1,071 matches
-
și să îi replantați în fiecare an pentru a avea o cultură neîntreruptă. • Pentru păstrarea anghinarei, pulverizați-o ușor cu apă rece și puneți-o la frigider într-un recipient etanș. • Nu se consumă decât partea cărnoasă a bracteelor de anghinare (nepotrivit numite frunzeă și miezul. Învelișul părții de jos nu este comestibil. • Dacă nu folosiți apa în care ați fiert anghinarea pentru prepararea unei supe sau a unei ciorbe, lăsați-o la răcit și udați cu ea plantele. Această apă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
rece și puneți-o la frigider într-un recipient etanș. • Nu se consumă decât partea cărnoasă a bracteelor de anghinare (nepotrivit numite frunzeă și miezul. Învelișul părții de jos nu este comestibil. • Dacă nu folosiți apa în care ați fiert anghinarea pentru prepararea unei supe sau a unei ciorbe, lăsați-o la răcit și udați cu ea plantele. Această apă are un conținut ridicat de săruri minerale. Bostanul, familia cucurbitacee • Lăsați două până la patru fructe pe plantă, tăind treptat florile și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
căpățână, bob, pătrunjel, rozmarin, salvie, cimbrișor. • Într-un sol argilos: cicoare, conopidă, spanac, fasole, mentă, mazăre, rubarbă, roșie. • Într-un sol bogat în humus: vânătă, busuioc, hasmațuchi, castravete, dovleac, salată, pepene galben, ardei, praz, ridichi. • Într-un sol nisipos: usturoi, anghinare, bostan, hașmă, tarhon, rug de zmeură, nap, cartof. Steaua Crăciunului • Aproape în fiecare an, cumpărăm câte o Stea a Crăciunului pentru perioada sărbătorilor. În funcție de soi, colorația bracteelor poate dura între una și patru luni, uneori chiar mai mult. Apoi, treptat
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de vedere al tehnologiilor elaborate. Diseminarea rezultatelor obținute s-a realizat către instituțiile de învățământ superior și către cultivatori. Cu trecerea timpului, baza de germoplasmă luată în studiu s-a extins și către alte specii: creson, asmățui, cimbrișor, mentă, salvie, anghinare, topinambur, cicoare, busuioc etc. În cadrul unității, la aceste specii s-au efectuat numeroase studii și cercetări, multe dintre ele finalizate cu rezultate deosebite. După anul 1990, o atenție deosebită a fost acordată unor plante din familia Cucurbitaceae care nu au
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
mondial se consideră că primele 10 legume care prezintă valoare nutritivă (conținut ridicat în substanțe minerale, vitamine, fibre etc) sunt: broccoli (1), spanacul (2), varza de Bruxelles (3), fasolea lima (Phaseolus lunatus L.) (4), mazărea de grădină (5), sparanghelul (6), anghinarea (7), conopida (8), batatul (9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o serie de substanțe foarte nocive care au efect cancerigen (rezultate din descompunerea sucurilor digestive biliare). Conținutul în fibre al produselor horticole este totdeauna mai mare decât conținutul în celuloză. Dintre produsele horticole bogate în fibre, (g %) menționăm: migdalele (16 %), anghinarea (9 %), coacăzele roșii (8 %), alunele, coacăzele negre (7 %), zmeura, bobul, mazărea, castanele, murele, pătrunjelul (6 %), asmățuiul, țelina, fasolea păstăi (5 %), varza de Bruxelles (4 %), feniculul (3 %). (Favier, J.C. și colab., 1995). Cea mai mare capacitate de legare a apei, la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
măsline, de soia, de floarea-soarelui, de susan, de șofran, de porumb și toate uleiurile din nuci IV. Legume: salată verde, țelină, varză, broccoli, spanac, fasole verde, castravete, sparanghel, ceapă, vinete, gulie, napi, praz, dovlecei, păstăi, ardei gras, ridichi, morcovi, bame, anghinare, măsline etc. Excepții: cartofii se comportă ca alimente bogate în amidon; roșiile au rol de fructe acide V. Fructe: Fructe acide: portocale, grepefrut, lămâi verzi, lămâi, fructe de pădure, merișor, ananas, roșii Fructe semiacide: mere, pere, piersici, cireșe, struguri, caise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pe parcursul secolelor precedente. De pildă, manuscrisul cuprinde rețete cu hamei, un ingredient antic, revalorizat de Renașterea culinară a secolului al XVI-lea. În plus, își fac apariția alte legume, necunoscute lumii antice. Dintre acestea din urmă, manuscrisul ne prezintă vânăta, anghinarea, chitra (varietate de lămâie) și naramza (varietate de portocală). Toate acestea au origine arabă și au fost introduse în cărțile italienești de bucate de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În „Manuscrisul brâncovenesc“, vinetele apar prin filieră turcească, așa cum o arată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În „Manuscrisul brâncovenesc“, vinetele apar prin filieră turcească, așa cum o arată și numele lor, „patlagene“, din turcescul patlican, în timp ce numele italienesc al vinetei este melanzana, din spaniolul berengena, care provine din arabă, din badinjan; anghinarea din Balcani a descins direct în paginile manuscrisului, numele provenind din grecescul ankinára, în timp ce italienii, care au primit o direct de la arabi, i-au păstrat și denumirea (carciofo, din arăbescul karciuf ). Scoicile (stridiile) sunt prezente în șase rețete inspirate de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a vopsit genele, și-a curățat porii și și-a făcut unghiile, toate douăzeci. Totul pe gratis. Apoi a făcut runda ei săptămânală de shopping. Pe parcursul următoarei săptămâni, urma să mănânce numai alimente care încep cu litera „A“ - alune, avocado, anghinare, anșoa și ananas. Pentru că se simțea atât de slabă, a încălcat regula și a pus în coș o ruladă cu caise. Ceea ce a fost foarte inspirat, având în vedere ce sinistru a fost să petreacă seara de sâmbătă singură, acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cu mâncarea în farfurie, privindu-se unul pe celălalt pe furiș. Pentru un moment excitant, părea că Wayne va pune o bucată de pește în gură, iar dacă ar fi făcut asta, Lisa și-ar fi permis o gură de anghinare. Dar s-a răzgândit în ultimul moment, așa că Lisa și-a coborât și ea furculița în farfurie. Wayne Baker era din Hastings și era tânăr - deși probabil nu atât de tânăr pe cât pretindea să fie. Spunea că are douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
L-am ajutat și financiar cât am putut. Câștigam frumușel lucrând pe cont propriu ca artist specializat în origami. Și, da, se pot câștiga bani cu origami. Cam toate reclamele pe care le vedeți la televizor în care se folosesc anghinare sau telefoane mobile gigant făcute din hârtie sunt făcute de mine. Am organizat petreceri pentru copii și am fost chiar și animatoare pe la diferite team-building-uri. Nu erau cine știe ce bani, dar ne-au asigurat floricelele de porumb și piesele de schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Firește că enigma nu există așa cum există lumea. Totuși, există un optimism wittgensteinian de a accede la enigmă, la esență și el se concretizează în ceea ce s-ar putea numi dezbrăcarea de formă, recte de cuvinte: Pentru a găsi adevărata anghinare, am dezbrăcat-o de frunzele sale". Altfel spus, am dezbrăcat-o de "poezia" naturii (frunzele), așa cum, la rându-i, "poezia" omului poate fi dezbrăcată de cuvinte, iar catedrala de "schele" spre a putea fi contemplată chiar în inima tăcerii. Surpriza
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și a filosofiei sale, pe care o recunoaștem în filosofia tăcerii la Wittgenstein. Dar e o paradoxală împăcare, la Eminescu, între Heidegger și Wittgenstein, parcă printr-o nouă redimensionare a doctrinei confucianiste a rectificării denumirilor (tcheng ming). Așa cum Wittgenstein dezbrăca anghinarea de frunze spre a ajunge la anghinare, așa dezbracă Eminescu poezia de cuvinte spre a ajunge la cuvântul ce exprimă adevărul. Iată un aspect pe care ne-poetul Wittgenstein n-a avut puterea să-l vadă sau să-l recunoască
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
recunoaștem în filosofia tăcerii la Wittgenstein. Dar e o paradoxală împăcare, la Eminescu, între Heidegger și Wittgenstein, parcă printr-o nouă redimensionare a doctrinei confucianiste a rectificării denumirilor (tcheng ming). Așa cum Wittgenstein dezbrăca anghinarea de frunze spre a ajunge la anghinare, așa dezbracă Eminescu poezia de cuvinte spre a ajunge la cuvântul ce exprimă adevărul. Iată un aspect pe care ne-poetul Wittgenstein n-a avut puterea să-l vadă sau să-l recunoască, spre a-i da dreptate și lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vadă sau să-l recunoască, spre a-i da dreptate și lui Heidegger, cel ce întrezărea în poezie Casa Ființei. Iar dacă e vorba de ființa iubită, Eminescu procedează la aceeași hiperliteralizare, eliminând toate "inexactitățile" care ne împiedică să vedem anghinarea: Tu nici visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ploaie sau de irigație, iar de la un an la altul, ciuperca rezistă prin oosporii ce vor germina în primăvara următoare și vor forma sporangi cu zoospori. Ciuperca prezintă 10 rase fiziologice cu virulență diferită și poate ataca pe lângă salată, andivele, anghinarea și cineraria. Prevenire și combatere. Culturile de salată se vor înființa numai în terenuri bine curățate de resturi vegetale, într-un asolament de 4 ani fără andive sau anghinare și nu se va practica irigarea prin aspersiune ci, prin brazde
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rase fiziologice cu virulență diferită și poate ataca pe lângă salată, andivele, anghinarea și cineraria. Prevenire și combatere. Culturile de salată se vor înființa numai în terenuri bine curățate de resturi vegetale, într-un asolament de 4 ani fără andive sau anghinare și nu se va practica irigarea prin aspersiune ci, prin brazde. Se va avea grijă ca să existe o bună aerisire a plantelor și la declanșarea atacului, plantele se vor rări. Tratamentele chimice se pot aplica imediat după răsărirea plantelor și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și măsoară 25-40 x 15-20 µm. Patogenul produce pagube mai mari în culturile din spațiile protejate unde evoluția sa este favorizată de temperaturile cuprinse între 18-24oC și umiditatea. Din cercul de plante gazdă a patogenului mai fac parte vinetele, ardeii, anghinarea și chiar unele cucurbitacee. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în sol pe resturile vegetale sub formă de cleistotecii, din care în anul următor vor ieșii ascosporii ce pot produce noi infecții. În cursul vegetației, conidiile vehiculate de vânt, picăturile de apă de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Desert sub formă de rulouri umplute, cannolo însemnând tub, țeavă. 41 Desert semi înghețat. 42 Ne vedem curând. (ital.) 43 Ziz (floare), numele dat de fenicieni orașului Palermo. 44 Soiuri de viță de vie din Sicilia. 45 Vinărie (ital.) 46 Anghinare (ital.) 47 Roșii de Pachino, foarte bune (ital.) 48 Femeie din regiunea La Ciociaria; titlul unui film care i-a adus Sophiei Loren premiul Oscar pentru cea mai bună interpretare feminină în 1961, în regia lui Vittorio de Sica. 49
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
După ce clocotește apa, se adaugă pastele și se lasă la fiert, conform indicațiilor după pachet. Se clătesc pastele cu apă rece și apoi se adaugă în sosul deja pregătit. Se mai lasă la foc 5 minute. Pizza cu sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
fiert, conform indicațiilor după pachet. Se clătesc pastele cu apă rece și apoi se adaugă în sosul deja pregătit. Se mai lasă la foc 5 minute. Pizza cu sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele din partea de sus , se taie în bucăți de aproximativ 4
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
mai lasă la foc 5 minute. Pizza cu sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele din partea de sus , se taie în bucăți de aproximativ 4 degete lungime și se pun imediat în apă acidulată cu suc de lămâie sau oțet, pentru a evita oxidarea. Într-
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele din partea de sus , se taie în bucăți de aproximativ 4 degete lungime și se pun imediat în apă acidulată cu suc de lămâie sau oțet, pentru a evita oxidarea. Într-o cratiță se pun 2 linguri de făină
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sau oțet, pentru a evita oxidarea. Într-o cratiță se pun 2 linguri de făină în puțină apă rece și apoi se adaugă 2 litri de apă, o linguriță de sare și suc de lămâie. De îndată ce apa fierbe, se pune anghinarea și se fierbe la foc mic, până când aceasta devine destul de moale (aproximativ o oră), apoi se scoate și se lasă la uscat. Într-o tigaie se topește untul cu cățeii de usturoi tăiați în jumătate, apoi se adaugă anghinarea, după ce
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]