402 matches
-
Băița se poate aprecia ca datând din secolul XVII. Este așezată la poalele dealului Turn, care oferă o încântătoare priveliște asupra satului. Primele pagini bibliografice i se datorează lui Kelemen Lajos, pagini scrise cu interes și căldură. Acesta a admirat ancadramentul sculptat, sfeșnicul și candelabrul de lemn și s-a entuziasmat în fața decorului pictat, în care află personaje în port popular românesc. Kelemen Lajos ne transmite informația că biserica ar fi fost adus de la Bilac. Dincolo de convingerea că lăcașul a fost
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
lemn suficient de construcție, și de ce în aceeași vreme, tot conform tradiției, cei din Bilac și-au adus o alta din Satu Nou (comuna Cetate), coincidența făcând ca cele două biserici în discuție, să prezinte aceeași formă de plan. Pe ancadramentul dintre pronaos si naos este săpat: “anii Domnului 1723“, latura cu inscripția fiind tăiată în partea de jos (pentru a da înălțime intrării. Presupunem că data se referă, de fapt, la înființarea parohiei unite, căci, în mod obișnuit la bisericile
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
creștin. Stilul romanic a păstrat formele de tradiție romană, în care a integrat elemente carolingiene și bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave), caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile în general mici și ancadramentele cu arc semicircular. Cea mai mare parte a lucrărilor de sculptură și de arhitectură realizate în această perioadă medievală timpurie au fost executate în stilul moștenit din Roma antică. Pe teritoriul României primul monument romanic atestat cert este Catedrala Sf.
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
brâu care împarte fațadele bisericii în două registre inegale. Cel superior este înfrumusețat cu un șir de ocnițe având mici goluri. Cornișa ce continuă și la nivelul absidelor este punctata cu denticuli mari-console. În registrul inferior se află ferestrele cu ancadramente înguste și înalte terminate semicircular și parapetele acestora îngrijit decorate. De o parte și de alta a portalului de intrare, sub pridvor, există două mozaicuri icoane în care sunt reprezentați Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Icoana Sfanțului Gheorghe patronul bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la parea superioară a ancadramentului ușii de intrare. Textul pisaniei este următorul: ""Luna iunie anul 1796 această biserică o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în anul 1937 în cimitirul satului, iar
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
iar nouă contraforturi masive susțin zidurile până la nivelul bolților. Fațadele sunt frumos ornamentate în stil autohton moldovenesc, rezultat din îmbinarea elementelor bizantine (ceramică smalțuită, cărămizi și discuri diferit colorate, în verde, în galben, în brun) cu cele gotice (contraforturile și ancadramente de uși și ferestre). Discurile smălțuite și nișele împodobesc și turla, de formă octogonală, prevăzută cu patru ferestre. Pictura din absida principală, naos și sala mormintelor aparțin ultimilor ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare, iar cea din pridvor
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
perioada 3 mai - 18 septembrie 1668. Planul edificiului este în formă de navă, cu ziduri groase de un metru. Turla este așezată deasupra pridvorului. Se mai păstrează încă vechea pictură. Tâmpla de zid este împodobită cu picturi de aceeași vechime. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt din piatră și sunt împodobite cu ornamente florale sculptate.
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
Albert Wass și mulți alții. Castelul are un plan plan pătrat cu curte interioară și turnuri pe colț, dintre care două de dimensiuni mai mari și două mai mici. Clădirea a căpătat forma renascentistă în cadrul lucrărilor din 1537, respectiv 1555. Ancadramentele ferestrelor actuale fac parte dintre elementele renascentiste rămase. Restaurarea castelului din 1816 condus de István Möller din inițiativa baronului Miklós Kemény a condus la modificări ireversibile, deoarece au fost construite noi structuri, cum ar fi bastionul mare. Deasupra intrării în
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
cărui urme sunt și astăzi vizibile pe latura sudică. Pe latura vestică au construit un depozit de praf de pușcă, iar bastionul sud-vestic l-au transformat în capelă. Tavanul capelei este decorat cu stuc modest, în stil baroc tîrziu, iar ancadramentul gotic al ferestrelor este rezultatul unor transformări ulterioare. Încăperile de la parter au tavan în formă de boltă cilindrică, cu penetrații de bolți cu dublă curbură. Delimitarea nivelelor este marcată în exterior de un brâu de piatră cioplită. La fiecare bastion
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
XVIII, cu motive geometrice, ca și pe cele mari din secolul al XIX-lea. Arcul cu profil în frânghie, cu rostul înscrierii motivelor ornamentale, ca și pasărea vieții, porumbelul, au fost aflate, până acum, la Husia, pe dealurile Someșului, în ancadramentul, din secolul al XVI-lea, observat, și astfel salvat, sub tencuială. Faptul ne relevă unitatea de concepție și simbol al crestării lemnului, ca și pierderile incomensurabile ale produselor acestei arte . Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită ca stâlp de sprijin. Prezintă în partea superioară decorații sculptate, simbolurile fiind bine cunoscute: crucea și soarele. Partea inferioară mai păstrează urme ale unei inscripții, din păcate în
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită ca stâlp de sprijin. Prezintă în partea superioară decorații sculptate, simbolurile fiind bine cunoscute: crucea și soarele. Partea inferioară mai păstrează urme ale unei inscripții, din păcate în prezent fiind prea deteriorată pentru a putea fi citită. Inscripția
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
piatră de râu și cărămidă, cu rosturi de mortar sclivisit. Biserica a servit mult timp ca necropolă domnitorilor munteni, ea adăpostește de pildă mormântul lui Vlaicu Vodă, și a fost renovată în secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor. În mormântul lui Vlaicu Vodă s-au găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului al XIV-lea, printre care și „paftaua de la Argeș“. "Biserica episcopală", cunoscută mai bine sub denumirea de Mănăstirea Curtea de Argeș, o ctitorie a
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
din 1750 a lui Petru Pavel Aaron, deci cu un an înaintea datei susținută de tradiție. O găsim menționată și în conscripția lui Buccow din anii 1760-1762, dar și în anul 1805, la conscripția ortodocșilor. Inscripțiile de pe altar și de pe ancadramentul intrării în naos, vin și întăresc tradiția mai sus menționată. Realizatorul edificiului a fost Petre morarul, cunoscut meșter din zonă, care a înțeles necesitatea degajării spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
pronaosului. Ilustrații, dar și planuri mai vechi, arată că anterior a existat un turn-clopotniță, la câțiva metri de capătul de sud-vest al bisericii, ulterior demolat. Biserica atrage atenția atât prin armonia proporțiilor, cât și prin cele două intrări, ale căror ancadramente au forma găurii de cheie, fiind o formă foarte rar întâlnită, doar la biserica „Sf.Nicolae” din Lăpușna, fiind și singurele din țară. Pe lângă forma lor deosebită, intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
forma lor deosebită, intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând rozete cu spițe și chenare profilate. De-a lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe intervenții, reparații, uneori și extinderi. Cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care a donat 10000 lei, în
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
parte provenind din donațiile credincioșilor, printre care și cele ale Comunității Evreilor din Câmpulung. În semn de recunoștință a efortului credincioșilor de religie mozaică, s-a amplasat pe frontonul dinspre vest al bisericii o Stea a lui David într-un ancadrament circular. Acest însemn a fost acoperit ulterior cu tencuială. Termenul pentru construirea bisericii era estimat a fi sfârșitul anului 1889 , dar lucrările s-au prelungit mai mulți ani. Biserica a fost sfințită la 1/13 septembrie 1896 de către mitropolitul Arcadie
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
trebuie să știe să croiască material lemnos, să asambleze elementele, să pregatească materialul lemnos în vederea executarii sculpturilor. Tâmplarul artizanal execută piese din lemn: mobilier, obiecte de uz gospodăresc și decorativ, precum și piese necesare în construcții: tocuri, rame, uși și ferestre, ancadramente. Obiectele confecționate de tâmplarul manual artizanal au o importantă componentă decorativă, rezultată din aplicarea tehnicilor tradiționale de confecționare și ornamentare. Operațiunile propriu-zise de tâmplarie constau în: Prelucrarea manuală a materialului lemnos presupune o serie de activități precum: fasonarea, confecționarea reperelor
Tâmplar manual artizanal () [Corola-website/Science/334433_a_335762]
-
ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu figurile lui N. Mavrocordat și a mitropolitului Daniil, ctitorul bisericii. Pridvorul este adăugat. Se păstrează ancadramentul de piatră sculptată și pisania de deasupra ușii. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate. Fațadele exterioare sunt alcătuite din două registre, despărțite de un brâu decorat cu un ornament uniform de pictură. Ambele registre au firide oarbe formate din arcaturi
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu figurile lui N. Mavrocordat și a mitropolitului Daniil, ctitorul bisericii. Pridvorul este adăugat. Se păstrează ancadramentul de piatră sculptată și pisania de deasupra ușii. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate. Fațadele exterioare sunt alcătuite din două registre, despărțite de un brâu decorat cu un ornament uniform de pictură. Ambele registre au firide oarbe formate din arcaturi polilobate în acoladă, ce se sprijină pe pilaștri. În registrul superior
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
XIX, nava - cu exceptia peretelui vestic și altarul - au fost dărâmate în favoarea unui spațiu interior mult mai generos, ctitoria fiind prelungită spre răsărit prin absida atuală. Pentru încadrarea cronologică a părții vechi a bisericii ne stau la dispoziție două elemente, anume ancadramentul de factură gotică al ușii de la intrarea în naos și pisania slavonă a aceluiași zid: S-a început această biserică de Sărăcin, fiul lui Sărăcin, și Ioanășu, fiul lui Sărăcin. Și această biserică demult s-a terminat. Aceasta și Mihaiu
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
a lucrării ""Monografia comunei Soloneț"" (București, 1937) a lui Constantin Milici, actuala biserică de lemn din Soloneț ar fi fost construită în anul 1781, ctitorii ei fiind Diamand și Ecaterina Grebencea, ajutați și de locuitorii satului. La partea superioară a ancadramentului portalului de intrare în biserică se află o pisanie cu caractere slavone cu următorul text: ""Să să știe de când le-au zidit biserica aceasta pre nume(le) sfântului ierarho N(i)colae din poro(n)ca Prea sfinți(ei( sale
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul este de dimensiuni foarte mici, el adăpostind intrarea în pronaos (vechea intrare în biserică). Ușa de intrare are un ancadrament care are la partea superioară pisania dispusă pe trei rânduri, iar pe părțile laterale se află un lanț de linii împletite (în formă de opturi), care se sprijină pe două rozete compuse. Pronaosul are o formă poligonală în partea de
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]