295 matches
-
a eliberării", o utopie, fără îndoială, pe care Marius Jucan o analizează în contextul modelelor utopice ale secolelele XIX și XX și a consecințelor lor asupra modernității. Dar, din perspectiva Nesupunerii civice, textul lui Thoreau cel mai apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
Gheorghe Grigurcu "La un moment dat, oligarhia dă semne de curată demență: își închipuie ca sorginți ale dezastrului fel-de-fel de conjurațiuni anarhiste, din Barcelona sau Paterson, din Honolulu - mai știm de unde? Nu mai vede nicăieri decît instigatori - fenomen și ridicul și deplorabil, ca totdeauna așanumitul delirium persecutionis. Nu le vine politicienilor noștri să crează că dezastrul este urmarea fatală a sistemei lor
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
păcatului originar, estetica sublimului și stilistica vituperării sau a imprecației. Contra-revoluționarii țin de trei curente: conservatori, reacționari și reformiști. Primii sînt tradiționaliști și adepți ai monarhiei absolute. Reacționarii sînt nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica aristocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, "în mod ideal republicani și în mod istoric legitimiști", ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
și mai grave. Anume o serie de atentate în câteva puncte-cheie, cele mai multe dejucate cu succes, grație tandemului formidabil făcut de Costache Boerescu și de mentorul său, generalul Algiu. Cei doi reușesc să descifreze la timp modalitatea prin care membrii rețelei anarhiste comunică în voie chiar sub nasul poliției. N-am să dezvălui mai mult pentru a nu strica nicicum surpriza. Cert e că dificultatea cazului e demnă de inteligența unui Auguste Dupin. Foarte interesant (dacă tot am ajuns pe teren enigmistic
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
fără pudori doctrinare o știam din masivaContraistorie a filosofiei (în românește, primele cinci volume apărînd la Polirom), o mostră de teribilism speculativ căruia nu-i lipsește defel talentul literar. Dar că va veni o zi cînd socialistul ateu cu convingeri anarhiste își va întrece propria umbră, călcîndu-și în picioare maeștrii și preschimbîndu-și idolii în farseuri buni de pedeapsa postumă - răsturnarea aceasta nu ar fi putut-o bănui nimeni. Dar iată că Onfray, intrat parcă într-un puseu de molestare a tot
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
cu punct, pornind de la formarea unui spirit de corp, de la purtarea unei uniforme, utilizarea unui salut, inventarea unei sigle și a unui nume dat organizației: Valul. Cu fiecare zi, valul întîi mititel se transformă în talaz. Inițial circumspecți, cu vocație anarhistă, revoltată, sceptici față de cadrul instituțional, atitudine care se află în datele vîrstei, elevii sunt cuprinși de euforia organizării și depășesc așteptările profesorului transformînd micul grup de lucru într-o autentică societate de tip fascist cu alte însemne și cu sloganuri
Cînd vine Valul... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8129_a_9454]
-
dovadă de ipocrizie, după ce ani întregi au acceptat ca alții să voteze și să ia decizii în locul lor. Iată ce le reproșează jurnalistul protestatarilor: - Au trecut de la un protest ecologist anti-Roșia Montană, presărat cu idei naționaliste, anticapitaliste, antioccidentale, marxiste și anarhiste, la o mișcare pur contestatară, anti-sistem, transideologică; - Cei mai mulți provin din categoria celor fără opțiuni politice clare, marii absenți de până ieri din spațiul public; - Protestatarii din Piața Universității reprezintă masa de cetățeni în stradă, țipând fiecare pe limba lui, după
Ce le reproșează Dan Tapalagă protestatarilor din Piața Universității by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71476_a_72801]
-
american - un STEN MK II de 9 mm, armă britanică clasică, o noutate absolută în ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial. Dar pe Internet nu găsești doar arme „de gata“. Există și site-uri ale unor organizații anarhiste care îți furnizează informații cu privire la manufacturarea unei arme - inclusiv bombe - artizanale. Unul, de pildă, îți poate oferi un adevărat manual, un fel de „Învățați terorismul fără profesor“, în nu mai puțin de 78 de capitole. Găsești de toate aici, de la
Agenda2004-17-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282333_a_283662]
-
am trecut în ceea ce se cheamă prima tinerețe. Mă dusesem la Roman de vacanță (acum era acolo mătușă-mea). În Roman m-am legat cu unul Mușoiu (fost funcționar, și devenit propagandist socialist; azi e în București, scoate o revistă anarhistă) și cu un altul, Vaian (un tânăr nervos, isteric, nu lipsit de talent - care începuse a fi publicist de la 17 ani; a murit de mult: s-a sinucis). Întâiul meu articol publicat a fost o critică a unei poezii tipărită
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
noaptea... ... Advanced. Neverending London masala. Ajuns în Hyde Park, aprinde-ți o țigară tridimensională, soarbe ploaia și începe să cauți Tamisa. Cum dai de clădirea în formă de lipstick, dildo sau rachetă, cărările către Buckingham Palace îți vor intona slogane anarhiste și punkiste, ca să te ducă-n depărtări pop art și minimal. Ia-ți tunul, caută balta, reflexia, masca! Turiștii ăștia-s ceva de groază! Vezi? ... Liverpool street. Colț cu arta contemporană engleză. British accent și British beer în pub-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
informației Între comandamente. Guvernul lui Lluís Companys părea să fi redobîndit controlul, Însă ceea ce se petrecuse În realitate avea o Însemnătate cu mult mai mare și urma să Înceapă a deveni evident În săptămînile următoare. Barcelona trecuse În puterea sindicatelor anarhiste. După zile de tulburări și de lupte de stradă, În cele din urmă a circulat zvonul că cei patru generali rebeli fuseseră executați În castelul Montjuïc, la scurt timp după capitulare. Un prieten al lui Miquel, un ziarist britanic care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lovituri de stat. Germania este o țară nerevoluționară. Tot Weltanschauung/l german îndepărtează pe om de la pasiunea în lumea aparențelor, în care se desfată spiritul revoluționar. Metafizica este la antipodul revoluției. Italia a avut într-o oarecare măsură o tradiție anarhistă. Dar anarhismul, pentru un revoluționar pozitiv și cu spirit politic, este tot așa de reprobabil ca și reacțiunea. Căci anarhismul refuză organizația, această divinitate a omului politic. Bazîndu-se numai pe efortul individual și pe o viziune anistorică, oscilând de la optimismul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
politic. Bazîndu-se numai pe efortul individual și pe o viziune anistorică, oscilând de la optimismul cel mai ridicol la pesimismul cel mai sumbru, anarhia este o floare a spiritului, fără rădăcini în lume. S-ar putea ca, la urma urmelor, convingerea anarhistă a unei fericiri terestre în afară de orice lege și formă să trădeze o viziune optimistă. Viziunea finală a istoriei, așa cum au conceput-o anarhiștii, este încîntătoare și trandafirie. Dar întreb orice om care a văzut în fundul mizeriei umane: oare este posibilă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
democrație, orientarea spre dictatură i-ar fi fatală. Și invers. În Franța, naționalismul este reacționar, în România, revoluționar. Ideile politice ale lui Maurras și Daudet sânt pentru România - pentru ceea ce trebuie să devină această țară - mai periculoase decât cele mai anarhiste curente. Nu numai că-i lipsește complet problematica socială, dar acest gen de naționalism se refuză oricărei slăbiciuni revoluționare. El privește realitățile de sus în jos; e conservator și se bazează pe aristocrație și țărănimea înstărită, cele două reazeme ale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cei români în particular), nu au dat semne că vor egalitate de acces la astfel de poziții, nici democrație paritară în viața privată, nici autonomie în privința îngrijirii propriei persoane. Eventual protestează individual atunci când prestația nu le convine. Fac mici mișcări anarhiste, uneori violente, eventual pleacă, nu au creat ideologii ale eliberării din grijă, nu depun moțiuni împotriva monopolului femeiesc asupra gătitului și spălatului. Barometrul de Gen aplicat în august 2000 ne spune pe de-o parte că deciziile din viața privată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
periculos? Cam până aici se întinde gluma, cam până aici veți simți tonul distrat al acestui articol. De-aici încolo însă, trebuie să remarc faptul că presa românească a început să o ia destul de serios pe arătură. În prezentarea actelor anarhiste, atât de periculoase, ale domnului Benoât Vitse, am găsit câteva repere șocante. Iată cum îl descrie pe directorul Ateneului Tătărași, de exemplu, ziarul central „Gardianul“: „El este cel care a pus în scenă piesa Evangheliștii, scrisă de Alina Mungiu-Pippidi, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
țară. Agenturili nu închid un ochi și, cum observă că ne-a scăzut vigilența, cum trimit spioni perfizi care să ne corupă tineretul. Nu râdeți, situația e gravă. Cotidianul „Adevărul“ (în ediția de luni, 24 martie), aruncă o bombă: „Mișcarea anarhistă din România este condusă din umbră de un careu internațional“. Careul ăsta e alcătuit (păstrați-vă cumpătul, vă rog!) dintr-un grec anonim care-și zice „Che“, o guvernantă nemțoaică (suntem în plină B.D. cu Tintin), un tânăr bulgar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Kazanci să se Însoare cu altă femeie Înainte de-a fi prea târziu. Deoarece prin noua lege civilă bărbații nu puteau avea decât o singură nevastă, trebuia să divorțeze de nevastă-sa care, bănuia deja toată lumea, era fie stearpă, fie anarhistă. Riza Selim Kazanci nu a plecat urechea la astfel de sfaturi. În ziua În care a murit, o moarte cu totul neașteptată, frecventă la generații Întregi de bărbați din familia Kazanci, Petite-Ma a ajuns să creadă pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nume era Ramón del Valle y Peña, aparținând Generației de la 1898. Consacrarea literară i-o aduce publicarea volumului Sonata de otoño (Sonată de toamnă, 1902). Opera sa narativă și dramatică, strălucind prin Îndrăznețe experimente formale și o tematică cu nuanțe anarhiste, este una din culmile literaturii spaniole. Este, printre altele, creatorul speciei dramatice numită esperpento. Vara. Unitate de măsură, egală cu 83,5 cm. Vesre. Procedeu de codificare semantică bine cunoscut și frecvent folosit În lunfardo, argoul porteño: constă În citirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
căciuli de samur, până la calemgiii și iamacii cei cu ișlice în patru colțuri și rași pe cap chinezește". Observați, vă rog, și că, la vremea respectivă, singurii skinheads proveneau, dacă este să ne bazăm pe "solidele" informații ale autorului, din anarhista Țară a Chitailor, vizitată, cu aproape două secole înainte, de ambasadorul Rusiei la Pekin, nimeni altul decât spătarul moldovean Nicolae Milescu, alias Cârnul (cognomen care i se trage din pricina faptului că Ștefăniță Lupu, pentru a-i pedepsi ambițiile de mărire
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
infirmarea dilemei prin varii exemplificări Încît „Însăși vina trăirii lirice“ trebuia subordonată unei morale viguroase, care, după spusele lui Franckel, se Întemeia pe tradiția iudeo-creștină, pe precepte talmudice, pe Kant, pe Spinoza și Kierkegaard, fără a exclude Însă unele „premise anarhiste“. Dacă Îl vom fi Înțeles bine pe Franckel, acest „riguros imperativ moral“ (citatul e din Ben Haas) nu excludea deci, din codexul său, anume premise hedoniste: În ciuda oricăror așteptări votca, cînepa indiană și desfătarea trupească erau așezate pe același plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
dilemei prin varii exemplificări Încât “Însăși vina trăirii lirice“ trebuia subordonată unei morale viguroase, care, după spusele lui Franckel, se Întemeia pe tradiția iudeo‑creștină, pe precepte talmudice, pe Kant, pe Spinoza și Kierkegaard, fără a exclude Însă unele „premise anarhiste“. Dacă Îl vom fi Înțeles bine pe Franckel, acest „riguros imperativ moral“ (citatul e din Ben Haas) nu excludea deci, din codexul său, anume premise hedoniste: În ciuda oricăror așteptări votca, cânepa indiană și desfătarea trupească erau așezate pe același plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Péladan și, mai ales, cu Huysmans. „Cultivînd” actrițe cu prestigiu, Bogdan-Pitești ar fi contribuit și la prima reprezentație a Walkiriei wagneriene de la Geneva. Respingînd din snobism ortodoxia, se convertește la catolicism, devenind un propagandist fervent. Expulzat în România pentru activități anarhiste (în ciuda intervenției lui Huysmans), își construiește o imagine de avocat „glorios” al artei noi, „ideale”, militînd pentru simbolism etc. Publică în Literatorul, Revista orientală, Țara, Revista modernă, Vieața nouă, Ileana și La Roumanie poeme estetizante în limba franceză, finanțează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
secolul al XX-lea începe la 1901, trebuie să admitem că un nou saeculum apare odată cu „fractura” Primului Război Mondial. Intrarea în noul ev industrial e anunțată de acele fine seismografe care sînt întotdeauna artiștii transgresivi: lunga lîncezeală, destabilizată, periodic, de manifestări anarhiste anunțînd mari răsturnări, ia sfîrșit printr-un cataclism care a dus la prăbușirea vechilor regimuri și imperii aristocratice ale Europei. Într-un cunoscut studiu interbelic dedicat „Generației de la 1914“ (v. Histoire de la litterature francaise de 1789 a nos jours, Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
John Neubauer (eds.). Potrivit lui Mario de Micheli, însuși futurismul italian a apărut, în primii ani ai secolului al XX-lea, ca o reacție împotriva provincialismului și a verismului în artă. Originile sale intelectuale sînt, pe de o parte, cultura politică anarhistă, naționalistă, socialistă și sindicalistă - de sorginte soreliană - a Italiei post-Risorgimento și, pe de altă parte, estetismul „independenților” decadenți (Marinetti a fost inițial un discipol al lui Gabriele d’Annunzio), sursele filozofice asumate fiind intuiționismul lui Bergson, pragmatismul lui William James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]