388 matches
-
optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători ancorați în fundamentele calitativiste. Alte lucrări semnificative care au tematizat metoda analizei discursive și au contribuit la consolidarea acestei abordări calitative
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tipologie a curentelor din interiorul ideologiei feministe, care se raportează la elemente proprii celorlalte ideologii particulare prezentate până aici: "Secolul XX a înregistrat mai multe variații sau variațiuni ale concepțiilor feministe, adeseori în combinație cu alte ideologii, ca socialismul sau anarhismul. Reprezentantele feminismului socialist, de exemplu, afirmau că femeile nu pot fi libere până când capitalismul nu va fi încoluit cu socialismul. Feminismul anarhic susținea că femeile vor fi opresate atâta timp cât va exista statul. Feministele lesbiene separatiste afirmau că femeile vor fi
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Hillary Clinton), apoi de partea celui de-al doilea președinte american de culoare (încă o dată, după părerea exprimată de laureata premiului Nobel pentru literatură, Toni Morrison). ANTI-STATISM Diferitele forme de contestare a puterii statului în SUA (anti-statism) merg de la no-statism (anarhism) la atitudini de stopare a extinderii puterii federale. În mod neașteptat pentru mulți europeni, neîncrederea în puterea statului, fie că este vorba de opoziție față de extinderea puterii guvernului federal în anumite sectoare ale vieții sociale (vezi, de ex., USA PATRIOT
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ambivalențelor, al tensiunilor, al pulsiunilor, al tendințelor contradictorii", spune filosoful în Les trois matière (1960)307. Toate logicile și sistemele politice monovalente devin incapabile să înțeleagă natura umană a antitezelor care sunt viața (Eminescu), ducând fie spre dictaturi, fie spre anarhism. Nici maladiile psihice, nici cele sociale nu se pot vindeca fără a ține seamă de realitatea contradictorială a ființei: "tocmai contradicția noastră imanentă este libertatea noastră", precizează filosoful. Angoasa contradictoriului vine din "ocrotirea metafizicilor de mai multe ori milenare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-le. În produsele postmoderniste nu "citatele" sunt importante, ci batjocura". (Despre postmodernism ca mizerie intelectuală și morală, în "Analele Universității Spiru Haret", București, nr. 3/2002, p. 32). Mihail Diaconescu e convins că există o echivalență între ideologia postmodernistă și anarhismul defunct al lui Bakunin și Koropotkin sau "teoriile pline de substanță paranoică ale lui Troțki despre revoluția mondială permanentă" (p. 31). El adaugă: "Derrida vorbea de destructurarea textului. Touraine vorbește de destructurarea ordinii la scară planetară reluând astfel ideile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Scarlat, [Tristan Tzara], RVS, 1934, 3-4; Matei Alexandrescu, Primele poeme ale lui Tristan Tzara, „Litere”, 1934, 8; Cioculescu, Aspecte, 196-198; Constantinescu, Scrieri, V, 142-147; Petre Boldur, Doi poeți. Scurt proces al unei tradiții, RP, 1935, 5 274; Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1935, 122-126; Călinescu, Ist. lit. (1941), 803, Ist. lit. (1982), 887, 1024; Mircea Bogdan, Dadaism și mahalagism literar, TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Engels, și cu scopul de a educa proletariatul, dar cu „o înrâurire salutară asupra întregii vieți intelectuale a țării”. De altfel, din Capitalul lui Marx se traduce capitolul Acumularea primitivă. Semnează articole C. Dobrogeanu-Gherea (Anarhia cugetărei, Deosebirile dintre socialism și anarhism), C. Racovski ( Chestiunea agrară și, sub pseudonimul Petre Mircescu, Reforma agrară, Pe două fronturi), Dumitru Drăghicescu (Asupra marxismului), I. Sion (Socialismul în România), N. D. Cocea. Preocupările redacției se grupează în jurul unor probleme de natură socială și politică, precum caracterul
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
lui Marx și Engels sunt interpretate în lumina materialismului dialectic, după apariția lor în spațiul românesc. Munca de gazetar s-a materializat în publicarea de articole de răspândire a ideilor marxismului. În multe gazete editate s-au observat idei ale anarhismului pe care Panait Mușoiu le-a etalat, mai ales în perioada marilor convulsii din societatea capitalistă. A fost membru al Partidului Socialist din România și al Clubului Muncitorilor din București. Devenind un element incomod pentru aripa burghezo - liberală, Panait Mușoiu
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
și coautor al volumelor Traîtes et trahisons. Guerres, imaginaires sociaux et constructions politiques (Trădători și trădări. Războaiele, imaginar social și construcții politice [Seli Arslan, 2007]) și Listes noires du Parti communiste (Listele negre ale Partidului Comunist [Calmann Lîvy, 2007]) • Adeziune; Anarhism; Arhive; Conspirație; Contrarevoluție; Stângism; Kronstadt; Mai 1968; Organizare; Organizații de masă; Ortodoxie; Social-democrație; Sindicalism; Troțki; Tvoțkiști. PHILIPPE BUTON, doctor în științe istorice, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Reims. Este autorul volumului Les Lendemains qui dîchantent. Le PCF à
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de cea a regimului lui Fidel Castro. Puterea poate să se și consolideze ca urmare a bolii „comandantului” făcută publică în 2006, în măsura în care succesiunea încredințată fratelui său Raul poate face necesară întărirea rolului partidului comunist ca instrument al controlului politic. ANARHISM Filosofia politică apărută în cea de-a doua treime a secolului al XIX-lea și propovăduind suprimarea statului și a oricăror constrângeri exercitate asupra individului, conform devizei „Nici Dumnezeu, nici stăpân”, anarhismul intră în concurență cu marxismul* având o viziune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rolului partidului comunist ca instrument al controlului politic. ANARHISM Filosofia politică apărută în cea de-a doua treime a secolului al XIX-lea și propovăduind suprimarea statului și a oricăror constrângeri exercitate asupra individului, conform devizei „Nici Dumnezeu, nici stăpân”, anarhismul intră în concurență cu marxismul* având o viziune diferită despre societatea socialistă. Polemica între aceste două curente de gândire ale anticapitalismului* devine recurentă când ele reprezintă mișcări politice și sociale, și se transformă în conflict după 1917. Anarhismul a fost
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nici stăpân”, anarhismul intră în concurență cu marxismul* având o viziune diferită despre societatea socialistă. Polemica între aceste două curente de gândire ale anticapitalismului* devine recurentă când ele reprezintă mișcări politice și sociale, și se transformă în conflict după 1917. Anarhismul a fost inițiat mai ales de către Pierre Joseph Proudhon, pentru care proprietatea trebuie să fie transferată clasei muncitoare*, în vreme ce, în concepția lui Marx* ea trebuie să treacă în mâinile statului. Proudhon reproșează Ligii Comuniștilor faptul că ea dezvoltă ideea de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
faptul că ea dezvoltă ideea de dictatură a proletariatului, care ar antrena dominația unui grup social asupra celorlalte și că ar fi contrară principiului dreptății. Polemica reizbucnește în cadrul Internaționalei I-a (AIT), între Marx și Mihail Bakunin, adevăratul creator al anarhismului; acesta denunță „pseudostatul popular (care) nu va însemna nimic altceva decât guvernarea despotică a maselor populare de către o nouă și foarte restrânsă aristocrație de adevărați sau de pretinși savanți [...] Astfel, pentru a elibera masele, s-ar începe prin a le
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Cu începere din 1918, Ceka îi reprimă cu violență pe anarhiștii din Moscova și din Petrograd. Iar în 1920, odată consolidată victoria în Ucraina, Lenin ordonă reprimarea mahnovșcinei: anarhiștii sunt arestați, exilați, împușcați chiar. Zdrobirea revoltei de la Kronstadt* înseamnă sfârșitul anarhismului în Rusia și marchează începutul reculului său pe plan internațional. Totuși, seducția exercitată de Revoluția din Octombrie, iar apoi de către Rusia sovietică asupra militanților radicali îi incită pe numeroși anarhiști - îndeosebi anarhosindicaliști - să se ralieze Internaționalei comuniste*, la începutul anilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui asupra mijloacelor de exprimare a opiniei politice. Mărturia cea mai impresionantă este cea a lui Voline - în Revoluția necunoscută, publicată în 1947 - care relatează experiența sa în presa anarhistă a anilor 1920-1930. Contracarat prin prestigiul și puterea comunismului sovietic, anarhismul capătă o configurație grupusculară și nu mai păstrează decât o anumită influență asupra sindicalismului*. Spania este singura țară în care el mai rămâne o forță politică, datorită Federației Anarhiste Iberice (FAI) care se află în fruntea Confederației Naționale a Muncii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
remediu pentru boala senilității comunismului, un răspuns dat a posteriori textului lui Lenin. Denumirea trimite acum la noi practici în raporturile sociale și la o concepție a politicii care, în confuzia ideologică, amalgamează adesea leninism, stalinism, troțkism, maoism, castrism și anarhism. Radicalitatea ieșită din Mai 1968* propovăduiește un mod de viață alternativ care dă naștere unor forme de contra-cultură: viața în comunitate, refuzul societății de consum, respingerea fenomenelor de oprimare specifice care dau naștere mișcărilor feministe și celor ale homosexualilor, preocupării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Deposedați-i pe hoți, jefuiți-i pe jefuitori!”; și asta în asemenea măsură încât Gorki, până atunci un susținător fidel al bolșevicilor, protestează pe 19 decembrie 1917: „Instinctele surescitate ale acestor mulțimi inculte și-au găsit purtătorii de cuvânt ai anarhismului lor zoologic și-i vedem astăzi pe acești șefuleți mic-burghezi răsculați experimentându-și jalnicele idei care le vin nu de la Marx* ci de la Proudhon, răspândind nu socialismul ci subversiunea, după modelul lui Pugaciov, și propovăduind care mai de care nivelarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din punct de vedere teoretic este Antonio Negri, cu sacrul „multitudinii” - cei „fără”, exclușii, pierduții, rătăcitorii - ca nou subiect revoluționar, garant al unei societăți bune. Adepții împărțirii formează o fracțiune a neocomunismului mai diversificată, căci este plasată la întretăierea solidarismului, anarhismului* și comunismului. Acesta este cazul lui Franșois Josî Bovî, fost purtător de cuvânt al Confederației Țărănești, care-i apropie pe neozapatiștii mexicani de țăranii lui Larzac și proiectul lor de patrimoniu colectiv. în cazul acesta, nici nu se pune problema
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în acest context își face apariția Serghei Neceaev; acest băiat din popor ajuns învățător, fugind de represiune, se refugiază în 1869 la Geneva unde frecventează îndelung una dintre principalele figuri ale revoluției în Europa, Mihail Bakunin, aristocrat rus întemeietor al anarhismului*. Neceaev redactează atunci un manifest, Catehismul revoluționarului, în care definește revoluționarul și misia acestuia și care îl va influența puternic pe Lenin: „Revoluționarul este un om pierdut din start, care nu are interese proprii, afaceri private, sentimente, legături personale, proprietăți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
structura lui, ce regrupează în jurul partidului un dispozitiv de sindicate, cooperative și asociații muncitorești. Cel de-al doilea, Partidul Muncitoresc Socialist-Revoluționar, creat în 1898 și condus de Jean Allemane, ține de insurecționismul inspirat de figura lui Blanqui, cu nuanțe de anarhism*. Al treilea este un socialism independent, animat de personalități ca Jean Jaurès. în 1905, Jaurès reușește să unifice ansamblul într-un Partid Socialist - Secția Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO), care, totuși, nu ajunge să-și articuleze doctrina și acțiunea cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
animat de personalități ca Jean Jaurès. în 1905, Jaurès reușește să unifice ansamblul într-un Partid Socialist - Secția Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO), care, totuși, nu ajunge să-și articuleze doctrina și acțiunea cu cele ale unui sindicalism impregnat de anarhism și refuzând democrația* parlamentară. Numărând puțini activiști, dar mulți aleși, SFIO nu va fi niciodată o social-democrație de tipul celei germane sau britanice, modele ale partidelor socialiste austriac, belgian, olandez, norvegian, suedez și ceh. Din 1889, ansamblul acestor partide, pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Partidul Socialist se ocupă de acțiunea politică. Coordonarea între acțiunea politică și cea socială este administrată de un comitet în care fiecare organizație este reprezentată în mod paritar. în sfârșit, în țările Europei de Sud domină un sindicalism influențat de anarhism* și de sindicaliștii revoluționari. Dacă este adevărat că se amestecă în politică, el îi respinge însă forma parlamentară. Astfel, în 1906, Confederația Generală a Muncii (CGM) franceză adoptă „Carta de la Amiens”, de orientare sindicalistă revoluționară: refuzul intermediarilor politici în relațiile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
directă adeziune Adjaria Afganistan AFL Africa African Blood Brotherhood African National Congress (ANC) Agitprop AIT AKEL AKOA Alianța atlantică Alianza Democratica Al-Qaida Germanii de pe Volga Alianța populară revoluționară americană Alianța stângii America Latină American Relief Association Prietenii URSS Amnesty Internațional Amsterdam-Pleyel anarhism Angkar anticapitalism anticomunism antifascism antiiimperialism Anti-Imperialist International Brigades antirasism Apelul de la Stockholm Arbeitbund für den Wiederaufbau der KPD arhive Arhivele Centrale de Stat ale Rusiei Arhivele Naționale ale Franței Arhivele Prezidențiale ale Rusiei Arhivele de Stat ale Federației Ruse Armata
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ar putea reveni dacă socialismul ar dobândi consecvența și puterea unui crez militar și dacă ar întâlni ideea actuală de stat pe câmpul de luptă. Este posibil ca atunci să vedem în război o dezordine egală cu cea pe care anarhismul ne-o arată pe timp de pace!8 Moralitatea universală versus universalismul naționalisttc "Moralitatea universală versus universalismul naționalist" Deteriorarea moralității internaționale care s-a petrecut în ultimii ani în ceea ce privește protejarea vieții este doar un caz special al unei disoluții generale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu se reînnoiește se sclerozează, se instituționalizează; ă a evita conflictul ă „blindarea” sau „blocarea” unui aparat ă se dovedește, mai devreme sau mai târziu, o decizie nefastă; ă adesea, „aventura asociativă” se desfășoară Între două pericole:al „Împotmolirii În anarhism” și al „derivelor mercantile, politicianiste sau tehnocrate”. Pentru a o Împiedica să se pervertească Într-o „punere la mezat a gestului altruist”, constituirea de mecanisme mai puțin rigide de concertare, coordonare și negociere este primordială (Lemieux, 1998; Rebelle și Swiatly
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]