462 matches
-
din instituțiile publice cu caracter individual sau comercial. • Care este forma de expresie? Este vorba de o exprimare directă care nu trece prin canalele obișnuite de comunicare, și anume canalul ierarhic și reprezentanții personalului. În practică, ierarhia și-a asumat animarea acestor grupuri. Este o expresie colectivă care nu trece printr-o relație individualizată, ci se bazează pe grup. Ea se referă la conținutul și organizarea muncii, precum și la propuneri de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Anumite subiecte nu pot fi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cadastrului monumentelor istorice; ... 20. avizează folosirea materialelor, tehnicilor și tehnologiilor noi pentru restaurarea monumentelor istorice; 21. susține, în condițiile legii, programe și proiecte de revitalizare și punere în valoare a monumentelor istorice, hotărăște strategii și cofinanțează programe și publicații pentru animarea culturală și stimularea interesului public față de monumentele istorice; 22. instituie și controlează amplasarea însemnului distinctiv care atestă regimul de monument istoric al unui bun imobil, în vederea protejării sale în timp de pace sau de conflict armat; 23. colaborează cu organizațiile
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135807_a_137136]
-
și/sau să intensifice cooperarea în următoarele domenii prioritare: - organizarea instituțională a Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor din România; - organizarea și dezvoltarea filierelor agricole de productie; - politici agricole; - sectoare fitosanitare și veterinare; - probleme de dezvoltare: formarea agenților de dezvoltare și animare din teritoriu. Anexă 13 COOPERARE ÎN DOMENIUL ECHIPAMENTELOR, TRANSPORTURILOR ȘI LOCUINȚEI Cele două părți își exprimă satisfacția pentru cooperarea stabilită în anul 1991 în domeniul lucrărilor publice și amenajării teritoriului. De asemenea, ele colaborează în domeniul transporturilor în baza acordurilor
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
acțiunile de cooperare în domeniile tineretului și sportului. Cooperarea în domeniul tineretului Pentru anul 2001 cele două părți doresc să continue schimburile în domeniul informațiilor, în vederea consolidării dispozitivelor de informare existente pentru tineret. Ele și-au reafirmat sprijinul pentru formare, animare și activități sociale. Ele au convenit să continue schimburile de tineri pe baza unei tematici care să favorizeze încadrarea, acțiunile preventive, participarea cetățeneasca, mobilitatea. O atenție deosebită se va acorda proiectelor culturale. Cooperarea dintre instituțiile școlare Cele două părți vor
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
reprezentată de același motiv generator inițial, descriu cu măiestrie un contrapunct melodic cu mișcarea predominant divergentă a celor două planuri. Ceea ce potențează în mod semnificativ tensiunea expresiei sunt multiplele tratări poliritmice, care se asociază concomitent cu un efect intensiv de animare a nivelului de tempo - Toujours animé (Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
37 38). Astfel, în contextul unui discurs static, elementul dinamic se va recunoaște în explorarea insistentă a resurselor timbrale, datorată frecventelor schimbări de registru și culori sonore. De asemenea, episodul secund al lucrării operează o transformare subtilă de atmosferă prin animarea nivelului de tempo (Un peu animé et plus clair - Puțin mai animat și mai clar) și, astfel, conturarea unei imagini sonore mai strălucitoare. Analizând în raport cu regulile Secțiunii de Aur, Cloches à travers les feuilles oferă ipostaza unui echilibru perfect al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
incidenței accentului metric cu cel expresiv al articulației. Interesant de observat este faptul că vârful tensional al exprimării () este plasat din nou pe timpul secund al măsurii datorită prelungirii valorii de durată a terței . Tema secundă a secțiunii introductive operează o animare în cadrul atmosferei generale, fapt determinat de evoluția predominantă în a planului superior, care se opune ritmului punctat din spațiul median. Episodul supune același motiv introductiv unor multiple metamorfoze ritmico-melodice, procedând la o esențială tranziție de centre tonale (), suprapusă pedalei sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh. Secțiunea de Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect apare în mod suplimentar alimentat de animarea expresivă a acordurilor arpeggiate și culoarea timbrală inedită generată de evadarea discursului spre registrul extrem acut al claviaturii. La nivel interpretativ, finalul secțiunii secunde prezintă circumstanța unei diminuări dinamice gradate, cu o minuțioasă indicare a pragurilor intermediare: p, più p
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a simțurilor. De altfel, frecventa reiterare a cvartei perfecte descendente, pe parcursul întregului preludiu, conduce la investirea acesteia cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Cel de-al doilea material tematic al preludiului poartă aluzia „valsului melancolic” al lui Baudelaire datorită animării tempo-ului, precum și cantabilității vocii superioare asupra căreia Debussy atrage atenția, în mod suplimentar, prin noutatea plasării scriiturii în tonuri. Episodul ulterior expune un caz semnificativ al preschimbării funcției inițial deținute de către anumite entități și survenite pe parcursul avansării sonore. În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sau 6 voci, cu linii desfășurate în mod independent, și marcat deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază contribuția parametrului agogic prin recursul său la animarea și sublinierea expresivă a aceluiași moment esențial din contextul construcției arhitecturale (En animant surtout dans l’expression - animând mai ales în expresie). În cazul măsurilor 22 - 24 (o circumstanță identică prezentând și măsurile 5 - 6), Richard Langham Smith, unul dintre
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
își găsesc „resortul” semantic în viziunea conceptuală a preludiului, ce ne reamintește de acea dezinvoltură a copilăriei care nu cunoaște granițe restrictive. De asemenea, același parametru agogic va contribui semnificativ la procesul circumscrierii segmentelor constitutive ale structurii macro formale prin animarea subtilă ce se produce exclusiv la nivelul părții mediane. Discursul, în care prevalează sfera modalului prin aspectul pentatonic-anhemitonic al celor trei structuri melodice generatoare, împrumută o accentuată nuanță arhaică prin frecventa inserare a diferitelor modele cadențiale (plagale și autentice). Ceea ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
definește drept "efect de text" sau "dominantă" (1993: 5). El a pus accentul pe procedurile de uvertură și de încheiere a segmentelor descriptive inserate într-o povestire, pe natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut că teoria ilocuționară localizează partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional (p) peste care se aplică marca forței
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
revoluționare, în sensul că nu este suficient să aperi gândirea liberă, trebuie să lupți, pentru că principii vor răspunde cu violență oricărei cereri de reformă; trebuie acționat ofensiv, trebuie denunțat sofismul și dejucate orice planuri ale dușmanilor libertății 287. La Fichte animarea crizei revoluționare este urmarea adoptării filosofiei kantiene a libertății, transformată într-o forță de luptă. În acest om sărac, care traversa pe jos toată Germania în căutarea sensului vieții sale, exista un fel de mândrie plebeiană "à la Jean-Jacques", dar
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o concluzie asupra acestui mod prospectiv, cel mai recent raport al Consiliului Economic și Social exprimă opinii nuanțate în privința contribuției tehnicilor de comunicare la democratizarea vieții politice locale: "Nu este exclus ca aceste mutații să servească la o mai puternică animare a păturii sociale, la îmbogățirea vieții locale, la facilitarea exercițiului unei cetățenii mult mai active. Însă nu este vorba despre un efect mecanic: va fi necesară voința politică, conștiința mizelor, aplicarea programelor, structurilor și cadrelor specifice pentru ca societatea mediatică să
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comunicare. Traducere de Mariana Șovea. Iași: Institutul European. Maley, A., & Duff, A. (1991). Drama Techniques Language Learning. A ressource book for communication activities for language teachers. New Edition. Cambridge University Press. Manes, S. (coord.). (2008). 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor. Manual pentru psihologi, consilieri școlari, profesori, asistenți sociali. Traducere de Alois Gherguț. Iași: Polirom. Marcus, S., & Dabija,, A. (1971). Condiționarea psihologică a receptării operei de artă. In D. Matei (coord.). Artă și comunicare (214-236). București: Editura Meridiane. Marcus. S.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
18. 74 Cf. Cărbunaru, 1988, pp. 25-30. 75 "instrument de expresie", "personajul-obiect ale teatrului de animație" (Pepino, 2005, p. 6). 76 Pentru o prezentare sistematică (sub formă de tabel) a tipurilor de păpuși, cu posibilitățile de expresie și implicațiile aferente animării, vezi Ciobotaru, 2006b, pp. 50-52. Vezi, de asemenea, Bălăiță, 2007b, pp. 9-10; Ciobotaru, 2006a, p. 42; Pepino, 2005, pp. 23-25; Dănăilă, 2003, pp. 168-177; Banham, 1990, p. 795; Gîtză, Chimet & Silvestru, 1968, pp. 143-144; Dinu & Lenkisch, 1963, p. 6; Niculescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rolul orașului în creșterea economică", orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate", concomitent cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proximitatea acțiunii globalitatea proiectului etc. Acestor profesioniști ai dezvoltării durabile a orașelor li se cere: rigoare, capacitate de imaginare, de convingere, capacitate de a elabora strategii, de a negocia, abilități de relaționare, de punere în act a metodologiei proiectului, de animare a echipelor etc. Lucrătorii care aplică politicile orașului nu pot fi doar militanți, doar simpli aplicanți ("profesionalizare fără aseptizare și specializare fără încorsetare"). După cum cer contextele, situațiile, acestora li se poate cere să fie: specialiști ai teritoriilor în dificultate, consilieri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice a puterii. Cu toate acestea, în lipsa posibilității de a fi un element motor în fabricarea mediului urban, căutarea democrației moderne putea fi imaginată ca principiul esențial al animării sale. Reversul voluntarismului urban al statului Falimentul urbanismului progresist Încă de la începutul anilor 1970, dorința de a face din fiecare mare așezare "un oraș luminos", creuzet al formelor de sociabilitate ale mileniului următor, a dispărut în fața contestării unui asemenea mediu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
faci cu HLM-uri în mijlocul câmpului, cu construcțiile pierdute printre muncitorii care încă nu le-au terminat, cu o urbanizare stagnantă, condamnată să rămână și ea neterminată?" (vezi C. Bachmann, N. Leguennec, op. cit., 1996, pp. 254-255). Capitolul 4 Echiparea și animarea urbanului în numele unei noi idei despre democrație Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate Spectrul "depolitizării" La începutul anilor 1960, în revistele politice nu se scria decât despre redescoperirea democrației 213. Potrivit concepției sale clasice, aceea a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conservatoare dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi să arbitreze
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
economicul și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat să încurajeze viața asociativă urbană, să caute condițiile dezvoltării democrației economice și sociale. Protagoniștii Planului sperau să depășească, cel puțin în domeniul animării socioculturale, problemele care păreau insolubile în sfera muncii. Modernizarea politicii visată de elita administrativă se alătură preocupărilor celor care susțineau rolul educației populare în edificarea unei societăți reînnoite prin creștere urbană. În fața neputinței de care dădea dovadă statul în schimbarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
modernistă a Planului. Pentru a reacționa la civilizația "gadget"-ului, nu se putea concepe dotarea fără animație. "O politică a dotărilor sociale și culturale poate avea sens dacă nu este expresia și, într-o oarecare măsură, mijlocul unei politici de animare și ale unui proiect de dezvoltare?"254 Această tentativă se cristaliza în apariția unui nou domeniu: socio-culturalul. Nașterea acestui sector în anii 1960 rezultă din întâlnirea istoriei instituțiilor de origine diversă, dar ale căror interese, proiecte și activități par din ce în ce mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Mai precis, se observă o mișcare dublă, de specializare și de unificare. Practicienii se specializează în intervențiile lor. Petrecerea timpului liber, formarea, educarea au loc în forme din ce în ce mai variate. Dacă este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]