2,089 matches
-
La un concurs „Cine este autorul?“, nimeni n-ar ghici cui aparțin versurile citate. Se mai remarcă apoi o anumită grandomanie, care face versurile neconvingătoare: „În infinitul cosmic / Prin lumea lui astrală / Mă simt proscris pe Terra / De-o vină ancestrală.“ Autorul crede că autorități cosmice supreme s au interesat de soarta lui și l-au pedepsit pentru o vină ancestrală. Știm însă din surse demne de încredere că nu s-au interesat și că dacă se vor interesa vreodată nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
grandomanie, care face versurile neconvingătoare: „În infinitul cosmic / Prin lumea lui astrală / Mă simt proscris pe Terra / De-o vină ancestrală.“ Autorul crede că autorități cosmice supreme s au interesat de soarta lui și l-au pedepsit pentru o vină ancestrală. Știm însă din surse demne de încredere că nu s-au interesat și că dacă se vor interesa vreodată nu-l vor pedepsi. În schimb, se simte un proscris pe Terra bietul critic literar care trebuie să-i citească versurile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ni bucurăm din tăt sufletu’ - a consimțit tata Toader. Spunând acestea, s-a apropiat de Gruia. cu brațele deschise a așteptare... ― Apâi sî trăiești dragu’ tatii șî sî nu ni faci di rușâni... „Uite cum și-a exprimat acea rugăminte ancestrală adresată de țărani copiilor lor când pleacă În lume: <Să nu ne faci de rușineă! Cât de cuprinzătoare și profundă este această simplă rugăminte a țăranului! El, acolo În lumea lui, dintr-un fund de sat, prin tot ce face
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
îi revin. Se pare că, mai puțin tulburat de fantasme sexuale decât l-ar fi vrut Freud, bărbatul străvechi era mai preocupat să supună femeia pentru a o folosi ca forță de muncă. Până într-atât pare guvernat acest bărbat ancestral de utilitarism, încât chiar ideea de frumusețe este redată nu prin reprezentarea unei grațioase fete tinere, gata să vă prindă în mreje cu farmecele ei, ci da, nu vă mirați printr-o oaie mare și grasă! Principalele ideograme folosite pentru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la adăpost de ambele și, astfel, nici nu încercam. Îmi plăcea doar să mă răsfăț în luna plină pe care mi-o oferea, ca într-o oglindă nepoleită de vreme, și îi primeam zâmbetul ca pe un fenomen al naturii, ancestral și mereu același, mereu egal cu sine. Pentru că Nanatsumori înseamnă "cele șapte păduri", iar cele șapte păduri se întind pe aceste șapte coline de taină, cu spinări line, din care naște, la fiecare arcuire, grația, asemenea unei Afrodite răsucite cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
tine. Este adevărat că pe pământ nu este nimic la locul lui? a întrebat SU pe Viață după ce a invitat-o la convorbire astrală. -Informez pe Înălțimea voastră că în prezent nici, Nimic nu mai este la locul lui. -Stimată ancestrală, vrei să spui mai în amănunt? a întrebat SU. -Cu multă plăcere, dacă asta dorește Înălțimea voastră, a răspuns imediat Viața. -Te ascult... zise SU. Viața s-a așezat mai comod în scaunul astru în timp ce-și căuta începutul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de aur ocupa toată masa și eu nu‑mi mai puteam lua ochii de la el, Încît minute În șir uitam cu totul de Polina“. Miracolul s‑a produs numai În sala de joc. Banii au adus cu ei murdăria lor ancestrală. Din toată iubirea Înălțătoare, posibilă, a rămas o noapte de dragoste carnală, bolnăvicioasă și ea, ca un delir. Peste trei ani, Într‑un orășel german, eroul Încă Îl mai caută pe omul din sine, cu foarte puține șanse de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
acestei revoluții științifice, având ca punct de reper numai și numai căutarea sinceră a adevărului suprem, pe alte căi însă decât ale contingențelor de până atunci, cum și strivirea fără milă, a tot ce era prejudecată, obișnuință necontrolată și superstiție ancestrală. Reprezentanții bisericii creștine de toate nuanțele și-n permanență dizidență unii cu alții, văzură-n oamenii de știință niște periculoși vrăjmași dar, la un moment dat, avură și intuiția, ca-ntre știință și religie pare a exista și un dezacord
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fier, ce-i erau cu totul necunoscute, nu avea cu ce să-și îngroape morții, ce-i târa ceva mai departe de colibă, lăsându-i expuși descompunerii în aer liber, acțiunii solare, ori pradă fiarelor sălbatice. De altfel, metoda aceasta ancestrală de nimicire se mai observă și la comunele noastre rurale și de multe ori și pe la periferia orașelor, unde locuitorii târăsc pe maidane și locuri virane, vitele moarte lăsându-le ne-ngropate și pradă câinilor și animalelor sălbatice, cu toată rigoarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu totul deosebit de cel oficial săvârșit de preoți și ierarhi și-n care se amestecă practicile rătăcirilor din cele mai îndepărtate epoci, îmbrăcate însă superficial în alba mantie a creștinismului. Și atât de mult stăpânește sufletul mulțimii tradiția acestor practici ancestrale, încât nici cei mai curajoși reformatori n-au îndrăznit să le năruiască, temându-se de o completă nereușită și de furia poporului. Însuși Mântuitorul, la un moment dat, când Evreii Îl priveau pieziș, Îl urmăreau să-L prindă în cuvânt
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de care nu prea a avut parte: bunăoară, păscând pe sub cedrii seculari ai Florenței. Dar, destinul i-a fost de veșnică slugă. Poetă sensibilă, Anna de Noailles l-a văzut ntr-o "robustă voioșie și candoare", rugându-se "să fie acordată ancestrala nevinovăție dobitoacelor". O făcuse cu mult nainte Sfântul Germanus, dându-i măgarului un nimb de nemurire: a fost singurul dintre animale care a nviat! Albert Schweitzer privea, mut de uimire, portalul cu Fuga n Egipt, al celebrei catedrale Sagrada Familia
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
în bună consecvență cu tonul patriotic entuziast al scrierilor ei, și în aceste rânduri, poeta e foarte sensibilă la realitățile de acasă: "notre vieux et adorable Vacaresci m'entoure de douceur". Geneva Societății Națiunilor era schimbată cu plăcere pe satul ancestral al boierilor Văcărești. în urmă cu câțiva ani am vizitat și eu acest eden al Elenei Văcărescu: din păcate, din curtea refăcută de tatăl său nu rămăseseră decât zidurile capelei, ridicate în 1868, cu acoperișul distrus, precum și ruinele unor pivnițe
O scrisoare inedită de la Elena Văcărescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7021_a_8346]
-
doilea caz, în privința scurtmetrajelor sale. Însă atenție, chiar și comediile lui Kusturica au partea lor de umbră, chiar și în Pisica albă, pisica neagră ,1998), basmul și feeria nu exclud prezența norocului și a ghinionului ca poli ai unei lumi ancestrale, unde moartea și viața se află în aruncătura de zar. Oricum ar fi, grupajul celor cinci regizori poate da o idee despre o altă față a medaliei regimului comunist, însă ca valoarea ei de circulație semantică să fie deplină trebuie
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
în toate acel spirit de măsură țărănesc, un bun simț moștenit din vechime și rareori decelabil în lumea târgului. Mi-a fost simpatic de la început și n-am ezitat să stau la taifas cu el, fiindcă aveam amândoi o experiență ancestrală comună. Lumea lui nu s-a stins încă de tot. Să o căutăm, să o punem în valoare, pe cât posibil! - La Giurgeni deținuții morți erau zidiți în digul care se construia de-a lungul Dunării. Știați de acest lucru, când
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
îi conferă un anumit lirism straniu, specular. În tot acest dialog al privirilor Alexandra joacă un dublu rol al unei feminități autentice, inoportune într-un corp erodat de vârstă și într-o tabără de militari tineri și a unei maternități ancestrale, arhetipale care în mod inoportun asociază orice vârstă masculină copilăriei. Nici una, nici alta nu au ce căuta pe câmpul de lutptă, iar miza fundamentală a regizorului se află aici, de a forța această prezență și de a urmări reacțiile. Chiar dacă
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
ființă născută/ în țara celor o mie și unu de izvoare/ purtând pe frumte însemnele pădurii// un pod de lumină albastră/ fulgeră peste leșul râului/ îmbălsămat cu fuior/ și cu flori de salcâm și de regina nopții" (31). Legătura cu ancestralul nu e nici ea uitată, străbunii sunt prezenți și vii, ca, în altă notă, una satirică, de această dată, socialul contemporan, convulsionat de incompetență, rapacitate și orgolii. Peisajul interior al poemelor consună cu cel exterior, rarefiat, caracterizat prin abundență acvatică
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
originalitatea viguroasă a poeziei sale, desprinse din lumea aspră a locuitorilor Deltei Dunării. O combinație de suflet rusesc și sânge tătăresc în care revoltele vîsoțkiene se topesc printre pahare de vodcă în melancolii eseniene, viața oamenilor este guvernată de reguli ancestrale, iar obiectele au nume cu sonorități seducătoare și semnificații misterioase, imposibil de descifrat în absența unor dicționare. În mod paradoxal, deși este încărcată de pitoresc și conține dezvoltări epice, poezia Cătălinei Cadinoiu pare mai degrabă una de factură intimistă. Poeta
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
caval, fluiere, bas, voce, claviaturi; Gari Tverdohleb/baterie, percuție, xilofon. Din nou, intuiția lui Ștefăneț s-a dovedit imbatabilă, prin cooptarea "sta-ru-lui în ascensiune" Alexandru Arcuș, un poliinstrumentist deja profilat, deși abia a împlinit 22 de ani. Reprocesând melosul nostru ancestral sub spectrul finelui/începutului de mileniu, Trigon creează o operă exemplară pentru jazzul de expresie românească al ultimelor două decenii.
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
-l încercăm?" Pentru un debutant, Faulkner dovedește o incredibilă maturitate în a controla schimbările în psihologia personajelor, dar și mișcările mai ample din viața comunității. Charlestown, orașul de dinaintea plecării locuitorilor la război, e un loc tradițional, conservator, trăind după ritmurile ancestrale, respirând prin toți porii obiceiurile lumii vechi. Odată cu războiul, asupra satului „au coborât jazzul și prohibiția, ca o invazie de lăcuste" (McClure, 1926: 4), adică bolile civilizației moderne. Între extrema permisivitate corporală indusă de jazz și abstinența provocată de ultima
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
noblețe aparte pe care i-o aduce transfigurarea. înainte de a fi un foarte bun regizor, Juan Carlos Falcon este un admirabil portretist și un remarcabil realizator al tablourilor de gen care trimit către pictura spaniolă. Din filmul lui răzbat vocile ancestrale ale vechii Spanii, iar ele vorbesc cu intensitatea irepresibilă a dragostei și a urii.
La „giudețul” femeilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6810_a_8135]
-
nici în potență, tăietorul de lemne nu este dăruit cu asemenea imbolduri. Aplicînd asupra tăietorului de lemne schema facilă a trecerii de la potență la act, voi ajunge să-l privesc ca pe o înduioșătoare speranță ratată, ca pe un talent ancestral care, nu se știe din ce ghinioane sociale, nu a reușit să-și manifeste virtualitățile. Cînd de fapt el nu avea asemenea virtualități. Ideea că un om este pluripotent din născare și că are deschise toate căile de afirmare a
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
tradiției. Și cei care în final îi ucid pe cei doi tineri porniți în marea lor aventură fluturând numele eroului favorit au aspect de mezel. Există ceva respingător, grețos în obezitatea acestor huidume încălțate în șlapi, un fel de murdărie ancestrală care nu lasă loc romanței. Nu există loc pentru love story, nici pentru a oferi ca în Goodfellas al lui Scrosese o galerie exotică de portrete de familie, fiecare mafiot fiind prezentat cu porecla și apucăturile lui care definesc o
Viața ca o pradă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7302_a_8627]
-
descriptiv-narativă menită a-i masca țîșnirile ce totuși se produc pe alocuri alcătuiesc "planeta" lirică a lui Mircea Petean. E vorba de o zonă "tradiționalistă", în variantă transilvană, însă reconstituită într-o cheie modernă care, dincoace de straturile unei memorii ancestrale, aduce anxietăți subtile, un joc metaforic și sintactic ce-o integrează prezentului. Prea puțin se păstrează din mesianismul, exhortația, solemnitatea paradigmei, în favoarea unor tonalități relativizante, a unor ambiguități mai peste tot prezente. Cu toate acestea, spiritul locului, incomodat de realitatea
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
poeziei, ce expune lucid schimbările veacului și ale retoricii, pentru a se lepăda de orice aranjamente de suprafață și a proclama adevăruri: "Poesia mi-a dezvăluit celălalt nume al ei:/ Libertate" (Poesia I). În miezul unui "testament postmodern", ce reformulează ancestrala Mioriță, aflăm un crez statornic, limpede trasat printre așchiile construcțiilor spulberate de cutremurul contemporaneității iconoclaste: "iar tu Poesie/ să-mi fii făclie/ pe unde voi merge/ urma de mi-o șterge/ și voi poposi/ fără a mai fi/ umbră pe
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
ca reprezentant al unei minorități, deci - vizând și întreaga semințenie tuva (tuvină) care, în socialismul mongol, ca și în cel de pretutindeni, era supusă opresiunilor, privațiunilor și prohibițiilor, printre care - tabuizarea limbii naționale, interzicerea învățământului în această limbă, excluziunea obiceiurilor ancestrale, aneantizarea, de asemenea prin opreliști, a folclorului neamului etc. Însă scriitorul, savantul Galsan Tschinag leagă efectul sau fenomenologia șamanismului - de muncă, de voință, de perseverență, de continuitate în efort, și nu cum se mai crede aiurea, de către unii -, de ocultism
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]