346 matches
-
minerale; - m. arh.: Clădirea gării; - parcul orașului; - formație instrumentală de muzică de cameră și ansamblu folcloric „ Rapsodia Bucegilor”; - piscine; - stațiunea climacterică și balneară de interes național; - linie de telecabină, telegondolă, telescaune, teleschiuri, pârtii de schi; - hoteluri: Arca lui Noe, Anda, Anemona Marani, Bastian, Blue Silver, Bulevard, Cristal Stadion, Caraiman, Cota 1400, Cerbul, Cumpătu, Economat, Mara, Marea Neagră, Marami, New Montana, Internațional, Intim, Iriș House, Ioana, palace, Păltiniș, Regina, Rowa Dany, Riviera, Silvia Aport, Roberta, Stăvilar, Smart etc; - vile: Arieșul, Aosta 21, Albă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Dragoș, Dumitrescu, Dani, Central Sinaia, Casa Ta, Condor, Eliza, ecaterina, Felix, Floare de Colț, Gabi, Ileana, Iordan, Iulia, Izvor, Lucia, Heidi, Marald, Piatra Șoimului, Pitty, Raul, Retezat, Ryana, Ralu, Smarald, Splendid, Soarelui, teo Alex, Tornada, Voicu etc; - pensiuni: Andree, Alina, Anemona, Argeșu, Boema, Carmen, Casa Iannis, Casa Tom, Casa Teo, T.V. Condor, Clasic, Dona, Eden, Fratelli, Montana, Gura Pădurii, Master, Mieșunica, Raluca, Teleferic, TUI, Thomas, Valea Iancului etc; - motel: Izvorul Rece; - cabane: Stăna Regală etc. JUDEȚUL SIBIU AVRIG. - Săpături arheologice (Săcădate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Economic „Dumitru Moțoc” din București, unde, în anii ’70, coordonează și apariția revistei școlare „Aurora”. După câteva reportaje ocazionale în publicația „Industria alimentară” (1955), debutează cu proză la „Flacăra” (1965), iar prima carte, culegerea de schițe și povestiri Rochia cu anemone, îi apare în 1966. Colaborează sporadic la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Clopotul” (Botoșani), „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, precum și la reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Prezent an de an în librării cu cel puțin o carte, M. este autorul unei proze de o mare consistență tematică și expresivă. Continuitatea organică a formelor epice pe care le-a cultivat (schița, povestirea, nuvela, romanul), de la Rochia cu anemone până la memorialistica romanescă din Cuibul de barză (2003), denotă existența unei viziuni edificate progresiv și armonios, la un nivel valoric insuficient observat de critică, cel puțin pentru primele cărți. Deși nu i s-a ignorat originalitatea, în timp consemnările critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
asupra oamenilor, climatului literar și asupra propriei opere. Fără să fie o agendă strictă de laborator scriitoricesc, Jurnalul confirmă înclinația către retrospecție. M. alege calea unei mărturii care contează, ca document personal, în reconstituirea unei epoci frământate. SCRIERI: Rochia cu anemone, pref. Ion Lăncrănjan, București, 1966; Auroaica, București, 1967; Minciuna, București, 1967; Zborul de probă, București, 1968; Umbrele timpului, București, 1969; Noaptea și ziua, București 1970; Avionul de Cluj (în colaborare cu Alexandru Mitru), București, 1970; Fumul bunicului București, 1971; Memorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Jurnal în libertate (1990-1993), Râmnicu Vâlcea, 2002; Cuibul de barză, Râmnicu Vâlcea, 2003; Râmnicul uitat, Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Cella Delavrancea, Scrisori către Filip Lahovari, ed. bilingvă, tr. Dan Mateescu, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, CNT, 1966, 25; Nicolae Crețu, Vitalitatea povestirii, IL, 1967, 4; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Sânziana Pop, „Auroaica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
de barză, Râmnicu Vâlcea, 2003; Râmnicul uitat, Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Cella Delavrancea, Scrisori către Filip Lahovari, ed. bilingvă, tr. Dan Mateescu, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, CNT, 1966, 25; Nicolae Crețu, Vitalitatea povestirii, IL, 1967, 4; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Sânziana Pop, „Auroaica”, LCF, 1967, 28; Magdalena Popescu, „Zborul de probă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
una care s’ar putea ca peste timp, Într’o epocă mai luminată, să mă transforme Într’o victimă, așa cum e, de pildă, În ochii noștri, Aristotel, cu al său „planta stă pe loc, iar animalul se mișcă“, animalul numit „anemonă de mare“ fiind considerat plantă... Implicit Îmi exprim părerea că omul e doar o unealtă a Naturii, creată chiar de ea, pentru propășirea propriei sale evoluții, chiar dacă asta ne poate părea, uneori, involuție sau degradare. Dar putem oare ghici cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aparte, mai apropiat de animal, chiar dacă e imobilă, iar Aristotel ar fi spus că dacă ceva stă e plantă, iar de umblă e animal... dar ce facem cu mulțime de animale marine fixe, motiv pentru care se cheamă de pildă anemone... de mare, desigur? Nimic. Umblă valurile pentru ele... Ciuperca e, ca și animalul, heterotrofă, adică nu se hrănește cu Soare, ci cu hrană organică. Pe urmă, se colorează ca și animalul, cu melanine, de unde umbra de brun pe care o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alteori doar cu o toxiinfecție. Atunci când postiți, dedulcindu-vă la ciuperci. À propos: Ciupercile nu’s plante, chiar dacă Învățați despre ele la botanică. Căci aristoteliana nemișcare a plantei e valabilă și pentru animale, unele botezate ca plante, În aceeași tradiție: anemone, castraveți... - Într’un cuvânt „fructe“ - de mare. E drept, Topârceanu a ridicat mănușa, scoțând din botanică bacilul lui Koch: „Văzuta-ți vreodată o floare ori un pom/Să sară din grădină și să se dea la om?“ Ciuperca nu face
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apoi s-a scuturat, ca și florile pomilor - prim)vară din acest an (1976) e mai r)coroas) că de obicei. Am auzit de la prietenii mei c) În Israel, În luna martie, prim)vară este foarte frumoas). Îmi amintesc de anemonele de pe dealurile Galileei. Dennis Silk Îmi trimite câteva poezii și Îmi scrie c) politică Îl deprim). Se distreaz) cu o juc)rie din Chină comunist); ar putea fi de folos la teatrul de p)puși pentru care scrie piese. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
în care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate frumusețile lumii (Flori - ochiul boului, Crizanteme, Ulcele în dialog, Garoafe, Căni de lut, Anemone, Cârciumărese, Trandafiri în cană, etc) . Un capitol important în creația lui Mihai Cămăruț îl constituie portretele și compozițiile, în special cele cu scene de muncă, față de care pictorul a manifestat un interes crescând mai cu seamă în ultimele trei decenii
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
frumusețile efemere în frumuseți nepieritoare, la incandescența celor mai autentice trăiri afective. De acolo, din resorturile tainice ale sufletului său de artist, de moldovean dedat contemplărilor și visărilor poetice, au pornit culorile calde și strălucitoare ale garoafelor și crizantemelor, ale anemonelor și trandafirilor, ale merelor și hulubițelor din tablourile sale; de acolo, din sufletul său îndrăgostit de pământul natal și de miraculoasele frumuseți ale naturii, au pornit acele armonii cromatice din toamnele și iernile sale, atingând adeseori - ca și în tablourile
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
caracterul celeilalte înseamnă a crea între ele o analogie. (Planșa nr.8). Într-o compoziție pot fi folosite una sau mai multe perechi de complementare. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian "Anemone" Nicolae Tonitza Matisse Van Gogh f) Tot de relațiile complementare depinde și așa-numitul contrast simultan , exprimând chiar una din caracteristicile fiziologice ale percepției coloristice. Dacă fixăm, de pildă, mai multă vreme un disc roșu, vom constata că ele se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
considerat ca o calitate esențială de către istoriografia românească. Luchian n-a teoretizat asupra culorii, dar opera sa și cu deosebire apogeul ei, reprezentat de superba serie a florilor, poate fi considerat un tratat modern de cromatică. Unii autori socotesc că Anemonele din 1908 sunt în opera sa ceea ce a fost Simfonia a IX -a în opera lui Beethoven dobândirea unei mari bucurii peste suferințele ce-l măcinau, triumful vieții asupra bolii, cântecul duioșiei care-i înseninează tristețea. Cele cinci anemone de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
că Anemonele din 1908 sunt în opera sa ceea ce a fost Simfonia a IX -a în opera lui Beethoven dobândirea unei mari bucurii peste suferințele ce-l măcinau, triumful vieții asupra bolii, cântecul duioșiei care-i înseninează tristețea. Cele cinci anemone de un roșu intens, ca o văpaie, descriu un arc grațios, și prin ritmul lor ascendent sugerează bucuria vieții. Acestui cântec strălucitor, pe care-l ridică cele cinci anemone roșii ce încunună buchetul îi răspund tonurile grave ca într-un
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vieții asupra bolii, cântecul duioșiei care-i înseninează tristețea. Cele cinci anemone de un roșu intens, ca o văpaie, descriu un arc grațios, și prin ritmul lor ascendent sugerează bucuria vieții. Acestui cântec strălucitor, pe care-l ridică cele cinci anemone roșii ce încunună buchetul îi răspund tonurile grave ca într-un andante maiestos ale celor trei anemone vineții, dintre care două ies din cadrul schemei compoziționale. La mijloc, câteva anemone de un alb gălbui și verdele lujerilor, sunt ca niște oaze
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o văpaie, descriu un arc grațios, și prin ritmul lor ascendent sugerează bucuria vieții. Acestui cântec strălucitor, pe care-l ridică cele cinci anemone roșii ce încunună buchetul îi răspund tonurile grave ca într-un andante maiestos ale celor trei anemone vineții, dintre care două ies din cadrul schemei compoziționale. La mijloc, câteva anemone de un alb gălbui și verdele lujerilor, sunt ca niște oaze de liniște duioasă. Verdele sclipitor al ulcicăi, cu o lucire albă de lumină în față și cu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
bucuria vieții. Acestui cântec strălucitor, pe care-l ridică cele cinci anemone roșii ce încunună buchetul îi răspund tonurile grave ca într-un andante maiestos ale celor trei anemone vineții, dintre care două ies din cadrul schemei compoziționale. La mijloc, câteva anemone de un alb gălbui și verdele lujerilor, sunt ca niște oaze de liniște duioasă. Verdele sclipitor al ulcicăi, cu o lucire albă de lumină în față și cu galbenul-cafeniu din partea de jos, aduc o nuanță ce dă o notă optimistă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o parte sunt plante din flora spontană și foarte răspândite. Pe aceste gazde ciupercile formează un număr foarte mari de spori, având capacitatea de a forma rapid noi rase rezistente. Prin eliminarea gazdelor intermediare (ex. Berberis vulgaris pentru Puccinia graminis, Anemone sp. și Prunus spinosa pentru Transzchelia pruni-spinosae) se reduce cantitatea de inocul care, în timpul vegetației plantelor de cultură pot produce infecții masive. Eliminarea organelor bolnave în timpul vegetației. Controlul periodic al culturilor permite observarea aspectelor fitosanitare ale plantelor, făcând posibilă îndepărtarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
, Anemone (17.ÎI.1942, Brașov - 18.XI.1993, București), traducătoare. După absolvirea Liceului German din orașul natal (1960) și după o perioadă în care a fost secretara la o școală, L. a urmat Facultatea de Limbi Germanice a Universității din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
de Troie n’aura pas lieu), dar într-un registru mai degrabă burlesc, Ș. a compus o satiră dramatizată, de altfel convențională, cu un dialog spumos și replici ingenioase etc., utilizând personaje și motive împrumutate din mitologia greco-latină. Când înfloresc anemonele (1948) este o comedie lirică. Vădit conformistă, dar ceva mai consistentă sub raport dramatic este piesa Afaceriștii (reprezentată la Teatrul Municipal din București în stagiunea 1952-1953, publicată în 1953), satiră anticapitalistă vizând corupția, venalitatea și imoralitatea demnitarilor din epoca lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Radu Boureanu, O piesă originală, „Spectator”, 1945, 94; Lascăr Sebastian, „Furtună în Olimp”, „Gazeta familiei”, 1946, 2; Șerban Cioculescu, „Furtună în Olimp”, „Semnalul”, 1946, 1 332; Paul B. Marian, „Furtună în Olimp”, „Argus”, 1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
de căldură transformată odinioară și care acum, își recapătă forma cea dintai... Ea tine loc de soare și flori pană cand fratele ei mai varstnic, soarele... strecurandu-și prin porțile întredeschise primele mângâieri călduțe, va trezi la viață violetele și anemonele și va scoate din toropeală și lucrătoarele (albinele) spunândule că ozonul a pus din nou stăpanire pe lume și că cercul neîntrerupt ce leagă moartea de viață a mai făcut un ocol în jurul său și iar a înviat." MAURICE MAETERLINCK
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
foci) și păsări de mare, fiind astfel o componentă cheie în lanțul trofic din Oceanul Arctic. Peștele este pescuit comercial atât în Canada cât și în Rusia. O faună bogată există pe fundul oceanului, reprezentată de numeroase nevertebrate cum ar fi: anemone, viermi, crabi, echinoderme (cca.130 specii: stele de mare, castraveți de mare, crini de mare). Aceste specii bentice arctice trăiesc în ape extrem de reci, aproape de punctul de îngheț, având adaptări care le permite supraviețuirea: enzime care lucrează bine la temperaturi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]