3,642 matches
-
indicate de la pct. 1.4 până la 1.9 ale prezentei subanexe. 1.4. Încercarea de etanșeitate Trebuie efectuată o încercare de etanșeitate a sistemului. Sonda este deconectată de la sistemul de evacuare și introdusă în priza. Se pune în funcțiune pompa analizorului. După o perioada inițială de stabilizare, toate aparatele de măsurare a debitului ar trebui să indice "zero". În caz contrar conductele de prelevare trebuie controlate iar erorile corectate. Cantitatea maxima acceptată a pierderilor prin neetan��eitate pe latura vidată este
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
să indice "zero". În caz contrar conductele de prelevare trebuie controlate iar erorile corectate. Cantitatea maxima acceptată a pierderilor prin neetan��eitate pe latura vidată este de 0,5 % din debitul de curgere curent, pentru porțiunea de sistem controlată. Debitele analizorului și ale derivației pot fi folosite pentru a estima debitele de curgere curente. O alta metoda presupune introducerea unei schimbări graduale în concentrație la intrarea în conducta de prelevare, prin înlocuirea gazului de punere la zero, printr-un gaz de
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
etalon. Debitele de gaz folosite trebuie să fie aceleași ca pentru etalonarea gazelor de evacuare. 1.5.2. Timpul de încălzire Timpul de încălzire trebuie să fie conform cu recomandările producătorului aparatului. În lipsa indicațiilor se recomanda un timp de încălzire al analizoarelor de minim doua ore. 1.5.3. Analizoarele NDIR și HFID Analizorul NDIR trebuie să fie reglat, dacă este necesar, iar flacara de ardere a analizorului HFID trebuie să fie optimizată (pct. 1.8.1). 1.5.4. Etalonarea Pentru
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
aceleași ca pentru etalonarea gazelor de evacuare. 1.5.2. Timpul de încălzire Timpul de încălzire trebuie să fie conform cu recomandările producătorului aparatului. În lipsa indicațiilor se recomanda un timp de încălzire al analizoarelor de minim doua ore. 1.5.3. Analizoarele NDIR și HFID Analizorul NDIR trebuie să fie reglat, dacă este necesar, iar flacara de ardere a analizorului HFID trebuie să fie optimizată (pct. 1.8.1). 1.5.4. Etalonarea Pentru o utilizare normală, pe orice plaja de funcționare
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
gazelor de evacuare. 1.5.2. Timpul de încălzire Timpul de încălzire trebuie să fie conform cu recomandările producătorului aparatului. În lipsa indicațiilor se recomanda un timp de încălzire al analizoarelor de minim doua ore. 1.5.3. Analizoarele NDIR și HFID Analizorul NDIR trebuie să fie reglat, dacă este necesar, iar flacara de ardere a analizorului HFID trebuie să fie optimizată (pct. 1.8.1). 1.5.4. Etalonarea Pentru o utilizare normală, pe orice plaja de funcționare a aparatului, trebuie să
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
fie conform cu recomandările producătorului aparatului. În lipsa indicațiilor se recomanda un timp de încălzire al analizoarelor de minim doua ore. 1.5.3. Analizoarele NDIR și HFID Analizorul NDIR trebuie să fie reglat, dacă este necesar, iar flacara de ardere a analizorului HFID trebuie să fie optimizată (pct. 1.8.1). 1.5.4. Etalonarea Pentru o utilizare normală, pe orice plaja de funcționare a aparatului, trebuie să se facă etalonarea acestuia. Cu ajutorul aerului sintetic purificat (sau azot) se pun la zero
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
HFID trebuie să fie optimizată (pct. 1.8.1). 1.5.4. Etalonarea Pentru o utilizare normală, pe orice plaja de funcționare a aparatului, trebuie să se facă etalonarea acestuia. Cu ajutorul aerului sintetic purificat (sau azot) se pun la zero analizoarele de CO, CO(2), NO(x), HC și O(2). Gazele de etalonare corespunzătoare se introduc în analizoare, valorile sunt înregistrate, iar curbele de etalonare sunt stabilite conform pct. 1.5.5. Se verifica din nou reglajul la zero și
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
orice plaja de funcționare a aparatului, trebuie să se facă etalonarea acestuia. Cu ajutorul aerului sintetic purificat (sau azot) se pun la zero analizoarele de CO, CO(2), NO(x), HC și O(2). Gazele de etalonare corespunzătoare se introduc în analizoare, valorile sunt înregistrate, iar curbele de etalonare sunt stabilite conform pct. 1.5.5. Se verifica din nou reglajul la zero și se repeta dacă este necesar, procedura de etalonare. 1.5.5. Stabilirea curbei de etalonare 1.5.5
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
conform pct. 1.5.5. Se verifica din nou reglajul la zero și se repeta dacă este necesar, procedura de etalonare. 1.5.5. Stabilirea curbei de etalonare 1.5.5.1. Principiu general Se stabilește curba de etalonare a analizorului determinând cel puțin cinci puncte de etalonare (în afară de zero) dispuse cât mai uniform posibil. Concentrația nominală cea mai mare, trebuie să fie egala sau mai mare decât la 90% din scala completa. Curba de etalonare este calculată prin metoda celor
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
mai mult de +/- 2% față de valoarea nominală în orice punct de etalonare dar nu mai mult de +/- 1% din întreaga scala. Curba și punctele de etalonare permit verificarea ca etalonarea a fost corect executată. Trebuie indicați diferiți parametri caracteristici ai analizorului, astfel: - domeniul de măsura, - sensibilitatea, - data etalonării. 1.5.5.2. Etalonarea la mai puțin de 15% din întreaga scala Se stabilește curba de etalonare a analizorului determinând minim 10 puncte de etalonare (în afară de zero) dispuse în așa fel ca
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
verificarea ca etalonarea a fost corect executată. Trebuie indicați diferiți parametri caracteristici ai analizorului, astfel: - domeniul de măsura, - sensibilitatea, - data etalonării. 1.5.5.2. Etalonarea la mai puțin de 15% din întreaga scala Se stabilește curba de etalonare a analizorului determinând minim 10 puncte de etalonare (în afară de zero) dispuse în așa fel ca 50% din punctele de etalonare să fie inferioare a 10% din întreaga scala. Curba de etalonare se stabilește prin metoda celor mai mici pătrate. Curba de etalonare
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
un gaz de punere la zero și un gaz de etalonare (conținutul de NO trebuie să fie egal cu cca. 80% din plaja de funcționare, iar concentrația de NO(2) în amestec cu gazul sub 5% în concentrație de NO). Analizorul de NO(x) trebuie să fie în modul de funcționare NO astfel încât gazul de etalonare să nu treacă prin convertizor. Concentrația indicată trebuie să fie înregistrată. 1.7.3. Calcule Eficienta convertizorului de NO(x) se calculează cu următoarea formula
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
7.5 1.7.4. Adaosul de oxigen Cu ajutorul unui racord în T, se adauga continuu oxigen în fluxul de gaz până ce concentrația indicată ajunge cu cca. 20% mai mică decât concentrația de etalonare afișată conform pct. 1.7.2 (analizorul fiind folosit în modul de funcționare NO). Concentrația înregistrată corespunde literei "c" din formula. Înaintea acestei operațiuni ozonizatorul trebuie scos din funcțiune. 1.7.5. Punerea în funcțiune a ozonizatorului Ozonizatorul este deci pus în funcțiune pentru a furniza suficient
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
ozonizatorului Ozonizatorul este deci pus în funcțiune pentru a furniza suficient ozon pentru a reduce concentrația de NO la cca. 20% (minimum 10%) din concentrația de etalonare indicată la pct. 1.7.2. Concentrația înregistrată corespunde literei "d" din formula (analizorul fiind folosit în modul de funcționare NO). fig. 1 1.7.6. Modul de funcționare NO(x) Analizorul de NO va fi comutat pe modul de funcționare NO(x) pentru ca amestecul de gaze [(constituit din NO, NO(2), O(2
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
la cca. 20% (minimum 10%) din concentrația de etalonare indicată la pct. 1.7.2. Concentrația înregistrată corespunde literei "d" din formula (analizorul fiind folosit în modul de funcționare NO). fig. 1 1.7.6. Modul de funcționare NO(x) Analizorul de NO va fi comutat pe modul de funcționare NO(x) pentru ca amestecul de gaze [(constituit din NO, NO(2), O(2), și N(2)] să treacă prin convertizor. Concentrația înregistrată corespunde literei "a" din formula [analizorul fiind folosit în
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
funcționare NO(x) Analizorul de NO va fi comutat pe modul de funcționare NO(x) pentru ca amestecul de gaze [(constituit din NO, NO(2), O(2), și N(2)] să treacă prin convertizor. Concentrația înregistrată corespunde literei "a" din formula [analizorul fiind folosit în modul de funcționare NO(x)]. 1.7.7. Oprirea ozonizatorului Acum ozonizatorul este oprit. Amestecul de gaze indicat la pct. 1.7.6 traversează convertizorul pentru a ajunge în detector. Concentrația înregistrată corespunde literei "b" din formula
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
fiind folosit în modul de funcționare NO(x)]. 1.7.7. Oprirea ozonizatorului Acum ozonizatorul este oprit. Amestecul de gaze indicat la pct. 1.7.6 traversează convertizorul pentru a ajunge în detector. Concentrația înregistrată corespunde literei "b" din formula [analizorul fiind folosit în modul de funcționare NO(x)]. 1.7.8. Modul de funcționare NO O data comutat pe modul de funcționare NO, ozonizatorul fiind oprit, deasemenea se întrerupe alimentarea cu oxigen sau aer de sinteza. Valoarea NO(x) afișată de
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
fiind folosit în modul de funcționare NO(x)]. 1.7.8. Modul de funcționare NO O data comutat pe modul de funcționare NO, ozonizatorul fiind oprit, deasemenea se întrerupe alimentarea cu oxigen sau aer de sinteza. Valoarea NO(x) afișată de analizor nu trebuie să depășească cu mai mult de +/- 5% valoarea măsurată conform pct. 1.7.2 (analizorul fiind în modul de funcționare NO). 1.7.9. Intervalul între încercări Eficienta convertizorului trebuie să fie verificată înainte de fiecare etalonare a analizorului
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
pe modul de funcționare NO, ozonizatorul fiind oprit, deasemenea se întrerupe alimentarea cu oxigen sau aer de sinteza. Valoarea NO(x) afișată de analizor nu trebuie să depășească cu mai mult de +/- 5% valoarea măsurată conform pct. 1.7.2 (analizorul fiind în modul de funcționare NO). 1.7.9. Intervalul între încercări Eficienta convertizorului trebuie să fie verificată înainte de fiecare etalonare a analizorului de NO(x). 1.7.10. Randamentul cerut Randamentul convertizorului nu trebuie să fie mai mic de
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
analizor nu trebuie să depășească cu mai mult de +/- 5% valoarea măsurată conform pct. 1.7.2 (analizorul fiind în modul de funcționare NO). 1.7.9. Intervalul între încercări Eficienta convertizorului trebuie să fie verificată înainte de fiecare etalonare a analizorului de NO(x). 1.7.10. Randamentul cerut Randamentul convertizorului nu trebuie să fie mai mic de 90%, dar un randament mai mare de 95% este recomandat. Nota: Dacă cu analizorul în plaja de funcționare cea mai curenta, ozonizatorul nu
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
convertizorului trebuie să fie verificată înainte de fiecare etalonare a analizorului de NO(x). 1.7.10. Randamentul cerut Randamentul convertizorului nu trebuie să fie mai mic de 90%, dar un randament mai mare de 95% este recomandat. Nota: Dacă cu analizorul în plaja de funcționare cea mai curenta, ozonizatorul nu permite obținerea unei reduceri de la 80% la 20% conform pct. 1.7.5, atunci se utilizează plaja cea mai ridicată care va asigura aceasta reducere. 1.8. Reglajul FID-ului 1
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
trebuie să fie reglat conform indicațiilor producătorului aparatului. Se utilizează un gaz de etalonare conținând propan și aer pentru optimizarea răspunsului în plaja de funcționare uzuală. Debitele de combustibil și de aer fiind reglate conform recomandărilor producătorului, se introduce în analizor un gaz de etalonare cu 350 +/- 75 ppm C. Răspunsul aparatului pentru un debit de combustibil dat este determinat din diferența între răspunsul gazului de etalonare și răspunsul gazului de punere la zero. Debitul de combustibil trebuie să fie reglat
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
cu gazul de punere la zero pentru debitele de combustibil. Se trasează o curba a diferenței celor doua răspunsuri iar debitul de combustibil este reglat spre partea cea mai bogata a curbei. 1.8.2. Factori de răspuns pentru hidrocarburi Analizorul trebuie să fie calibrat utilizând propan în amestec cu aer și cu aer de sinteza purificat, conform pct. 1.5. Factorii de răspuns trebuie să fie determinați la punerea în funcțiune a unui analizor și, după intervale lungi de timp
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
2. Factori de răspuns pentru hidrocarburi Analizorul trebuie să fie calibrat utilizând propan în amestec cu aer și cu aer de sinteza purificat, conform pct. 1.5. Factorii de răspuns trebuie să fie determinați la punerea în funcțiune a unui analizor și, după intervale lungi de timp, în perioada duratei de serviciu. Factorul de răspuns R(f), pentru un grup de hidrocarburi dat, este raportul între valoarea C1 indicată de FDI și concentrația gazului în butelie, exprimat în ppm C1. Concentrația
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]
-
90 ≤ R(f) ≤ 1,10 în raport cu factorul de răspuns [R(f)] de 1,00 pentru amestec de propan și aer sintetic purificat. 1.8.3. Verificarea interferentei oxigenului Verificarea interferentei oxigenului trebuie să fie efectuată la punerea în funcțiune a analizorului și, prin urmare, la intervale lungi de timp în perioada duratei de serviciu. Factorul de răspuns trebuie să fie determinat conform pct. 1.8.2. Gazele de încercare folosite și gama de factori de răspuns, recomandați sunt: - Propan și azot
ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149784_a_151113]