KorAP: Find »[drukola/base=anevrism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...104 >

2,587 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

material experimental privitor la reparări și grefe vasculare fundamentând tehnic și fiziopatologic principiile chirurgiei vasculare, rămase valabile și astăzi. Aplicarea lor în practica umană însă, se face cu greutate. În 1912 W. Pingle folosește vena safenă internă în tratamentul unor anevrisme cu două succese. Folosirea heparinei de către Gordon Murray în 1939 deschide noi perspective folosirii grefonului venos în reconstrucția arterială. Incidența traumatismelor vasculare în primul și al doilea război mondial când s-au practicat ligaturi pe scară largă a determinat amputația

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile traumatice, prin oprirea fluxului sanguin sau prin compresiunea determinată de prezența unui fals anevrism arterial. Rapiditatea trombozei este strâns legată de violența traumatismului; se extinde într-un interval scurt în întreaga rețea vasculară, arterială și venoasă situată în aval de leziune fiind cu atât mai gravă cu cât colateralele și masele musculare sunt mai

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
perfuzie prin colaterale ca urmare a hipovolemiei) sau circumscris, în caz de hemoragie mică. În aceste situații hematomul se organizează, se formează un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ischemie cronică: durere sub formă de claudicație intermitentă, modificări trofice, dispariția pulsului periferic. Tromboza venoasă post-traumatică se instalează după contuzii, la câteva săptămâni, evoluând ca o tromboză obișnuită, capabilă să determine accidente embolice și evoluează către insuficiența venoasă cronică sau anevrism pulsatil arterio-venos. 12.4.2.6. Evoluția traumatismelor arteriale Evoluția este în funcție de importanța traumatismului vascular și de rapiditatea refacerii fluxului arterial. În situațiile favorabile, restabilirea prin colaterale a circulației permite o refacere ulterioară cu rezultate bune. Întârzierea tratamentului medical sau

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
vasculare. În aceste cazuri sângerarea este abundentă din ambele capete, mai ales la cel proximal, ca urmare a refluxului venos din sistemul profund. Aceleași fenomene se întâlnesc și în sindroamele de hipertensiune venoasă în sistemul VCS produse prin compresiuni (tumori, anevrisme etc.) ori leziuni congenitale sau câștigate; embolia gazoasă apare de regulă în leziunile venelor de le baza gâtului, unde se exercită influența aspirației toracice și diastolei cardiace. Pătrunderea aerului este facilitată de dispoziția anatomică particulară, care constă în absența colabării

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
caz de persistență se va interveni chirurgical pentru a trata leziunile existente. În rupturile de canal toracic se va practica ligatura sau implantarea într-o venă azigos. 12.3.6. LEZIUNI ARTERIALE TRAUMATICE CU EVOLUTIE CRONICA 12.3.6.1. Anevrismul arterial post-traumatic Este definit ca o formațiune constituită dintr-un „sac” care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee, femurală, subclaviculară, carotidă, axilară este rar întâlnit pe arterele mici și de obicei unic. Poate fi: fuziform, când dilatația interesează întreaga circumferință a vasului (apare frecvent după contuzii arteriale) comunicând cu

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
artera poplitee, femurală, subclaviculară, carotidă, axilară este rar întâlnit pe arterele mici și de obicei unic. Poate fi: fuziform, când dilatația interesează întreaga circumferință a vasului (apare frecvent după contuzii arteriale) comunicând cu cele două capete ale arterei, sau sacciform anevrismul are forma unei pungi situate lateral de arteră și cu care comunică printr-un orificiu (fig.12.12). Macroscopic se constată că masa anevrismală, împinge organele vecine, nervii și mai ales venele, fiind aderent la țesuturile înconjurătoare. Pe secțiune se

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
constată prezența de cheaguri intrasaculare care se dispun concentrice, de vârstă diferită, în care cheagurile recente se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
se dispun concentrice, de vârstă diferită, în care cheagurile recente se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau dureri nevrotice persistente, chinuitoare

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau dureri nevrotice persistente, chinuitoare. Semnele obiective permit un diagnostic relativ ușor. La inspecție se constată prezența unei tumefacții pulsatile cu atât mai evidentă cu cât este mai superficială. Palparea atestă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ascultație se percepe un suflu sistolic aspru, localizat la nivelul comunicării cu artera și care dispare în momentul comprimării vasului deasupra acesteia. Diagnosticul se bazează pe semnele clinice descrise. Este necesară întotdeauna o arteriografie care va preciza poziția exactă a anevrismului. De asemenea examenul CT, ECHO doppler, echografia simplă precizează diagnosticul. Confuzia poate să apară atunci când predomină fenomenele inflamatorii și, sunt cazuri citate în literatură, când anevrismul a fost tratat ca un abces. Consecința este gravă. Complicații și evoluție: Vindecarea spontană

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
semnele clinice descrise. Este necesară întotdeauna o arteriografie care va preciza poziția exactă a anevrismului. De asemenea examenul CT, ECHO doppler, echografia simplă precizează diagnosticul. Confuzia poate să apară atunci când predomină fenomenele inflamatorii și, sunt cazuri citate în literatură, când anevrismul a fost tratat ca un abces. Consecința este gravă. Complicații și evoluție: Vindecarea spontană este excepțională. De cele mai multe ori evoluția anevrismului este oprită de o complicație. Ruptura este cea mai redutabilă complicație și reclamă o deosebită urgență de tratament. Tromboza

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
echografia simplă precizează diagnosticul. Confuzia poate să apară atunci când predomină fenomenele inflamatorii și, sunt cazuri citate în literatură, când anevrismul a fost tratat ca un abces. Consecința este gravă. Complicații și evoluție: Vindecarea spontană este excepțională. De cele mai multe ori evoluția anevrismului este oprită de o complicație. Ruptura este cea mai redutabilă complicație și reclamă o deosebită urgență de tratament. Tromboza acută anevrismală, embolia, ischemia și infecția sunt mai rare. Tratamentul este numai chiurgical și se practică în toate stadiile evolutive și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Ruptura este cea mai redutabilă complicație și reclamă o deosebită urgență de tratament. Tromboza acută anevrismală, embolia, ischemia și infecția sunt mai rare. Tratamentul este numai chiurgical și se practică în toate stadiile evolutive și în orice localizare. Pentru cura anevrismului, metodele folosite sunt: indirecte în bună parte părăsite și constau în ligaturi, coagulări intrasaculare sau protejare externă cu foi de plastic, etc., metode care nu au decât un efect paleativ; directe, care se adresează anevrismului și constau în endoanevrismo-rafie reconstructivă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
în orice localizare. Pentru cura anevrismului, metodele folosite sunt: indirecte în bună parte părăsite și constau în ligaturi, coagulări intrasaculare sau protejare externă cu foi de plastic, etc., metode care nu au decât un efect paleativ; directe, care se adresează anevrismului și constau în endoanevrismo-rafie reconstructivă Matas și extirparea anevrismului cu înlocuirea segmentului arterial prin proteză sintetică sau homogrefă. În caz de infecție singura operație posibilă este deschiderea anevrismului după ligatură deasupra și dedesubtul pungii anevrismale. 12.3.6.2. Anevrismul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
indirecte în bună parte părăsite și constau în ligaturi, coagulări intrasaculare sau protejare externă cu foi de plastic, etc., metode care nu au decât un efect paleativ; directe, care se adresează anevrismului și constau în endoanevrismo-rafie reconstructivă Matas și extirparea anevrismului cu înlocuirea segmentului arterial prin proteză sintetică sau homogrefă. În caz de infecție singura operație posibilă este deschiderea anevrismului după ligatură deasupra și dedesubtul pungii anevrismale. 12.3.6.2. Anevrismul arteriovenos (fistula arterio venoasă) Este o comunicare permanentă între

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
metode care nu au decât un efect paleativ; directe, care se adresează anevrismului și constau în endoanevrismo-rafie reconstructivă Matas și extirparea anevrismului cu înlocuirea segmentului arterial prin proteză sintetică sau homogrefă. În caz de infecție singura operație posibilă este deschiderea anevrismului după ligatură deasupra și dedesubtul pungii anevrismale. 12.3.6.2. Anevrismul arteriovenos (fistula arterio venoasă) Este o comunicare permanentă între arteră și venă care determină aspectul clinic și evolutiv al bolii. 274 Etiopatogenie: Se constituie în urma unei leziuni traumatice

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
anevrismului și constau în endoanevrismo-rafie reconstructivă Matas și extirparea anevrismului cu înlocuirea segmentului arterial prin proteză sintetică sau homogrefă. În caz de infecție singura operație posibilă este deschiderea anevrismului după ligatură deasupra și dedesubtul pungii anevrismale. 12.3.6.2. Anevrismul arteriovenos (fistula arterio venoasă) Este o comunicare permanentă între arteră și venă care determină aspectul clinic și evolutiv al bolii. 274 Etiopatogenie: Se constituie în urma unei leziuni traumatice care afectează simultan axul arterial și trunchiul venos satelit. Boala apare mai

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]