1,799 matches
-
e.n.), care în "Istoria și originea geților", folosind și lucrarea (pierdută) a contemporanului său Cassiodor, scrie că geții au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, și după cum relatează Dio Chrysostomos, care a compus istoria și analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
o boală a oaselor. La plecare, Cucoaneș îl roagă pe narator să-i facă o vizită. În zilele următoare, inginerul a consultat un profesor specialist în tuberculoză osoasă care i-a spus că suferă de macrantropie, un fenomen cunoscut în analele medicinei, dar care se manifesta în cazul său cu un ritm neobișnuit. Profesorul i-a spus că posedă o glandă dispărută în pleistocen, "„pe care mamiferele doar ar fi încercat-o și apoi (...) ar fi abandonat-o pentru că mai mult
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
din timp”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 3, 22-28 ianuarie 2003.</ref> fiind avansată la un moment dat o explicație „științifică” a fenomenului macrantropic de care suferea personajul principal: "„Este, cum se spune, un caz unic nu numai în analele medicinei, adăugă el (Cucoaneș - n.n.) pe același ton debil sardonic, ci unic chiar pentru capacitatea de înțelegere a științei moderne. Profesorul pretinde că posed o glandă dispărută în pleistocen, o glandă pe care mamiferele doar ar fi încercat-o și
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Marco Polo și ajunge la concluzia că avem de-a face cu o gigantică escrocherie. Principalele argumente aduse de cercetătorii menționați se pot grupa în mai multe categorii, ce se referă la: ü absența oricărei mențiuni a familiei Polo din Analele chineze, Herbert Franke subliniind că acestea nu au înregistrat nici prima vizită a fraților Polo la Kubilai-Han, din mijlocul anilor ’60 ai scolului al XIII-lea, nici prezența celor trei italieni în perioada 1275-1292. ü omisiuni ciudate în textul dictat
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
unul dintre cei mai marcanți medieviști ai secolului XX. Între 1972 și 1977 a condus Școala de înalte studii în științe sociale ("École des hautes études en sciences sociales - EHESS"). Le Goff a este considerat principalul continuator al mișcării Școala Analelor ("Ecole des Annales"), fondată de mentorul său Marc Bloch. s-a remarcat prin studiul antropologiei, al societății occidentale medievale, aspectelor sociale și culturale ale Evului Mediu, perioadă a cărei denumire a contestat-o, delimitând în manieră personală mai multe etape
Jacques Le Goff () [Corola-website/Science/332054_a_333383]
-
Timișoara, 2014 Dan D. Lazea(ed.), "Justice, Deliberation, Contestation. Rethinking the Public Sphere within the State and Beyond", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2013 Dan D. Lazea, „Post-Secular Europe and the Role of Religion în Public and Political Sphere”, în "Analele Unviersității din Craiova, Seria Filosofie", 27:1, 2011 Dan D. Lazea, „EU Enlargement towards Central and Eastern Europe: A Social Constructivist Approach”, în Kirill Nourzhanov (ed.), "Two Decades without the Soviet Union: Transformations în Eurasian Space." 2011. Canberra: Australasian Association
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
ramurii Brunonen a comitatului de Braunschweig, a murit într-o bătălie împotriva vikingilor invadatori conduși de Godfrid de Frizia în 880. El a fost urmat de către fratele său mai tânăr Otto I "cel Ilustru" (d. 912), menționat ca "dux" în analele contemporane ale abației de Hersfeld. Poziția acestuia era destul de puternică pentru a emite pretenția de a se căsători cu Hedwiga de Babenberg, fiică a puternicului duce Henric de Franconia, "princeps militiae" al regelui Carol cel Gras. Dat fiind că toți
Ducatul de Saxonia () [Corola-website/Science/327948_a_329277]
-
a cărei viață o îmbunătățeau. Datorită virtuții și puterilor lor supranaturale au viețuit incredibil de mult și au guvernat într-o perioadă îndelungată de pace. Celor Trei Auguști li se atribuie diferite identități în diferitele texte istorice chineze: astfel în "Analele marelui istoric" din Sima Qian se spune că au fost: Izvoarele "Yundou shu" și "Yuanming bao" îi identifică astfel: Fuxi și Nüwa sunt zeul și zeița, soțul și soția, cărora le este atribuită descendența omenirii după un potop nimicitor, iar
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
Nüwa cu Suiren, inventatorul focului. Izvorul "Diwang shiji" substituie pe Nüwa cu Împăratul Galbăn, strămoșul totem (presupus) al întregului popor Han. Și aceștia ca și primii trei Auguști, sunt personaje legendare: regi-înțelepți și, din punct de vedere moral, perfecți. Conform "Analelor Marelui Istoric" acești împărați au fost: Yao și Shun sunt cunoscuți și ca "Cei Doi Împărați", și, împreună cu Yu cel Mare, fondatorul dinastiei Xia, în epocile următoare au fost considerați de istoriografia chineză drept suverani model și exemplu de urmat
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
A introdus semnul incluziunii (⊂). În 1814 a completat teoria lui Laplace din 1772 relativ la ecuațiile liniare cu mai multe necunoscute. În perioada 1810 a întemeiat și a contribuit substanțial la publicația periodică "Annales de mathématiques pures et appliquées", numită și "Analele lui Gergonne" ("Annales de Gergonne"), revistă care a existat până în 1832.
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
fi fost înălțată biserica « Sf. Nicolae » din localitate, care în 1909 se afla în ruină din motive necunoscute nouă. În curtea actualei biserici se află o cruce din piatră, de la jumătatea secolului al XIX - lea, poate de pe vremea vechiului lăcaș. Analele parlamentare din 1831 semnalează și ele satul Plavia, ca făcând parte din plasa Cricov a Jud. Săcueni și având doar 58 de familii. Până în 1845 (când s-a desființat jud. Saac), Plavia era resedința plasii Tohani, afirmație ce ni se
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
din Sevastopol, iar în 1902-1904 este unul din inițiatorii fondării "Societății Naturaliștilor și Amatorilor de Științe ale Naturii din Basarabia", care a activat în incinta Muzeului Zemsvei până în anul 1917, fiifnd președintele acesteia. A fost de asemenea unul din redactorii Analelor Societății - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în anii 1910-1914 contribuie la fondarea Muzeului Zemstvei din Bender. Este autorul a 8 lucrări științifice
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în anii 1910-1914 contribuie la fondarea Muzeului Zemstvei din Bender. Este autorul a 8 lucrări științifice în domeniul zoologiei, publicate în Analele unor universități din Rusia și din alte țări europene. A avut titlul de consilier de stat. A fost decorat cu ordinele "„Sf. Stanislav”" și "„Sf. Ana”" de gradul II, "„Sf. Vladimir”" de gr.IV și gr III și "„Ordinul de
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
1937), Fenomene obișnuite dar rar întâlnite, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Contribuții la climatologia Moldovei (temperatura), BSRRG, LVI, 23 p.; (1938), Mișcarea aerului în Câmpia Română, Noui contribuțiuni, BSRRG, LVII, p. 288-295; (1941), Iarna anului 1939 - 1940 în orașul Iași, Analele Moldovei, I, Iași; (1943), Note asupra vântului de S.E. (Băltărețul) în România, Analele Moldovei, II, Iași; (1973), Vântul de sud-est (Băltărețul) - contribuțiuni la climatologia României, 1943 (reeditare postumă), Terra, 2, p. 55-58; FIGURI DE GEOGRAFI IEȘENI, Iași, Editura CORSON, 1999
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
climatologia Moldovei (temperatura), BSRRG, LVI, 23 p.; (1938), Mișcarea aerului în Câmpia Română, Noui contribuțiuni, BSRRG, LVII, p. 288-295; (1941), Iarna anului 1939 - 1940 în orașul Iași, Analele Moldovei, I, Iași; (1943), Note asupra vântului de S.E. (Băltărețul) în România, Analele Moldovei, II, Iași; (1973), Vântul de sud-est (Băltărețul) - contribuțiuni la climatologia României, 1943 (reeditare postumă), Terra, 2, p. 55-58; FIGURI DE GEOGRAFI IEȘENI, Iași, Editura CORSON, 1999, pp. 69-71
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
al Asociației Române pentru Clubul de la Romă, membru de onoare al Executive Club Luxembourg, membru în Comitetul de Patronaj al Centrului de Studii și Documentare România -Luxemburg, membru în Comitetul Național Român pentru Deceniul Mondial al Dezvoltării Culturale ; directorul revistei Analele Institutului Național de Cercetări Economice , membru în colegiul de redacție al Revue Roumaine des Sciences Sociales; comunicări și referate la sesiunile Academiei Române, al cărei membru correspondent este din 1974 și membru titular din 1990.
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
lui Gheorghe Brătianu despre rolul mediului geografic în etnogeneza și evoluția istorică a românilor, în Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași, nr.9, 1988 (1990), p. 481-487. 35.Preocupări ale abatelui Henri Breuil privind unele descoperiri arheologice din România, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, XXXVI, 1990, p. 127-130. 36.Contribuții privind evoluția culturii ceramicii liniare pe teritoriul Moldovei, în Arheologia Moldovei, XIII, 1990, p. 13-47. 37.Considerații privind semnificația cuvântului cométai, în Thraco-Dacica, XII, 1991, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 133-135 (în colaborare cu M. Vasilescu). 38.Tradiții geto-dacice ale luptei pentru independență poporului român, în Patrimoniu, nr.2/1991, Chișinău, p. 2-6. 39.Inscripția cu semne runice de la Herla (comunicări Slatina, jud. Suceava), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în colaborare cu M. Ignat). 3.Activitatea Laboratorului de cercetări istorice în primul semestru al anului 1983, în Buletin științific. Istorie, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 175-176. 4.Călătorie arheologică în Franța, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 203-206. 5.Profesorul Marin Dinu la a 65-a aniversare, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
științific. Istorie, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 175-176. 4.Călătorie arheologică în Franța, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 203-206. 5.Profesorul Marin Dinu la a 65-a aniversare, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică “Istoria spațiului carpato-nistrian până în secolele XV-XVII, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 368-369. 7.Viața științifică
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 203-206. 5.Profesorul Marin Dinu la a 65-a aniversare, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică “Istoria spațiului carpato-nistrian până în secolele XV-XVII, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 368-369. 7.Viața științifică a Facultății de Istorie, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 365-366. 8.“Cultură Vinca și legăturile
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică “Istoria spațiului carpato-nistrian până în secolele XV-XVII, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 368-369. 7.Viața științifică a Facultății de Istorie, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 365-366. 8.“Cultură Vinca și legăturile sale” - Simpozion internațional de arheologie (Resita-Baile Herculane-Timisoara, 12-17 mai 1991), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
p. 368-369. 7.Viața științifică a Facultății de Istorie, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 365-366. 8.“Cultură Vinca și legăturile sale” - Simpozion internațional de arheologie (Resita-Baile Herculane-Timisoara, 12-17 mai 1991), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 366-367. 9.Session scientifique dédiée à l’aniversaire du centenaire de l’enseignement archéologique à l’Université de Iași (11-13 XI. 1994), în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1986, în Arheologia Moldovei, XII, 1988, p. 326-327. 7.N.Kalicz, Kökori falu Aszódon, Aszód, 1985, în Arheologia Moldovei, XII, 1988, p. 328-329. 8.La genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, Iași, 1987, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXV, 1989, p. 89-90. 9.J.Guilaine, A.Freises, R.Montjardin, Leucate-Corrège, habitat noyé du Néolithique Cardial, Toulouse et Sète, 1984, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXVI, 1990, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, Iași, 1987, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXV, 1989, p. 89-90. 9.J.Guilaine, A.Freises, R.Montjardin, Leucate-Corrège, habitat noyé du Néolithique Cardial, Toulouse et Sète, 1984, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXVI, 1990, p. 166-167. 10.Archäologische Nachrichten aus Baden, 38-39, Freiburg, 1987, în Arheologia Moldovei, XIV, 1991, p. 167. 11.Chipped Stone Industries of early farming cultures în Europe, Warszawa, 1987, în Arheologia
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]