1,068 matches
-
dezvoltă la curțile caselor de Medici, de Este și papei Leon al X-lea. Deși italienii aveau o bucătărie mai simplă și mai sobră, totuși la ospețele date de Caterina de Medici sunt prezente lebedele si turturelele, frigăruile de cocos, anghinarea, dar lipsește carnea de măcelarie, iar legumele ocupă un loc minor. Evul Mediu, la fel ca Roma, nu a cunoscut zahărul ci se utiliza mierea. Epoca Modernă este marcată printr-o a doua revoluție alimentară, introducerea în Europa a alimentelor
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
măsura defensivă, continuată cu ascunderea în cea mai apropiată crăpătură. În timpul verii pot fi găsite lăngă zone umede precum băi sau chiuvete. Mese de picnic, compost, gunoaie sau tomberoane, verande, ferestre, sau orice alte echipamente cu crăpături, chiar plante precum anghinare, sunt potențiale locuri unde pot fi găsite. Urechelnițele sunt hrană pentru pasări în special, dar precum majoritatea insectelor sunt pradă pentru mamifere insectivore, amfibieni, șopârle, centipede și păianjeni. Naturalisti europeni au observat lilieci hrănindu-se cu ele. Insectele din speciile
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea distans"), susai de munte ("Cicerbita alpina"), gălbenuș ("Crepis viscidula"), gâscarița-lui-Haller ("Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofița ("Dianthus bărbătuș ssp. compactus"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), brioala ("Ligusticum mutellina"), iarba-iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), timoftica ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), orhidee ("Pseudorchis albida"), ruja ("Rhodiola roșea"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), ochii-șoricelului ("Saxifraga stellaris"), mușcată dracului ("Knautia longifolia"), unghia-păsării ("Violă declinata"), păiuș
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
numește "bardana". Plantele sunt cultivate pentru rădăcinile lor, care pot ajunge până la un metru lungime și un diametru de 2 centimetri. Tulpinile imature, care vor avea flori, pot fi culese de asemenea primăvara târziu, înainte de apariția florilor. Gustul este asemănător anghinarei, aceste două plante fiind înrudite. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, brusturele a fost recunoscut internațional datorită creșterii popularității dietelor macrobiotice, care susțin consumarea plantei. Rădăcina conține o cantitate considerabilă de fibre dietetice gobō (GDF, 6g per
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
Firește că enigma nu există așa cum există lumea. Totuși, există un optimism wittgensteinian de a accede la enigmă, la esență și el se concretizează în ceea ce s-ar putea numi dezbrăcarea de formă, recte de cuvinte: Pentru a găsi adevărata anghinare, am dezbrăcat-o de frunzele sale". Altfel spus, am dezbrăcat-o de "poezia" naturii (frunzele), așa cum, la rându-i, "poezia" omului poate fi dezbrăcată de cuvinte, iar catedrala de "schele" spre a putea fi contemplată chiar în inima tăcerii. Surpriza
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și a filosofiei sale, pe care o recunoaștem în filosofia tăcerii la Wittgenstein. Dar e o paradoxală împăcare, la Eminescu, între Heidegger și Wittgenstein, parcă printr-o nouă redimensionare a doctrinei confucianiste a rectificării denumirilor (tcheng ming). Așa cum Wittgenstein dezbrăca anghinarea de frunze spre a ajunge la anghinare, așa dezbracă Eminescu poezia de cuvinte spre a ajunge la cuvântul ce exprimă adevărul. Iată un aspect pe care ne-poetul Wittgenstein n-a avut puterea să-l vadă sau să-l recunoască
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
recunoaștem în filosofia tăcerii la Wittgenstein. Dar e o paradoxală împăcare, la Eminescu, între Heidegger și Wittgenstein, parcă printr-o nouă redimensionare a doctrinei confucianiste a rectificării denumirilor (tcheng ming). Așa cum Wittgenstein dezbrăca anghinarea de frunze spre a ajunge la anghinare, așa dezbracă Eminescu poezia de cuvinte spre a ajunge la cuvântul ce exprimă adevărul. Iată un aspect pe care ne-poetul Wittgenstein n-a avut puterea să-l vadă sau să-l recunoască, spre a-i da dreptate și lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vadă sau să-l recunoască, spre a-i da dreptate și lui Heidegger, cel ce întrezărea în poezie Casa Ființei. Iar dacă e vorba de ființa iubită, Eminescu procedează la aceeași hiperliteralizare, eliminând toate "inexactitățile" care ne împiedică să vedem anghinarea: Tu nici visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și are semnificația unor procese sufletești. Legătura planetelor și elementelor chimice cu plantele și animalele este foarte vagă, e adevărat, dar și aici domnește tot o ordine simbolică. Această ordine simbolică este cea care întemeiază ceea ce azi numim medicină alternativă: anghinarea vindecă bolile de ficat, pentru că are un gust amar, ca respectivul organ, seva viței de vie, primăvara, vindecă bolile de ochi, pentru că boabele de struguri au forma globilor oculari etc. Tot astfel, animalele fabuloase erau confirmate în existența lor de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI FICAT: - vâsc (frunze) - yin - levanțică (flori) - yin - roiniță (frunze) - yin - anghinare (frunze) - yang - sunătoare (flori) - yang - armurariu (semințe) - yang - afin (frunzele) - coada șoricelului - gălbenele (florile) - gențiană (rădăcina) - ghințură - măceș (rădăcină) - orz (semințe germinate) - patlagină (partea aeriană) - peliniță (partea aeriană) - rostopască - revent (rădăcina) - șofran Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
După ce clocotește apa, se adaugă pastele și se lasă la fiert, conform indicațiilor după pachet. Se clătesc pastele cu apă rece și apoi se adaugă în sosul deja pregătit. Se mai lasă la foc 5 minute. Pizza cu sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
fiert, conform indicațiilor după pachet. Se clătesc pastele cu apă rece și apoi se adaugă în sosul deja pregătit. Se mai lasă la foc 5 minute. Pizza cu sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele din partea de sus , se taie în bucăți de aproximativ 4
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
mai lasă la foc 5 minute. Pizza cu sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele din partea de sus , se taie în bucăți de aproximativ 4 degete lungime și se pun imediat în apă acidulată cu suc de lămâie sau oțet, pentru a evita oxidarea. Într-
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele din partea de sus , se taie în bucăți de aproximativ 4 degete lungime și se pun imediat în apă acidulată cu suc de lămâie sau oțet, pentru a evita oxidarea. Într-o cratiță se pun 2 linguri de făină
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sau oțet, pentru a evita oxidarea. Într-o cratiță se pun 2 linguri de făină în puțină apă rece și apoi se adaugă 2 litri de apă, o linguriță de sare și suc de lămâie. De îndată ce apa fierbe, se pune anghinarea și se fierbe la foc mic, până când aceasta devine destul de moale (aproximativ o oră), apoi se scoate și se lasă la uscat. Într-o tigaie se topește untul cu cățeii de usturoi tăiați în jumătate, apoi se adaugă anghinarea, după ce
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pune anghinarea și se fierbe la foc mic, până când aceasta devine destul de moale (aproximativ o oră), apoi se scoate și se lasă la uscat. Într-o tigaie se topește untul cu cățeii de usturoi tăiați în jumătate, apoi se adaugă anghinarea, după ce a fost trecută prin pesmet și se rumenește ușor. După aproximativ zece minute, se adaugă parmezanul până totul a ajuns la o consistență cremoasă. Supă de linte (roșie sau verde) Supa de față este făcută după o rețetă turcească
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
mondial se consideră că primele 10 legume care prezintă valoare nutritivă (conținut ridicat în substanțe minerale, vitamine, fibre etc) sunt: broccoli (1), spanacul (2), varza de Bruxelles (3), fasolea lima (Phaseolus lunatus L.) (4), mazărea de grădină (5), sparanghelul (6), anghinarea (7), conopida (8), batatul (9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o serie de substanțe foarte nocive care au efect cancerigen (rezultate din descompunerea sucurilor digestive biliare). Conținutul în fibre al produselor horticole este totdeauna mai mare decât conținutul în celuloză. Dintre produsele horticole bogate în fibre, (g %) menționăm: migdalele (16 %), anghinarea (9 %), coacăzele roșii (8 %), alunele, coacăzele negre (7 %), zmeura, bobul, mazărea, castanele, murele, pătrunjelul (6 %), asmățuiul, țelina, fasolea păstăi (5 %), varza de Bruxelles (4 %), feniculul (3 %). (Favier, J.C. și colab., 1995). Cea mai mare capacitate de legare a apei, la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ploaie sau de irigație, iar de la un an la altul, ciuperca rezistă prin oosporii ce vor germina în primăvara următoare și vor forma sporangi cu zoospori. Ciuperca prezintă 10 rase fiziologice cu virulență diferită și poate ataca pe lângă salată, andivele, anghinarea și cineraria. Prevenire și combatere. Culturile de salată se vor înființa numai în terenuri bine curățate de resturi vegetale, într-un asolament de 4 ani fără andive sau anghinare și nu se va practica irigarea prin aspersiune ci, prin brazde
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rase fiziologice cu virulență diferită și poate ataca pe lângă salată, andivele, anghinarea și cineraria. Prevenire și combatere. Culturile de salată se vor înființa numai în terenuri bine curățate de resturi vegetale, într-un asolament de 4 ani fără andive sau anghinare și nu se va practica irigarea prin aspersiune ci, prin brazde. Se va avea grijă ca să existe o bună aerisire a plantelor și la declanșarea atacului, plantele se vor rări. Tratamentele chimice se pot aplica imediat după răsărirea plantelor și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și măsoară 25-40 x 15-20 µm. Patogenul produce pagube mai mari în culturile din spațiile protejate unde evoluția sa este favorizată de temperaturile cuprinse între 18-24oC și umiditatea. Din cercul de plante gazdă a patogenului mai fac parte vinetele, ardeii, anghinarea și chiar unele cucurbitacee. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în sol pe resturile vegetale sub formă de cleistotecii, din care în anul următor vor ieșii ascosporii ce pot produce noi infecții. În cursul vegetației, conidiile vehiculate de vânt, picăturile de apă de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vedere al tehnologiilor elaborate. Diseminarea rezultatelor obținute s-a realizat către instituțiile de învățământ superior și către cultivatori. Cu trecerea timpului, baza de germoplasmă luată în studiu s-a extins și către alte specii: creson, asmățui, cimbrișor, mentă, salvie, anghinare, topinambur, cicoare, busuioc etc. În cadrul unității, la aceste specii s-au efectuat numeroase studii și cercetări, multe dintre ele finalizate cu rezultate deosebite. După anul 1990, o atenție deosebită a fost acordată unor plante din familia Cucurbitaceae care nu au
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
ales pentru a produce schimbarea socială artificială - așadar manipularea grupului uman - a fost drogul, ale cărui efecte În materie de manipulare umană fuseseră testate de CIA la Începutul anilor ’50, succesiv, În trei proiecte ultrasecrete: „Bluebird” 163 („Pasarea albastra”), „Artichoke” („Anghinarea”) și MKULTRA. Ultimul permitea experților CIA să pună la punct un program special prin care se puteau forma așa numiții „candidați manciurieni” (politicieni, oameni de afaceri, spioni ori asasini profesioniști controlați mental) și disemina, ulterior, În societate ca niște adevărate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și respectarea ritmurilor naturii. Tocmai de aceea tabelul care urmează împarte fructele și legumele în funcție de anotimpul în care acestea ajung la maturitate. Primăvara Fructe Alune, căpșuni, cireșe, cireșe amare, fructe de moșmon, kiwi, lămâi, mere, nuci, portocale, zmeură. Legume Andive, anghinare, ardei grași, bobi, cartofi, cartofi noi, castraveți, ceapă verde, cicoare, conopidă, dovlecei, fasole boabe sau păstăi, frunze de păpădie, inflorescențe de bostan, lăptuci, mazăre, morcovi, praz, ridichi, roșii, salată verde, sfeclă, spanac, sparanghel, țelină, varză, varză de Bruxelles, verdețuri. Vara
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
verde, sfeclă, sparanghel, usturoi verde, vinete. Toamna Fructe Afine, alune, castane comestibile, clementine, fructele arborelui de Japonia, fructe de nopal, kiwi, lămâi, mandarine, mere, migdale, mure, nuci, pepene galben, pepene verde, pere, piersici roșii, portocale, prune, smochine, struguri. Legume Andive, anghinare sălbatică, ardei grași, broccoli, cartofi, castraveți, ceapă, cicoare, ciuperci, conopidă, dovleac, mărar, morcovi, napi, napi porcești, praz, ridichi, salată verde, sfeclă, spanac, varză creață, varză de Bruxelles, vinete. Iarna Fructe Arahide, alune, castane comestibile, clementine, curmale, fistic, fructele arborelui de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]