este asigurată prin diviziunea explicită a unei hiperteme trei tineri în două grupuri anaforice: unul, victima, care primește un nume propriu (Janinetti) reluat la sfîrșit prin pronumele îl; ceilalți doi, desemnați deasemeni prin pronumele ei, rămîn anonimi 4. Anafora pronominală poate fi eventual ușor imprecisă, ca în acest anunț al unui articol care va urma, aflat pe prima pagină a unui cotidian: T26 VOCEA MARIEI CALLAS A TĂCUT ACUM DOUĂZECI DE ANI [Ea] era adorată sau detestată. Tehniciană desăvîrșită
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
N2 (mit al artei vocale). Rolul pe care-l joacă determinanții posesivi în continuitatea referențială este adeseori neglijat 6. În T26, sintagmele nominale Fragilitatea EI sau în T5 mama LUI, păturica și ursulețul LUI sînt atașate anaforic de mica victimă. Anafora pronominală este, prin definiție, fidelă, căci ea nu indică în general nici o nouă proprietate a obiectului. Totuși, reluînd un substantiv propriu sau un prenume precum Gabi, pronumele el sau ea precizează sexul persoanei sau personajului. M.-E. Conte a mers
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de vedere, de atitudinile și sentimentele locutorului, pe care interpretul, la rîndul său, le poate infera din forma anaforică. Altfel spus, pronumele anaforice nu sînt doar niște semnale de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru a semnala punctul de vedere al personajului asupra obiectului discursului său: T27 Elle est fort gentille! se disait-il; elle est fort gentille, cette femme de médecin! De belles dents, des yeux noirs, le pied coquet
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
impersonală, en de ea). Așa cum comentează M.-E. Conte (1990:222): Este evident că nu genul natural, nici genul gramatical sînt cele care determină lanțul anaforic, ci atitudinea afectivă a protagonistului, așa cum o închipuie distanța ironică a naratorului. 1.3. Anafore definite Anafora definită apare în general în înlănțuiri de tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de ea). Așa cum comentează M.-E. Conte (1990:222): Este evident că nu genul natural, nici genul gramatical sînt cele care determină lanțul anaforic, ci atitudinea afectivă a protagonistului, așa cum o închipuie distanța ironică a naratorului. 1.3. Anafore definite Anafora definită apare în general în înlănțuiri de tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Anafore definite Anafora definită apare în general în înlănțuiri de tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă în acest tip de cazuri și de anaforă definită infidelă atunci cînd trecem de la un termen hiponim la un hiperonim: un băiețel [1] reluat de copilul [2]. În modul clasic de înlănțuire a enunțurilor, un obiect al discursului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă în acest tip de cazuri și de anaforă definită infidelă atunci cînd trecem de la un termen hiponim la un hiperonim: un băiețel [1] reluat de copilul [2]. În modul clasic de înlănțuire a enunțurilor, un obiect al discursului este mai întîi introdus [1], apoi luat ca temă-topic într-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întîi introdus [1], apoi luat ca temă-topic într-un enunț ulterior [2]. Așa se întîmplă în T5 cu mama victimei. Introdusă la începutul textului ca mama lui, putem avea o reluare de tipul mama fără să trebuiască să vorbim de anaforă asociativă (asocierea copil-mamă reiese de fapt din text). Principiul atribuirii progresive de referenți este foarte frecvent în proza narativă. De exemplu, în acest fragment din Parfumul lui Süskind: T28 Tocmai se gîndea să părăsească plictisitoarea serbare, pentru a se întoarce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-UL din AdormitUL din vîlcea, desemnează nu atît personajul despre care va fi vorba, cît poemul însuși. Modul de funcționare peritextuală a titlului introduce un alt uz și reglaj al limbii care atenuează, ba chiar anulează, impresia de agramaticalitate. În loc de anaforă, avem un caz exemplar de cataforă care trimite totuși mai mult la poemul care urmează decît la personajul soldatului mort despre care este vorba în continuare. La fel se întîmplă și cu cataforele textelor narative ficționale. Se întîmplă destul de des
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cunoască identitatea obiectului discursului (Bégueli 1988: 38-39). El nu percepe acest tip de cataforă ca pe o eroare de gestiune a progresiei informației narative 11. Aici este vorba de un aspect codat generic al construcției progresive a reprezentării discursive (Rd). Anafora definită este posibilă atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt foarte mici.", folosirea anaforei definite este posibilă prin asocierea enciclopedică: un apartament cuprinde în general o bucătărie și un hol. În acest caz vorbim de o anaforă asociativă (Kleiber 2001). În faptul divers T12, asupra căruia vom reveni mai tîrziu, sintagma nominală care îndeplinește
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt foarte mici.", folosirea anaforei definite este posibilă prin asocierea enciclopedică: un apartament cuprinde în general o bucătărie și un hol. În acest caz vorbim de o anaforă asociativă (Kleiber 2001). În faptul divers T12, asupra căruia vom reveni mai tîrziu, sintagma nominală care îndeplinește funcția de concluzie a textului, "marchiză", este definită numai pentru faptul că este inferabilă prin asocierea cu "gară". Dicționarele de limbă o confirmă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]