819 matches
-
cu semne și simptome de hipoglicemie și o glicemie sub 45 mg/dl în cursul perioadei de post (care uneori trebuie prelungită până la 72 de ore). După confirmarea biochimică a prezenței unui insulinom este necesară stabilirea localizării și a caracterelor anatomopatologice ale acestuia (tumoră unică sau multiplă, benignă sau malignă, hiperplazie difuză a celulelor ?). Pentru aceasta sunt folosite: angiografia pancreatică (mase omogene, rotunde, intens vascularizate în interiorul pancreasului); ecografia de înaltă rezoluție, eventual intraoperatorie (formațiuni hiperecogene); tomografia computerizată sau rezonanța magnetică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
simptomatologie clinică, morfologică și imunochimică bine conturată, ușor interpretabilă și măsurabilă prin mijloacele de care dispunem. Modelul promovează dezideratul ca boala să fie reproductibilă în proporția cifrei reprezentative, condiție esențială a tuturor modelelor experimentale de valoare științifică. E. Interacțiuni etiopatogenetice, anatomopatologice, neurofiziologice, clinice și terapeutice în SM Demielinizarea axonilor este leziunea anatomopatologică specifică în SM. Procesul de demielinizare a fost studiat în diferite etape a bolii mai ales pe modele experimentale. La bolnavii cu SM s-a constatat de multe ori
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prin mijloacele de care dispunem. Modelul promovează dezideratul ca boala să fie reproductibilă în proporția cifrei reprezentative, condiție esențială a tuturor modelelor experimentale de valoare științifică. E. Interacțiuni etiopatogenetice, anatomopatologice, neurofiziologice, clinice și terapeutice în SM Demielinizarea axonilor este leziunea anatomopatologică specifică în SM. Procesul de demielinizare a fost studiat în diferite etape a bolii mai ales pe modele experimentale. La bolnavii cu SM s-a constatat de multe ori că manifestările clinice ale bolii nu corespund de multe ori cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
manifestările clinice ale bolii nu corespund de multe ori cu leziunile decelate cu ajutorul mijloacelor moderne de investigare (rezonanță magnetică nucleară) sau chiar cu leziunile demielinizante găsite la examenul anatomo-patologic al sistemului nervos central. CESARO și DEGOS (1991) descriu unele particularități anatomopatologice și neurofiziologice ale zonei atinse de boală din sistemul nervos central. Aceste particularități sunt răspunzătoare de unele manifestări ale bolii ca: formele clinice benigne, deși plăcile se pun în evidență doar în SNC sau forme clinice severe fără prea mari
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și pentru aportul pe care această disciplină îl poate impune în practica clinică. Cu aceste concepții, Rokitansky se plasează după Gerard van Swieten (fondatorul primei școli medicale din Viena) ca un adevărat deschizător de drumuri în practica medicală și cercetarea anatomopatologică, numele său fiind legat de descoperirea și descrierea a numeroase boli și sindroame clinice. Sub îndrumarea sa științifică, s-au format numeroase generații de medici și cercetători, unii deveniți celebri: Josef Škoda și Ferdinand von Hebra, cofondatori, alături de Rokitansky, ai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a instituit iarăși Între șeful și colectivul disciplinei, o barieră, care a devenit din zi În zi tot mai puternică. În această atmosferă m-am dedicat În totalitate cercetărilor, colaborând cu toți colegii din facultate care aveau nevoie de investigații anatomopatologice și mai ales cu asistenții: Poll Eugen și Sasu Vasile de la Clinica Medicală, Murgu Ioan de la Chirurgie, Martin Valeriu de la Alimentație, Bercea Ioan de la Boli Infecțioase, Macarie Iuliu și Brânzoiu Magdalena de la disciplina noastră. Colaborarea cu Poll E. a fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
unei mâini criminale la Herghelia Sâmbăta. Dintre lucrările perioadei 1955-57, mai menționez: Frecvența Chlamidonemei preputiale la carnivore (Macarie I. și Paul I., comunicare la Cercul Științific) prin care semnalam existența parazitului În țara noastră; Contribuții și date statistice asupra bazei anatomopatologice a sindromului de colici la cal (Paul I. și Macarie I., publicată În rezumat În Buletinul Informativ ZooVeterinar, Ministerul Afacerilor Interne, 1956), În care pe baza observațiilor efectuate la necropsia a 200 cai propuneam o sistematizare a leziunilor și descriam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
am cerut modificarea subiectului În Modificările ficatului și ale vezicii biliare În bolile bacteriene, virotice și micotice ale găinilor, având ca scop: stabilirea unei imagini complete a tabloului anatomic și histopatologic al ficatului În aceste boli și stabilirea unor elemente anatomopatologice de diagnostic diferențial. Mi se cerea să cercetez bolile existente În țara noastră, În condiții spontane și eventual experimentale, prin examene macroscopice, histologice și histochimice, În toate formele evolutive, tipice și atipice, În dependență de vârstă (embrioni, pui de o
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
asupra suinelor și a ovinelor, confirmând primele rezultate. Structura hidatidei din tratatele și manualele de specialitate era caracteristică omului și parțial suinelor și diferită de cea existentă la alte specii, În raport cu reactivitatea acestora. Sala de microscopie cu colecția de piese anatomopatologice. O grupă de studenți sub coordonarea asistentului Ninel Begnescu. Acad. V. Mârza, titularul disciplinei de histologie de la IMF care mă cunoștea de la București, mi-a solicitat o lucrare pentru Revista de Embriologie și Citologie, al cărei redactor responsabil era. Am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
arte și m-au destinat Însușirii celei mai grele și temute discipline: Anatomia patologică, dominată atunci de șef de lucrări, actuala prof. Doctor Honoris Causa Constanța Adameșteanu, În al IX-lea deceniu de viață∗. În preajma Domniei Sale mi-am făcut alfabetizarea anatomopatologică și m-am dăruit, cu toată puterea de muncă a tinereții, acestei discipline. Anatomia patologică străbătea În acea vreme perioada "anatomiei patologice descriptive", limitată la prezentarea tablourilor finale ale luptei vieții cu nenumăratele forțe agresive. A urmat Însă, după anii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
paralel cu cealaltă catedră, de profil apropiat, histologia, care, datorită eminentei dr. Gioconda Dobrescu, a dublat în mod armonios această parte din învățământul medical ieșean. Multe generații de absolvenți au deprins în cadrul acestei școli filozofia de bază a profesiei, optica anatomopatologică introdusă în secolul al XVIII-lea de școala italiană, de reputație mondială. Această filozofie, care concepea boala ca efect al unei cauze situată ca "loc și timp" în structura biologică, a cunoscut o ilustrare permanentă în școala de anatomie patologică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al clinicilor universitare din acel timp, începând încă din 1905, când Schaudin a determinat etiologia sifilisului, prof. dr. Gh. Demetriade aplică, primul în România, investigațiile la ultramicroscop. În permanent contact cu ultimele noutăți, a introdus în obișnuința clinicii examenele micologice, anatomopatologice, controlul serologic permanent. A fost, de asemenea, împreună cu prof. univ. dr. Gh. Năstase, un inovator în ce privește fizioterapia în dermatologie. A înființat un serviciu de fizioterapie. Cunoscând foarte bine clinicile din centrele universitare occidentale, a acordat o atenție deosebită bibliotecii, muzeului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a scos din portofel o frunză aidoma aceleia de pe parbriz. O păstrase, ca pe un document important și strict secret, presat cu grijă între două foi de hârtie igienică. Astfel ambalată, frunza părea o piesă de laborator, o biopsie, ceva anatomopatologic. "Trebuie să facem ceva. Cred că trebuie anunțat S.R.I. Aici cu siguranță a fost un mesaj. O săgeată cu adresă, de la interlopi. Nu este permisă imprudența", mi-a șoptit binevoitorul domn. (Ascultându-l, mi-am amintit că, uneori, prostia devine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fost în nici un fel legate de diabet. Cel ce avea să facă legătura dintre diabet și pancreas, într-o manieră clară și precisă, va fi Etienne Lancereaux, reputat clinician, care cunoștea bine diabetul ca boală și avea o neegalată experiență anatomopatologică. Aceste două calități l-au plasat în cea mai bună poziție pentru a stabili organul afectat în diabet. Lancereaux nu era un om de laborator (fiziolog sau experimentalist). El era un clinician de excepție, care își verifica neclaritățile pe masa
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
diabetului cu pancreasul a fost însă abandonată de el după ce, administrând pe cale orală pancreas de vițel unor pacienți diabetici, nu s-a înregistrat nici un efect. Încă din secolul XVIII, doi medici (Thomas Cawley și Richard Bright, 1789-1858) notaseră la examenul anatomopatologic unele modificări pancreatice, fără însă a le pune în relație cauzală cu boala (38). La începutul secolului XIX, observațiile privind modificări pancreatice în diabet au devenit mai numeroase, așa cum menționează în 1878 Lapièrre, unul din elevii lui Lancereaux, în teza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dar s-au semnalat situații în care rejetul acut sa produs după câțiva ani de la intervenția chirurgicală odată cu întreruperea sau scăderea dozelor tratamentului imunosupresor. Este deseori reversibilă, dacă se corectează doza de imunosupresoare care acționează direct pe imunitatea celulară. Examenul anatomopatologic al pieselor de biopsie arată infiltrat limfocitar sau eozinofilic important, leziuni endoteliale cu infiltrat inflamator dispus perivascular, tromboze în microcirculație sau necroză. La început limfocitele T aderă la celula non-self și interacționează cu antigenele de histocompatibilitate majore sau cu cele
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
perturbarea progresivă a funcțiilor transplantului nefiind influențată de tratamentul imunosupresiv obișnuit. Se datorează prezenței în sângele circulant a anticorpilor specifici împotriva antigenelor HMC ale grefonului care sunt sintetizați de limfocitele B prin expunerea alloantigenelor transplantului în prezența celulelor TH. Examenul anatomopatologic evidențiază un infiltrat limfocitar redus, obstrucția arteriolelor prin îngroșări laminare concentrice ale pereților arteliolari. 18.1.3. COMPATIBILITATEA DE TRANSPLANT Cele mai bine tolerate, chiar și în absența aplicării unei scheme imunosupresoare, sunt izogrefele deoarece compatibilitatea antigenică este maximă, donatorul
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
venei renale, rejetul hiperacut sau accelerat, obstrucția ureterală sau o fistulă urinară. Pentru stabilirea diagnosticului se vor practica nefrograma radioizotopică cu 131IHippuran (pentru evidențierea circulației sanguine la nivelul grefei), echografia (care va decela obstrucția ureterului sau fistula renală) sau examenul anatomopatologic al piesei de biopsie (atunci când se presupune existența unui rejet hiperacut). Pentru controlul funcției grefei se monitorizează nivelul azotului, ionograma și creatinina serice, precum și clearance-ul creatininei, iar determinarea periodică a numărului de leucocite și trombocite oferă date asupra gradului de
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Reacția de rejet acut după transplantul de la un donator-cadavru poate apare în primele 3 luni la 6070% dintre pacienți. Pacientul prezintă subfebrilitate, oligoanurie (scăderea debitului urinar), grefa este hipertrofiată și sensibilă, iar nivelul creatininei serice este crescut. Diagnosticul se precizează anatomopatologic prin puncție biopsie. Diagnosticul diferențial trebuie să ia în considerare nefrotoxicitatea secundară Ciclosporinei (controlul nivelurilor serice ale preparatului) și obstrucția ureterală (constată ecografic). Tratamentul rejetului acut constă în administrarea de glucocorticoizi (Prednison, inițial 2mg/kgC, apoi dozele se scad progresiv
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de ascită sau a drenajului abdominal, iar paraclinic prin creșterea concentrațiilor serice ale bilirubinei, fosfatazei alcaline și a aminotransferazelor și care va trebui diferențiat de o greșeală tehnică, un proces infecțios sau ischemia allogrefei; foarte ilustrativ pentru diagnostic este examenul anatomopatologic al puncției-biopsie hepatice care în rejetul acut evidențiază infiltrat mononuclear în spațiile porte, proliferări celulare subendoteliale, leziuni ale ductelor biliare, colestază și necroză hepatocelulară, iar în rejetul cronic colestază, îngustarea lumenului vascular și fibroză portală. Tratamentul în rejetul acut constă
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
la circa 70% dintre pacienți), infecțiile, mai rar instabilitate hemodinamică sau tabloul clinic al unei insuficiențe cardiace. Semnele de rejet acut sunt scăderea debitului cardiac, creșterea PVC și reducerea saturației în O2 a sângelui arterial. Diagnosticul este stabilit prin examenul anatomopatologic al piesei de biopsie endomiocardică efectuată prin cateterizarea inimii drepte la interval de o săptămână în prima lună și apoi mai rar pe care se evidențiază un infiltrat inflamator în formele ușoare de rejet, necroza miocitelor în formele medii și
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
et al., 2007, Kurihara et al., 2007). Mecanismul patogenic al bolii varicoase trebuie privit unitar, în toată complexitatea lui, ca rezultat al intricării a numeroase verigi patogenice, unele cunoscute, altele încă neelucidate (Naoum, Hunter, 2007, Jeanneret et al., 2007). Leziunile anatomopatologice interesează, în grade diferite, toate segmentele sistemului venos, fiind mai accentuate la nivelul sistemului cav inferior, cu precădere la venele membrelor pelvine. Leziunile cele mai avansate sunt întâlnite în peretele sistemului venos superficial, la nivelul varicelor, care interesează frecvent vena
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul musculaturii; peștele întreg sau părțile parazitate din acesta nu se comercializează pentru consum uman; - produsele care prezintă leziuni traumatice produse în timpul transportului sau pescuitului (se vor retrage din consum porțiunile modificate sau în întregime); - produsele care prezintă modificări anatomopatologice specifice bolilor infecțioase ale peștilor (septicemia hemoragică virală, viremia de primăvară a crapului, necroza hematopoietică infecțioasă, furunculoza, boala bacteriană a rinichiului, yersinioza, necroza pancreatică infecțioasă, mixosomiaza etc.); în funcție de gravitatea și răspândirea leziunilor, precum și de rezultatul examenului fizico-chimic și bacteriologic, peștele
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ din 9 noiembrie 2004 (*actualizată*) care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164790_a_166119]
-
necroza pancreatică infecțioasă, mixosomiaza etc.); în funcție de gravitatea și răspândirea leziunilor, precum și de rezultatul examenului fizico-chimic și bacteriologic, peștele sau produsele din pescuit respective pot fi acceptate în consum ori retrase integral sau parțial din consumul uman; - produsele care prezintă modificări anatomopatologice produse de tulburări distrofice (periostite, scolioză, cifoză, atrofia maxilarelor sau tumori de diferite origini). În acest caz se vor retrage din consum porțiunile modificate sau în întregime; - produsele care nu se încadrează în parametrii de salubritate impuși de legislația în
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ din 9 noiembrie 2004 (*actualizată*) care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164790_a_166119]
-
biopsie); - programul de monitorizare a pacientului. Etapă a V-a: Medicul specialist urolog transmite cabinetului oncologic județean o fișă care cuprinde datele personale ale pacientului și rezultatele explorărilor efectuate în vederea întocmirii unei catagrafii naționale. Cazurile de cancer al prostatei, confirmate anatomopatologic, vor fi raportate cabinetului oncologic județean prin Fișa ONC 1. Etapă a VI-a: Rezultatele transmise cabinetului oncologic județean vor fi raportate, prin intermediul direcțiilor de sănătate publică județene sau a municipiului București, către Ministerul Sănătății (Centrul de Statistică Sanitară și
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]