950 matches
-
veselă. E motivul pentru care aveam ce aveam mai sus cu criticii de poezie. Aceștia pretind că pot ajunge la gălbenuș fără să spargă coaja limbajului. Cine-i dispus să-i creadă, o face pe răspunderea lui. Un ultim cuvânt, anecdotic: în timp ce scriam cronica aceasta, în jumătate din cartierul în care locuiesc s-a produs o pană de curent. Din camera mea de pe Titulescu până către Piața 1 Mai s-a așternut bezna. „Criza energiei a alungat bulevardul 1 Mai/ la
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
precedent pentru ecologiști, care au inițiat deja o petiție împotriva noilor reactoare nucleare de la Cernavoda. Jurnalistul Victor Ciutacu a povestit cum a fost abordat de doi activiști, care i-au propus să semneze petiția pentru blocarea programului nuclear românesc. Dincolo de anecdotic, cedarea în fața manifestanților anti-Roșia Montană aruncă în aer planurile economice ale Guvernului. Marile proiecte propuse de guvernul Ponta pot fi grupate în două categorii: investiții străine de anvergură, cu impact economic major, pe de o parte și proiecte de infrastructură
După Roșia Montană, Greenpeace vrea și blocarea Cernavodă. Ciutacu, invitat să semneze petiția anti-reactoare nucleare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50846_a_52171]
-
lezate. (De unde și amănuntul că, oricât de intransigent formulate, ele nu alunecă în pamflet.) Nemulțumirile lui au, de fiecare dată, un nucleu abstract. Ele atacă strict modul deficitar în care funcționează lumea literară românească. Iar dacă se prevalează de registrul anecdotic e pentru că altminteri ar risca să nu fie luat în seamă. (Cum i s-a întâmplat cu o carte cu totul extraordinară, Paradigma poeziei moderne, eseu teoretic despre care s-a vorbit injust de puțin.) Din păcate, chiar și așa
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
cu seriozitate asupra tânguirilor nefericitului poet”. Observațiile asupra literaturii vechi sau premoderne sunt cu atât mai pline de miez cu cât ele par făcute de un critic în vacanță. În primele noastre scrieri, Eugen Negrici se interesează, bunăoară, de breșele anecdotice, de „viața de zi cu zi”, parcimonios surprinsă printre atâtea evenimente istorice majore. Din Condica logofătului Gheorgachi sau Ghenealoghia familiei Cantacuzinilor criticul reține „întâmplări cu tâlc” și trage concluzii pe măsură. De altfel, discursul din Simulacrele normalității construiește, în efigie
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
Din cînd în cînd, criticul iese însă din arena actualității și face considerații melancolice atașante despre trecerea timpului sau despre vulnerabilitățile proprii; nu se eroizează și, mai ales cînd își evocă tribulațiile din „obsedantul deceniu”, nu uită să picure detalii anecdotice amare cu privire la cei care trec, după 1989, drept repere ale purității. Oarecum tot în acest sens, iată și cîteva considerații ce rezumă un întreg sindrom al vieții culturale postdecembriste: „...pocăiții au devenit numaidecît procurori morali. (...) Adică judecători implacabili. O țin
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
propria pubertate culturală ca pe o perioadă marcată de iluzia genialității. 6 Florin Iaru, loc. cit., p. 18. 7 Ibidem, p. 25. 8 În Amintirile sale din Junimea, într-un Addendum rezervat Dicționarului societății ieșene, Iacob Negruzzi alocă un articol anecdotic problemei ciclurilor: „Bodnărescu, fiind odată pe malul mării, compuse un șir de poesioare, care reflectau impresiunile ce-i produsese marea. Aceste poesii, după zisa lui Bodnărescu, formau un ciclu. Deatunci numirea «ciclu» a fost păstrată pentru orice serie de poesii
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
dezlănțuirii luminii. Esența e altceva decît aparența contingentului lasciv: „te-am iubit cu trupul pe cuvinte/ m-ai iubit cu umbra” (apă plată, ceai verde). Deoarece, implacabil, „la etajul patru/ capac peste moarte era cerul” (odată). Așadar un melanj de anecdotic, suspans, prozaism dinadins sfidător, o delicatețe dură, de tip „american”, asupra căreia, ca din întîmplare, binevoiesc a cădea reflexe, fie și contorsionate, ale transcendenței: „îngeri tereștri,/ privesc magnoliile fără să le miroasă,/ columbianca johanna villamil/ își desface mîndră părul, nu
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
felul, documente de arhivă, publicații de epocă, scrieri uitate sau puțin frecventate ș.a.m.d., autorul schițează - în siajul lucrării lui Michel Foucault despre „nașterea închisorii” - o întreagă istorie culturală a detenției în spațiul românesc, doldora de informație și pigmentată anecdotic. Dar și o imagine a mecanismelor societății, a modernizării sale politico-instituționale, a evoluției sistemelor legislative și de putere sau și a tipologiilor represive, plasate în contexte europene mai largi; nu întîmplător zăbovește, în atente studii de caz, asupra felului în
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
căruia, la momentul respectiv, nu avea cum să îi intuiască adevărata amploare și pe care îl subsuma vieții culturale, dar care a ajuns, treptat, să se extindă la toate aspectele existenței noastre ca ființe sociale. „Flecăreala” despre subiecte importante, minorul, anecdoticul, cancanul ce pun în umbră semnificativul ne țin adeseori cu ochii ațintiți asupra evenimentelor, împiedicându-ne totodată să înțelegem resorturile profunde ale acestora, să distingem adevărul de minciună și binele de rău. O cultură politică mai dezvoltată ne-ar putea
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
tandem reușit cu un anume tip de livresc. Evocarea lumii literare afine lui ar putea fi interpretată ca o formă tardivă de pact cu minimalismul cotidian al tinerei generații de poeți. Apar, de altfel, multe nume d’antan, în conjuncturi anecdotice: Nichita Stănescu, Ion Drăgănoiu, Tomozei, Marius Robescu, Petre Stoica, Virgil Mazilescu, Zaharia Stancu, Laurențiu Ulici, faimosul personaj Ahoe și alții, mai vechi ori mai noi. După părerea mea, nu „lumea literară”, cu bunele și cu relele ei, e convocată aici
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
trec de o demarcație inutilă. Nu citim, din păcate, în Amorțire, felul cum intimitatea cu boala ori cu morbul creației distrug ori regenerează o luciditate, un sistem. Sau o identitate. Doar vag. Mult prea vag. Totul derapează în senzația de anecdotică aleatorie, prinsă, când și când, într-un text neîmblânzit. Nu se dezvoltă, de asemenea, o altă dimensiune promițătoare: ambiguitatea personajului, dinamismul incertitudinii și interogațiilor. Prea multe răspunsuri dinainte prescrise, fără ca cititorul să rămână în minte cu un erou emblematic. Soluția
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
și memorialistice care îl privesc: prima, deloc bogată, consumată în timpul vieții scriitorului; o a doua, datorată celor care au scris la moartea sa (1889) și în anii de după nefastul eveniment; în sfârșit, memorialistica de după 1920, una recuperatoare, dar pe alocuri anecdotică și ficțională, încercând să facă față interesului crescând al publicului față de opera clasicizată a humuleșteanului. Această etajare a definirii personalității sale are câteva avantaje certe: face ordine în materialul evocativ; permite stabilirea imaginii, de la percepția imediată, directă, de o concretețe
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
lucruri se știau la acel moment despre ingeniosul „povestitor popular moldav”, pe nedrept lăsat în seama vreunui Țimiraș sau Emil Precup, analizat temeinic, dar fără suflu amplu, doar de G. Ibrăileanu. Altfel, totul despre Creangă ar fi plutit într-o anecdotică sprințară și frivolă, precum broșura lui Th. D. Speranția, Amintiri despre Ion Creangă (1927), unde povestitorul e văzut ca un înțelept doldora de vorbe de duh, arătându-și scrierile la unul și la altul, ca să-i mai „îndrepte” slova, unde
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
nu cuvântă. Episoadele cu bobocul de rață din Un an în Paradis sau cel cu puii de rândunică din Kinderland sunt drame ale tăcerii din universul mic, totdeauna destinate unor funcții psihologizante, de suprapunere a destinelor în oglinzi simbolice. Detaliile, anecdotice și teatrale prin excelență (lipitoarea, aricii, răzbună- rile, jocul măștilor paterne etc.), fixează amănuntul tulburător. Mai e ceva, de respirație rusă: credința că oamenii sunt buni. Sonia crede despre Pavel că e doar un rătăcit, iar Cristina dă credit hoților
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
altera franchețea mărturisirilor. Cronologic, cartea curge în sens obișnuit, criticul povestindu-și amintirile de la începuturi spre clipa prezentă (Lugoj, locul nașterii, apoi copilăria și adolescența la Suceava, studenția la București, universul literar din anii comunismului etc.). Episoadele descrise cu nerv anecdotic nu au însemnătate decît în măsura în care ghicești în spatele lor imboldul vocației de care pomeneam la început. E în Alex Ștefănescu un impuls idealist care, judecat în natura lui adîncă, se manifestă sub cinci forme: prima e chemarea surdă a orizonturilor vagi
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
-l cunoscuseră personal! Vlad Zografi nu vine, în investigația sa asupra straniei relații dintre literatură și viață cu un bagaj bibliografic strivitor. Nu se împiedică în nume, doctrine și note de subsol (note există, dar, atâtea câte sunt, sunt narative, anecdotice și, în consecință, au un loc aparte în finalul cărții). Formația sa solidă om de știință (cu un doctorat, dacă nu mă înșel, în fizică cuantică) îi conferă o rigoare intelectuală care n-are nimic în comun, regret s-o
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
Simțind totuși nevoia să adauge imediat un reticent „dar nu vreau să lămurim problema” și mărturisind că este dificil să faci destăinuiri atunci când nu cunoști ce fel de audiență ai. Teoreticianul onirismului literar nu a ocolit nici el savuroasa zonă anecdotică. Intervențiile sale au invitat, în mare parte, la pătrunderea în culisele grupului oniric, „un pic descreierat”. Totodată, Dumitru Țepeneag a aruncat publicului numeroase cârlige privind legătura sa cu lumea politică de dinainte și de după ‘89, relativizând însă în permanență și
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
inițiale, mai apar printre amintiri profesorii Ștefan Cazimir (improvizând faimoasele lui epigrame), Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș (dăruind o păpușă fiicei celei mari a familiei), Eugen Negrici, Mihai Moraru. Cultul prieteniei pare să fie o regulă neabătută. Nu în sensul anecdoticii (sunt relativ puține scenele de gen), ci în acela al bunei atmosfere conviviale. Și faimoasa casă cu olane a regretatului Paul Miron, și vila Uniunii Scriitorilor de la Neptun sunt imortalizate ca niște nemaipomenite spații pentru felurite „jocuri de-a vacanța
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
frapează realismul oblic al reprezentării. Un singur termen („desăvîrșeam”) aparține ariei stilistice Mureșan, în care ironia și autoironia sînt prezente și active. Minus acest predicat, textul e al unui Ion Mureșan fără Ion Mureșan: cu un discurs prozaic și prozastic, „anecdotic”, exact pe dimensiunea ce va fi explorată, tot mai mult, în poezia românească ulterioară. Firește, e vorba de un pseudorealism și de un fals prozaism. Miza poetului nu este socială, nici politică (semnificativ, numai cîteva versuri din întregul volum au
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
nu deosebite mult de moșiile de la țară ale unor boieri fără, încă, gustul luxului. Aproape de revoluția pașoptistă, însă, moda franțuzească se vede stăpână, și bătrânele case înfloresc. Ceva mai greu e cu lucrările de urbanism, podul rămânând multă vreme la anecdoticul „câte pietre, atâtea gloduri”. Apar, spre sfârșitul secolului, felinare și pază. Tradiția promenadei, cu atât mai puțin nocturnă, nu există încă: „Lumea de jos, și de pe jos, n-avea nici gânduri, nici locuri de plimbare; își vedea ziua de treburi
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
nefăcând intrusului nici o concesie și mârâindu-l necruțător chiar și atunci când gândurile acestuia nu sunt flatante pentru stăpânul casei. Intențiile parodice sunt de altfel evidente de la bun început, lumea lui Anton Șleahtițchi e una caricaturizată, cu un ingredient esențial: o anecdotică a cotidianului, a existenței tumultuoase a grupului de prieteni (Anton află ulterior că Lora, acum logodnica lui Martin, americanul căruia Anton îi va servi de interpret, a fost iubita prietenilor lui, Pleșea și Vio, ultimul fiind și cel care o
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]
-
explica, nici reconstitui din date conjuncturale. Cu siguranță, au rămas multe în afara sumarului acestei cărți. Dintr-o, înclin să cred, exagerată severitate, profesorul Cornea și-a cenzurat plăcerea de a divaga, de a se plia pe un regim conversațional și anecdotic. Într-un fel, se înțelege, regret. Aș fi citit entuziasmat aceste mărturii chiar de-ar fi avut proporțiile unei borgesiene „cărți de nisip”. Pe de altă parte, voința autorului e suverană. Uriașul său talent literar (despre care s-a vorbit
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
amintită și Chantal Audouin, femeie coaptă, dar încă foarte seducătoare, prototipul femeii indepedente și amanta unui carismatic politician fără gât, care-i vine până la umăr. Pentru ea „un bărbat e un bărbat. Nu există bărbat însurat sau interzis”. Ca observație anecdotică, trebuie spus că există cititori care au interpretat acest personaj ca pe un alterego al autoarei, recunoscându-l în politicianul seducător pe controversatul Dominique Strauss-Kahn cu care scriitoarea nu se ferește să admită că a avut o relație amoroasă. Singurul
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
și identificat patru elemente de discurs în presă, din ceea ce a fost publicat în ultimele zile: incompetența, cererile baronilor, Comarnic-Brașov și FMI. - În legătura cu incompetența, activitatea mea este foarte apreciată la cel mai înalt nivel de către premierul Victor Ponta. Anecdotic m-aș putea întreba cum să fie vorba de incompetență când în anul 2013 am absorbit fonduri europene cu 130 de milioane de euro mai mult decât în perioada 1 ianuarie 2007- 21 decembrie 2012? Am făcut 148% absorție de
Dan Șova demisionează de la TranSporturi pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29073_a_30398]
-
interesat cel mai mult din tot ce apărea în publicațiile literare, captând irezistibil, în toată această epocă, atenția tuturor”. Cu „viitorul închis”, ei își creează propriile cazemate intelectuale, jonglând abil cu fatalitățile timpului. Nu lipsesc, în acest sens, nici elementele anecdotice. Lipsit de găzduire bucureșteană, el se găsește, alături de alți scriitori, între care și Nichita, în colonia de pe Strada Naipu 20, vreme de trei ani. Sunt fragmente ce surprind bonomia, taifasul și ambianța unei tinereți fără posibilități. Fără speranțe concrete. Arcuri
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]