586 matches
- 
  
  cu examinatorul din fața sa, fără a-l vedea, dar nu recunoaște că nu-l vede. N.G. prezenta, la examenul ocular, tensiunea intraoculară, câmpul vizual, electrooculografia și examenul de retină al mișcărilor oculare normale. Leziunea agnozică era localizată în conexiunile dintre analizatorul occipital primar și ariile asociative. N.G. suferea de o agnozie de vedere ("orbire corticală"). Comportamentul net diferit dintre un orb (care cunoaște conștient că este orb) și unul care nu cunoaște (nu e conștient că este orb) stabilește diagnosticul deSpiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773] 
- 
  
  Orbul agnozic nu evită primejdia, neștiind că nu o vede; el nu se apără de nimic și este supus incontinuu riscurilor. N.G. continua să viseze în imagini, deoarece le înmagazinase în engrame înaintea accidentului vascular. Vuilleumier a demonstrat persistența activității analizatorului vizual primar la agnosticii vizuali, dovedind că leziunea se află în zonele asociative (Vuilleumier et. al, 2002). El dovedește că analizatorul primar nu este suficient pentru a determina agnozia vederii. Există o formă a agnoziei vizuale "cu confabulații", descrisă deSpiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773] 
- 
  
  N.G. continua să viseze în imagini, deoarece le înmagazinase în engrame înaintea accidentului vascular. Vuilleumier a demonstrat persistența activității analizatorului vizual primar la agnosticii vizuali, dovedind că leziunea se află în zonele asociative (Vuilleumier et. al, 2002). El dovedește că analizatorul primar nu este suficient pentru a determina agnozia vederii. Există o formă a agnoziei vizuale "cu confabulații", descrisă de Armin Schneider în revista Science. Bolnavul adus în cabinetul medical, uitându-se în gol ca toți orbii, se adresează medicului cuSpiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773] 
- 
  
  vocabular abstracte. Al doilea principiu de bază al educației senzoriale exprimă cerința de a fi exersate continuu și sistematic toate simțurile. Sub acest aspect este unanim recunoscută superioritatea „lecțiilor bazate pe lucruri” față de exercițiile senzoriale limitate la activitatea unui singur analizator. Ca atare copilul trebuie plasat în situații reale caracteristice activităților libere. În asemenea condiții exercițiul senzorial va constitui o veritabilă experiență de viață. În general, forma exercițiilor senzoriale trebuie să varieze în conformitate cu nivelul de dezvoltare mintală a copiilor. Astfel, laACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701] 
- 
  
  ca în sala de grupă să existe un colț permanent cu materiale variate pentru exercițiile senzoriale, materiale ce trebuie schimbate în mod periodic. În ceea ce privește expunerea materialului pe masă, aceasta se va realiza întotdeauna în funcție de: necesitatea exersării simultane a mai multor analizatori; necesitatea repetării de către copii a unor jocuri și exerciții în mod independent; numărul de copii care participă la joc și de conținutul acestuia. De asemenea, exercițiile senzoriale au o eficiență sporită atunci când sunt organizate individual sau cu un număr restrânsACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701] 
- 
  
  4, 5, 6). Se arată semnul cifrei 6 și se așază sub mulțimea nou formată (cu 6 elemente); se recomandă să fie de culoare și mărime diferită. Pentru fixarea acestui număr se fac exerciții variate, inclusiv prin antrenarea mai multor analizatori (vizual, auditiv, tactil), având ca sarcini: • raportarea numărului la cantitate (se dă o mulțime de obiecte și se cere să se afle câte obiecte sunt în mulțime); • raportarea cantității la număr (se indică numărul de obiecte și copiii construiesc mulțimiACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701] 
- 
  
  necesare sporite preocupări pentru ameliorarea și optimizarea metodologiei didactice a activităților cu conținut matematic. Pe această linie se înscriu: a. o foarte bună cunoaștere a obiectivelor și strategiilor didactice ale predării-învățării matematicii la clasa I; b. antrenarea cât mai multor analizatori în perceperea și intuirea experiențelor didactice care vor conduce, prin generalizare și abstractizare, la formarea conceptului de număr natural; c. variate și nuanțate exemplificări cu ajutorul materialului didactic, concordante cu specificul gândirii preșcolarilor, pentru ilustrarea situațiilor posibile, urmate de sublinierea notelorACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701] 
- 
  
  de copii, așa cum am realizat-o în timp. Modele ilustrative de proiecte didactice ale activității 1.Grupa mică — 3—4 ani Denumirea activității: activitate matematică : Joc didactic „Câte cuburi am ascuns". Scopul: Fixarea număratului până ia trei, determinarea cantității prin analizatorul tactil. Obiectivele activității : cognitive: recunoașterea și determinarea numărului de obiecte prin pipăit; numărări până la trei. afective: a se bucura de reușită, a stimula acțiunea prin surpriza descoperirii. motorii: precizarea mișcărilor, manevrarea obiectelor (cuburilor). Regulile jocului: Copilul e chemat de educatoareACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701] 
- 
  
  arate că astfel de influențe pot ave aloc fără să fie încălcate legile materiei și energiei). Autorul încearcă să descrie acest model al conștiinței dorind să renunțe la tradiționala comparație între suflet și corp. IV.4 ANALIZATORII IV.4.1. Analizatorul vizual Recepția luminii, adică a undelor electromagnetice cu lungimi de undă având valorile cuprinse ântre 400-760nm este una din activitățile cele mai importante pentru viața organismelor deoarece permite obținerea celei mai mari cantități de informații despre mediul exterior. Adaptarea organismelorBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  Dimpotrivă, la animalele de pradă, cum sunt leul, tigrul sau pisica, ambii ochi trebuie să privească în aceeași direcție, spre același obiect, pentru a avea o imagine spațială (de aceea ochii lor sunt foarte apropiați). IV.4.3. Biofizica vederii Analizatorul optic are trei segmente: Căi nervoase care au releu subcortical Proiecția corticală în care se inversează imaginea In cele ce urmează nu ne vom referi decât la primul element, studiul celorlalte elemente depășind cadrul acestei cărți. Partea cea mai importantăBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  unor celule cu conuri diferite, atunci toate nuanțele de culori apar datorită stimulării simultane, dar în moduri diferite, a celor 3 clase de celule cu conuri. In acest din ultim caz informațiile parcurg căi paralele diferite ale segmentului intermediar al analizatorului vizual până la segmentul central din cortexul vizual. Dacă se adaugă la aceste trei tipuri de conuri și bastonașele, atunci există patru tipuri de celule receptoare. Unele teorii tricromatice susțin și existența, în cortexul vizual, a unor zone corespunzătoare fiecărei culoriBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  cu lumină roșie iar asupra celuilalt separat cu lumină galben-verde; culoarea percepută de persoana respectivă este oranj. Acest fapt demostrează că sinteza culorilor este realizată doar parțial la nivelul retinei (nivelul receptor); ea este definitivată la nivelul celorlalte componente ale analizatorului vizual. In ceeace privește capacitatea de transmisie a informației, s-a calculat că analizatorul viual transmite cel mai mare flux de informație în raport cu ceilalți analizatori (auditiv, olfactiv, gustativ), acesta fiind de circa 4*108 biți într-o secundă. Acest faptBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  respectivă este oranj. Acest fapt demostrează că sinteza culorilor este realizată doar parțial la nivelul retinei (nivelul receptor); ea este definitivată la nivelul celorlalte componente ale analizatorului vizual. In ceeace privește capacitatea de transmisie a informației, s-a calculat că analizatorul viual transmite cel mai mare flux de informație în raport cu ceilalți analizatori (auditiv, olfactiv, gustativ), acesta fiind de circa 4*108 biți într-o secundă. Acest fapt justifică caracterizarea retinei ca fiind un “țesut nervos prin care creierul și-a creatBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  doar parțial la nivelul retinei (nivelul receptor); ea este definitivată la nivelul celorlalte componente ale analizatorului vizual. In ceeace privește capacitatea de transmisie a informației, s-a calculat că analizatorul viual transmite cel mai mare flux de informație în raport cu ceilalți analizatori (auditiv, olfactiv, gustativ), acesta fiind de circa 4*108 biți într-o secundă. Acest fapt justifică caracterizarea retinei ca fiind un “țesut nervos prin care creierul și-a creat un mod de a privi lumea din afară”, el comportându-seBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  secundă. Acest fapt justifică caracterizarea retinei ca fiind un “țesut nervos prin care creierul și-a creat un mod de a privi lumea din afară”, el comportându-se ca un microcomputer atașat computerului central care este creierul. IV.4.7. Analizatorul auditiv IV.4.7.1 Sunetul și calitățile sunetului Sunetul reprezintă o undă care se propagă într-un mediu elastic prin intermediul câmpului sonor. Unda sonoră poate produce o senzație auditivă dacă îndeplinește următoarele condiții. 1) Sunetul trebuie să aibă frecvențaBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  o mărime relativă) permite măsurarea tuturor mărimilor relative în dB. De exemplu putem exprima masa relativă a unei persoane, dacă impunem un prag de masă. Dacă m0 =6Kg, pentru o masă de 60 Kg găsim: IV.4.7.3. Structura analizatorului auditiv Procesul de auz poate fi privit ca fenomenul de conversie a energiei mecanice, a undei sonore (sub forma variației de presiune din atmosferă), în semnale electrice care sunt procesate de câmpul auditiv al creierului. Analizatorul auditiv conține următoarele părțiBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  4.7.3. Structura analizatorului auditiv Procesul de auz poate fi privit ca fenomenul de conversie a energiei mecanice, a undei sonore (sub forma variației de presiune din atmosferă), în semnale electrice care sunt procesate de câmpul auditiv al creierului. Analizatorul auditiv conține următoarele părți: 1) urechea externă; 2) urechea medie; 3) urechea internă. Urechea externă este alcătuită din pavilion, canalul (ductul) auditiv și timpanul. Pavilionul produce defazări și atenuări diferențiate ale undelor sonore, întărind efectul de localizare în spațiu. DuctulBIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006] 
- 
  
  cu un conținut concret, clar și exact. Diferitele substanțe chimice se pot prezenta elevilor fie sub forma materialului de distribuit fie a unor colecții materiale (mostre). În primul caz perceperea este mai bună deoarece se realizează prin antrenarea mai multor analizatori. De exemplu când se studiază cuprul, elevii pot constata că este solid, de culoare roșie - arămie , maleabil , etc. Demonstrarea proprietăților substanțelor se face orientând observațiile elevilor prin îndrumări și întrebări adecvate, astfel ca ei să perceapă trăsăturile caracteristice esențiale șiAbordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982] 
- 
  
  senzorial: stimulul de la un singur organ senzorial este prelucrat în mod instinctiv. * Evitarea perceperii directe: perceperea directă conduce rapid spre suprasolicitare. * Închiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil și olfactiv mai ales. * Rezonanța: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial. Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism exemple Hipersensibilitate tactila * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva * AcceptaAUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870] 
- 
  
  profesia de predareînvățareevaluare, în scopul realizării obiectivelor -cadru și a obiectivelor de referință, din programele școlare. Codurile folosite de profesori în comunicarea didactică sunt: cuvântul, imaginea, sunetul, mișcarea, pauzele logice și psihologice, intonația, stările afective etc. Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ. În situațiile școlare de instruire, sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizate sauCOMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272] 
- 
  
  modem, date care pot fi vizualizate și analizate pe baza unor algoritmi specifici fiecărui parametru configurat. Aceste date acumulate în PC pot fi prelucrate prin intermediul unor module adiționale numite extensii, care analizează datele și pot răspunde la unele întebări ale analizatorului sau beneficiarului: dacă este momentul optim pentru aplicarea unui tratament; dacă trebuie aplicată o udare; ce produse se pot utiliza la aplicarea tratamentului etc. Pentru buna funcționare a sistemului AgroExpert, se urmărește ca stația de bază să fie amplasată înCOMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058] 
- 
  
  cu relaxarea. Pentru acest lucru sunt recomandate metode de educare a îndemânării, prin însușirea de noi și variate priceperi și deprinderi motrice, avându-se în vedere că mărirea rezervei de deprinderi motrice are efecte pozitive asupra capacității de funcționare a analizatorului motric. Chiar dacă aceste deprinderi noi nu sunt însușite la perfecție, ele au un rol foarte mare în a crea noi senzații motrice. În acest sens este indicată folosirea frecventă a jocurilor sportive, altele decât badmintonul, pentru educarea îndemânării ca aptitudineBadminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128] 
- 
  
  intensității vocii sau al exprimării gramaticale). Sistemul audio-fonator Prin definiție, copilul cu disfuncție auditivă este un deficient datorită rupturii produse în relația om-mediu (natural și social), ca urmare a lipsei informațiilor provenite în mod normal pe cale auditivă. Defectul unui analizator influențează negativ în primul rând acele procese psihice a căror dezvoltare depinde de analizatorul lezat. Copilul surd se află într-o situație dificilă din punct de vedere medical și psihopedagogic, deoarece stimulii sonori, care sunt absenți, reprezintă principalul vehicul alDeficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376] 
- 
  
  este un deficient datorită rupturii produse în relația om-mediu (natural și social), ca urmare a lipsei informațiilor provenite în mod normal pe cale auditivă. Defectul unui analizator influențează negativ în primul rând acele procese psihice a căror dezvoltare depinde de analizatorul lezat. Copilul surd se află într-o situație dificilă din punct de vedere medical și psihopedagogic, deoarece stimulii sonori, care sunt absenți, reprezintă principalul vehicul al limbajului verbal. În prezența leziunilor la cele doua sisteme de semnalizare (primul care evidentiazăDeficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376] 
- 
  
  circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din care trebuie să se constituie vocea. La copilul surd audiția defectuoasă va trebui compensată parțial de un alt feed-back care se bazează pe resturile auditive, analizatorul vizual, cutanat, senzații proprioceptive. Copilul auzitor deprinde limbajul în practica auzirii, anterior unui învățământ sistematic si conștient. Limbajul și vocea sunt permanent controlate de ureche prin intermediul sistemului fonator care realizează feed-back-ul audio-verbal. Copilul cu surditate prelingvistică este în retard dinDeficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]