1,142 matches
-
pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna - fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința de putere, iar posibilitatea ameliorării ei este o utopie, istoria nefiind decât o demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel internațional, lipsit de autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber, iar statele se comportă precum oamenii din starea de natură descrisă de Hobbes în Leviathanul - de aici așadar anarhia și ostilitatea culminând cu conflicte militare din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Copeland, cu teoria cooperării Marilor Puteri) se plasează între nivelurile doi și trei atunci când încearcă să explice simultan evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale. Versiunea realistă structurală (neorealismul) operează strict la nivelul sistemic, considerând că structura anarhică a sistemului constrânge statele la aplicarea principiului autoajutorării și la formarea de balanțe de putere. Opus neorealismului, instituționalismul neoliberal operează tot la nivelul sistemic, însă-și orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ultimă instanță, recunoașterea dreptului celui mai puternic de a conduce lumea. Războiul nu este generat de o incapacitate a statelor de a se înțelege între ele, ci este în mod fundamental rezultatul unor interese conflictuale care, într-un mediu internațional anarhic, conduc la tensiuni în relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor - actori raționali și egoiști - într-un sistem internațional anarhic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anarhic, conduc la tensiuni în relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor - actori raționali și egoiști - într-un sistem internațional anarhic. Iar asta face din idealismul wilsonian o cale neviabilă de construcție a politicii externe și a celei internaționale în general, întrucât pacea nu poate fi instaurată prin concepte morale și legislative care sunt aplicabile și, posibil, de conceput numai la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în cadrul emisferei vestice era amenințată de destabilizarea balanței de putere europene. Nivelul sistemic - caracteristica principală a sistemului internațional, care determină în mod fundamental relațiile între statele-națiune, este lipsa unei autorități superioare recunoscută de state. Cu alte cuvinte, sistemul internațional este anarhic. Acest principiu de ordonare a sistemului internațional conferă statelor din interiorul său libertatea de a decide în mod suveran și autonom care le sunt interesele și care sunt cele mai bune metode și căi de urmare și promovare a acestora
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
libertatea de a decide în mod suveran și autonom care le sunt interesele și care sunt cele mai bune metode și căi de urmare și promovare a acestora. Tensiunea existentă la nivelul sistemului - impusă de caracteristica sa de a fi anarhic - este amplificată de faptul că puterea statelor în sistem este inegal distribuită. Altfel spus, statele se diferențiază între ele în funcție de puterea pe care o dețin. Însă puterea este întotdeauna relativă, ea nu poate fi măsurată cu exactitate, fiind mai degrabă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
morali, pentru că aceștia nu sunt adecvați unei analize politice. Nu putem aplica acțiunii statelor aceleași precepte morale care funcționează la nivel individual sau național, deoarece acestea se sprijină pe autoritatea națională pentru a fi respectate și aplicate. În sistemul internațional anarhic însă, nu există o astfel de autoritate superioară care să reglementeze relațiile dintre state - ca atare, aceste relații sunt reglementate de raporturile de putere dintre acestea. Mai mult decât atât, nu putem cădea în eroarea de a considera principiile morale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să explice comportamentul statelor prin identificarea unor factori pereni, care se detașează de circumscrierile situaționale, și influențează comportamentul statelor în sistemul internațional. Principalul astfel de factor este puterea. Punctul de plecare al teoriei realiste este natura sistemului internațional, care este anarhic, ceea ce înseamnă că în cadrul sistemului internațional nu există nici o autoritate executivă superioară statului, care să-i reglementeze comportamentul. Ca atare, statele nu sunt constrânse în comportamentul lor extern decât de acțiunile celorlalte state și de propriile lor interese și capacități
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
exemplu de acest fel - resursele adunate din provincii sau prin tributul statelor aflate pe orbita sa erau redistribuite prin voința puterii centrale. În economia-lume, puterea nu mai este concentrată într-un singur punct, mai multe centre concurând, în cadrul unui sistem anarhic, pentru aceleași resurse. Dincolo de diferențele de organizare, cele două formule se aseamănă în scop: utilizarea de către centru a resurselor periferiei. Wallerstein afirmă că actualul sistem de economie-lume își are originile la sfârșitul Evului Mediu, în secolul al XVI-lea. Mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al actorului, în sensul că, pornind de la un set minimal de asumpții despre stat și motivația acțiunii sale, trebuie să arate cum constrângerile structurale generează rezultatul așteptat. O asemenea teorie este cea a balanței de putere. Astfel, într-un mediu anarhic, caracterizat de auto-ajutorare, statul are drept scop suprem supraviețuirea, ca precondiție pentru atingerea tuturor celorlalte scopuri. Pentru aceasta, el va căuta să-și sporească puterea, ceea ce nu înseamnă neapărat maximizarea ei. Puterea nu este un scop în sine, ci un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de John Mearsheimer (2003) nu se limitează la nivelul sistemului, ci își propune să fie și o teorie a politicii externe. Și în acest caz, viziunea fundamentală asupra domeniului redă o lume de state căutând să supraviețuiască într-un mediu anarhic, caracterizat de auto-ajutorare. Cea de-a doua ipoteză este aceea că statele posedă o anumită capacitate militară ofensivă, care le face să fie periculoase unele pentru celelalte. În această lume, statele nu pot fi niciodată sigure că nu vor fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între state, inclusiv în domeniul securității. Spre exemplu, Charles Glaser consideră că realismul structural waltzian pune în mod nejustificat semnul de egalitate între auto-ajutorare și adoptarea unor comportamente competitive, trecând cu vederea aspectele cooperative ale acțiunii statelor pe arena internațională anarhică. El pledează pentru o transformare a teoriei structurale, pornind de la dilema securității: statul trebuie să-și întărească propria capacitate de descurajare și de apărare, fără a submina astfel capacitățile de descurajare și apărare ale altor state. Aceasta ar presupune transformarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în toate ariile tematice ale politicii internaționale. Preferințele sale în ceea ce privește rezultatele interacțiunilor internaționale pot varia în timp, însă ele pot fi în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ la nivel mondial. Acest mediu, caracterizat de auto-ajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude, însă, existența unor niveluri ridicate de interdependență, cel puțin între anumite state. Într-un astfel de mediu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională Atât neorealiștii, cât și neoliberalii definesc anarhia ca fiind absența unui guvernământ central, însă diverg în privința constrângerilor pe care aceasta le exercită asupra comportamentului statelor. Neorealiștii afirmă că statul va căuta să supraviețuiască, iar mediul anarhic îl va face să se preocupe de putere și securitate și îl va predispune la conflict și competiție cu alte state; adeseori, statele nu cooperează chiar în situația unor interese comune (Grieco, 1988, p. 488; studiul este reeditat în Baldwin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
modului în care statele cooperează în condiții de anarhie, încercând să-și promoveze interesele în diverse arii tematice. Ei atrag atenția asupra interdependenței statelor și societăților, arătând că aceasta sporește nevoia de cooperare la nivel guvernamental. Însă, într-un mediu anarhic, în care nu există nici o autoritate care să impună respectarea angajamentelor, cooperarea este dificilă, mai ales din cauza incertitudinii privind acțiunile partenerilor. Cu toate acestea, neoliberalii arată că statele aflate în interacțiune pot adopta strategii care să sporească șansele cooperării internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și politica de putere sunt instituții ale anarhiei, nu caracteristici exogene și imuabile ale ei. Același statut îl au și concepțiile despre securitate care se bazează exclusiv pe considerarea propriului interes; ele sunt doar instituții particulare existând într-un mediu anarhic - cel internațional, unde instituțiile se definesc ca seturi relativ stabile de identități și interese (Wendt, 1992, p. 399). Odată ce realizăm că politica de putere, securitatea concepută ca un joc cu sumă zero sunt instituții și nu părți definitorii, determinate exogen
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
instituțiile se definesc ca seturi relativ stabile de identități și interese (Wendt, 1992, p. 399). Odată ce realizăm că politica de putere, securitatea concepută ca un joc cu sumă zero sunt instituții și nu părți definitorii, determinate exogen ale sistemului internațional anarhic, se deschide, conceptual și practic, posibilitatea pentru schimbarea acestor instituții. Cea mai importantă cale sugerată de Wendt este schimbarea imaginii despre sine, acest sine (self) care trebuie ajutat, și despre ceilalți actori similari. Dacă sinele (self) devine sistemul internațional, de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
subliniază nevoia de a crește cantitativ și calitativ numărul cercetărilor care tratează implicațiile teoriei constructiviste pentru practicile internaționale și pentru transformarea acestora. Concluzii O contribuție majoră a constructivismului este (re)descoperirea caracterului de „produs social” al lumii internaționale. Sistemul internațional anarhic nu este un fapt natural al vieții comunităților umane, precedând actorii internaționali și existând în afara interacțiunii umane, ci este un construct social validat și revalidat prin „reificarea” lui, prin prezentarea lui ca dat obiectiv. Ceea ce considerăm a fi realitatea internațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada „războiului rece”, studiile de securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste, dominante în epocă. Confruntarea dintre cele două superputeri a influențat întreaga lume, iar o viziune anarhică și competitivă asupra acesteia era firească. Prezentul capitol se va concentra mai întâi asupra acestei concepții tradiționale asupra securității. Ulterior este prezentată problema centrală, din acest punct de vedere, a relațiilor dintre state, cunoscută sub numele de „dilema securității”. Noțiunea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sociale, păstrarea monopolului asupra violenței legitime în virtutea suveranității fiind totodată scop și mijloc în atingerea acestui obiectiv. Pe de altă parte, statul se angajează, în regiunea delimitată prin granițe, să-și apere cetățenii în fața pericolelor „de afară”, inerente unui mediu anarhic și presupus ostil. Mediul internațional este, afirmă realiștii, o lume hobbesiană, a competiției, în care nu există o autoritate centrală de natură să impună ordinea. Acest fapt face ca fiecare dintre unitățile componente ale sistemului - statele - să-și urmărească pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Ca termen generic, „securitatea” unui stat se referă în primul rând la lipsa amenințărilor la adresa acestor valori și interese, precum și la capacitatea sa de a le apăra cu succes în caz de pericol. Prin împărțirea spațiului politic în „reglementat” și „anarhic”, statul trebuie să facă față, în primul rând, amenințărilor venite din exterior. În regiunea internă există autoritatea legitimă care poate impune ordinea, statul preocupându-se de securitatea indivizilor. Controlul asupra violenței îi permite să împiedice sau măcar să pedepsească orice folosire
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
presupunerii făcute de teoreticienii acestei perspective potrivit căreia starea fiecărui actor din sistemul internațional depinde de caracteristicile sistemului în care evoluează. Mediul internațional fiind unul competitiv, securitatea fiecărui stat este relaționată și dependentă de securitatea celorlalți participanți. Într-un mediu anarhic, securitatea nu va putea fi astfel niciodată absolută, ci doar relativă, afirmă Barry Buzan (1991, p. 34). Dilema securității Caracteristicile mediului, anarhia și competitivitatea fac din asigurarea securității o prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca „dilema securității”. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem (Herz, 1950). Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într-un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inițial aproape exclusiv de relațiile dintre Marile Puteri, mai ales dintre cei doi poli ai sistemului, prin prisma dimensiunii militare. Rolul privilegiat al forțelor armate era dat de capacitatea acestora de a apăra sau impune interesele statului într-un mediu anarhic și polarizat, în care ceilalți actori sunt mai degrabă competitori în lupta pentru putere. Supraviețuirea entității statale era considerată o problemă presantă și imposibil de rezolvat pe deplin. „Războiul rece” a fost o confruntare globală, purtată în termeni atât de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]