306 matches
-
aplicată deținuților puși să alerge În cerc În jurul anchetatorului; 27. Anchetă cu țigara aprinsă, aplicată de preferință pe scrot sau pe abdomenul victimei; 28. Executarea de sărituri ,,broască” cu un alt anchetat sau deținut În spate; 29. Bătaia reciprocă Între anchetați sau deținuți, comandata de anchetator, si executată alternativ; 30. Anchetarea victimei din poziția ,,culcat”, cu aplicarea loviturilor de cizma sau de bocanci; 31. Un ,,tratament”, precedat sau urmat de Înjurături și bătaie, era pedeapsă cu carcera, spune autorul și enumeră
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Înjurături și bătaie, era pedeapsă cu carcera, spune autorul și enumeră alte metode de tortură folosite În rezervă respectivă; 32. Anchetă cu proiectoare puternice Îndreptate spre ochii victimei, fără ca aceasta să se miște; 33. Anchetă continuă, zile și nopți Întregi, anchetatul fiind supus unor interogatorii fără Întrerupere, cu anchetatori lucrând În trei schimburi; 34. Anchetă Însoțită de șocuri electrice; 35. Anchetă cu regim alimentar cu sare În exces, fără apă; 36. Anchetă Însoțită de izolare, În celule umede și Întunecate, cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Anchetă Însoțită de șocuri electrice; 35. Anchetă cu regim alimentar cu sare În exces, fără apă; 36. Anchetă Însoțită de izolare, În celule umede și Întunecate, cu victima dezbrăcată, În celulele respective mișunând șobolanii flămânzi; 37. ,,Camera de chibzuința”, unde anchetatul, legat cu cătușe cu ,,autostrângere”, cu mâinile legate la spate, Într-o cameră fără nici un mobilier, stătea În picioare, nerezemat de perete, ore și zile Întregi, supravegheat, ,,chibzuia”, gândindu-se la situația lui... că să mărturisească ceea ce i se cerea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
i se cerea; 38. Femei și fete violate de anchetatori; 39. Izolarea de unul singur a deținutului În celule strâmte, pe lungi perioade de timp, cum i s-a aplicat lui Corneliu Coposu la Închisoarea de la Râmnicu Sărat...; 40. Introducerea anchetatului ori a deținutului În camere cu alte persoane care erau oamenii anchetatorilor, pentru a fi ,,trași de limbă” și Înduplecați cu subtilitate să se confeseze, să se ,,liniștească” măcar sufletește... După săptămâni, poate luni de zile de anchetă, șosea timpul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
era chemat la cercetări. Nici fiul nu a fost lăsat În pace. Cu o lună de zile Înainte de tragicul sau sfârșit, Malin Împreună cu un alt coleg de clasă, Mircea Celmare (fiul profesorului Ștefan Celmare), au fost chemați la Securitate și anchetați. Probabil că organele Încercau prin orice mijloace să determine familia Alexandru Tăcu să renunțe la demersurile făcute În vederea emigrării În SUA. Cert este că la ancheta adolescenții au fost maltratați fizic și moral. După „chemarea la ordine”, Malin s-a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Adevărului: Într-o noapte, mai mulți ani după furtul de la Muzeu, niște muscali scopiți destul de bogați, sunt uciși în Calea Moșilor. Poliția lui Radu Mihai nu poate descoperi pe autori. Dar trei nenorociți, printre care unul anume Vacă sunt arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lecca, Finanțele, generalul Fălcoianu, Războiul, Anastase Stolojan, Domeniile, Ion Câmpineanu, Externele, Constantin Nacu, Justiția, generalul Radu Mihai, Lucrările Publice. Generalul Slăniceanu, fostul șef al statului-major în timpul războiului, fostul ministru de Război căzut sub votul de blam al Senatului, după aceea anchetat spre a fi dat în judecată ca un necinstit administrator al averii statului, moare în streinătate. Când Parchetul a rupt sigiliile casei sale, în absența văduvei, a găsit un mare plic pe care sta scris: „Probe despre moralitatea puternicilor zilei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Malmaison. Făceam parte, la epoca aceea, din justiția militară, cu gradul de căpitan de rezervă. Președintele curții marțiale, colonelul Gelep, ne-a convocat, în biroul său, ca să ne încunoștiințeze că am fost mobilizați din cauza numărului mare de rebeli, care trebuie anchetați și acei vinovați, trimiși imediat în judecată. Mai erau mobilizați, în afară de mine, Aurelian Bentoiu, H. Aznavorian, Tudor Boeru, Armand Constantinescu și încă cîțiva avocați și magistrați, la fel, ofițeri de rezervă. Am fost repartizat ca judecător de instrucție al cabinetului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
un document oficial păstrat în arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care le împarte în patru mari categorii: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, în scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru a constrânge anchetații să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații în lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
împarte în patru mari categorii: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, în scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru a constrânge anchetații să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații în lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze. Comunizarea țării impunea prezența unui puternic aparat represiv, creat la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru a constrânge anchetații să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații în lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze. Comunizarea țării impunea prezența unui puternic aparat represiv, creat la 30 august 1948 prin transformarea Direcției Generale a Siguranței Statului în Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
constrânge anchetații să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații în lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze. Comunizarea țării impunea prezența unui puternic aparat represiv, creat la 30 august 1948 prin transformarea Direcției Generale a Siguranței Statului în Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea). Ea se subordona direct Ministerului de Interne și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
stratagema. De aici încolo, evenimentele s-au succedat cu repeziciune: la câteva zile de la refuzul tacit al scrisorii trimise la camera 1-corecție, Țurcanu a dat o notă informativă direcțiunii despre 'activitatea legionară' de acolo (denunțul a fost arătat mai târziu anchetaților de către Dumitrescu, care nu a negat proveniența acestuia, spunând că Țurcanu le voia binele). Imediat, au început schimbările în toată închisoarea. Pe 8 iunie 1949, au fost introduse restricții severe: deținuții erau complet izolați și nu aveau voie să se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
patru pagini. Ca urmare directă a faptului că anchetatorii scriau procesele-verbale, limbajul uzitat este unul tipic comunist: documentele abundă în referiri la 'ajutor legionar', 'activitate legionară', 'comandament legionar', 'așa-zisa reeducare'. Toate declarațiile urmează același tipar și urmăresc să conducă anchetatul spre o anumită idee. În aceste condiții, declarațiile deținuților din anchetă trebuie privite cu maximă mefiență, unele fiind adevărate materiale de propagandă comunistă (este cazul declarațiilor lui Aristotel Popescu, asupra căruia spălarea creierului izbutise). Procesul Țurcanu-varianta comunistă Procesul în sine
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au fost presați moral și fizic-însă din cauza faptului că nu există informații suficiente pentru a putea afirma cu certitudine acest lucru, preferăm să nu arătăm cu degetul decât spre organizatorii acestei acțiuni. Gheorghe Boldur-Lățescu și Filip-Lucian Iorga au analizat declarațiile anchetaților și au observat că o caracteristică cvasi-generală a acestora este aspectul lor incoerent și contradictoriu, lăsând impresia că sunt produsul unor indivizi reduși ori cu tulburări mintale. Scopul acțiunii, așa cum rezultă el din documente, ar fi fost îndeplinirea ordinelor comandamentului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dimitrov. În luna următoare a aflat de la un deținut proaspăt sosit în Târgu Ocna că Sepeanu ar fi arestat, un motiv în plus pentru 'Nutti' să își redimensioneze acțiunile la minimum. Pe la mijlocul lui iulie 1951, Pătrășcanu a fost din nou anchetat, de data aceasta la Biroul Inspecții, unde mai era și un sublocotenent de la București. În momentul în care a fost luat la întrebări de către acesta și Șleam, Pătrășcanu a recunoscut că își face 'procese de conștiință' pentru că a aplicat bătaia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
persoană îi spunea povestea ticluită de autorități despre Pitești, alta îl întreba a doua zi detalii despre poveste. Când această metodă nu funcționa, era bătut la tălpi. Nu este greu de presupus că Voinea nu a fost singurul dintre cei anchetați asupra cărora s-au făcut presiuni de acest tip. Mai mult decât atât, anchetatorul i-ar fi mărturisit că istoria se va scrie după cum vor dori comuniștii, fiindcă dosarele vor fi ținute până la moartea victimelor, care nu vor avea șansa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
imperiului bolșevic. Nu altfel s-a întîmplat în România de dincoace de Prut, comunizată de tancurile Armatei Roșii. După cum declara, în iunie a.c., Marius Oprea într-un interviu: "Pînă acum am găsit 573.000 de condamnați și băgați în pușcării, anchetați de Securitate, închiși fără vreo sentință de judecată, trimiși în lagăre, în colonii de muncă, deportați sau cu domiciliu obligatoriu. Mă refer la persoanele efective. Dacă la asta mai adăugăm familiile lor, deci încă trei persoane, ajungem la peste două milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Anchetatorul este imediat informat și îl ia cu binișorul pe Dragotă, convins, după ce i-a dat și ceva de mîncare, că va scrie tot ce a înșirat în celulă. Cînd revine, se înțelege, coala de hîrtie era tot albă, iar anchetatul îi spune securistului că și-a dat seama că are în celulă un turnător și și-a bătut joc de el. În consecință, după cum mărturisește Dumitru Dragotă: "M-au bătut de m-au înnebunit, și anchetatorul și informatorul". Pentru încercarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în iulie 1959 și anchetat la Suceava pînă la sfîrșitul lui martie 1960, de Dolfi Solomovici. Va fi bătut de dimineața pînă seara. Mărturisește: "Am luat atîta bătaie, că mă rugam să mor. Cînd auzeam strigătele de durere ale altor anchetați, tremura sub mine și patul de beton: Acuși vin să mă ia!". Deși a recunoscut că a împrăștiat manifeste, va fi anchetat în continuare, la fel de dur: "Trebuia să spun cine m-a învățat: nu cumva tata? Nu m-a învățat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost niște camere tapițate, nu știu, pentru torturi sau pentru turbați... De ce dura atît de mult în interogatoriu? 10-12 ore în care se scriau doar o pagină-două? Pentru că uneori îți repeta întrebarea de 50 de ori ca să-l înnebunească pe anchetat. Păi, ziceai: domnule, nu ți-am răspuns? Ia mai spune o dată, ia mai repetă, ia uite ce-ai spus, aici, adineaori, ai spus așa, lipsea un cuvînt revenea brusc la altă treabă. Îl aducea pe om în situația să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mureai pe loc. Dar nu răspundea nimeni de moartea asta. N-a fost nici o cercetare. Poate la dreptu comun, dacă murea unul de la dreptu comun, da, cum a fost cazul cu ăla din sîrme, da, venea procuratura, dar pentru un anchetat de la politici nu s-a întîmplat să vină un procuror și să întrebe ce a fost. La drept comun, da. Umbla familiile pe la procuratură, se interesau, aflau decesul și procuratura trebuia să intervină. La ceilalți, dacă mai umblau, se răspîndea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
central fără să riști să te latre câinii academicieni comunitari. (AAG) Luca Pițu anchetat de Adrian Alui Gheorghe (Cameră obscură. Inculpatul stă în fața unei mese lunge, cu capul între palme. Anchetatorul i-a pus în ochi un fascicul de întrebări. Anchetatul oftează. Știe că nu mai are încotro, a venit momentul să spună tot, tot, tot. Trebuie să-i dea în gât și pe complicii săi. O va face? N-o va face?) Dragă Luca Pițu, recunosc că sunt un fan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-1940), supliment al cotidianului Ziua, dar pe aceasta Cioculescu n-o amintea în articol. Amândoi marii critici au avut de suferit de pe urma regimului comunist. Cel mai mult Streinu, desigur, cu cei patru ani ai săi de întemnițare, dar și Cioculescu, anchetat, sub detenție, de Securitate, interzis de la publicare, câțiva ani, lovit și prin pier derea fratelui, Radu Cioculescu, deținut politic, mort în închisoarea de la Dej. Nu li s-a iertat celor doi, printre altele, colaborarea din anii ’46, ’47 la Dreptatea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
felul acesta) pe care să le aplice nenorociților ce le căzuseră în labă: îi sileau pe ăștia să-și înghită urina sau le smulgeau unghiile ori firele de păr. Dacă, din întâmplare, era o perioadă de acalmie și îi lipseau anchetații, suferea cumplit, se plictisea, nu-și mai găsea locul, era nervos, ca atunci când fumătorul a terminat țigările și nu are de unde să cumpere altele. Atunci Novăceanu, care înțelegea într-o clipită starea șefului, cât de rău îi e, făcea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]