462 matches
-
povestitorul Își caracteriza personajul Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia cumplit român, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni Încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va Îndrăgosti de un pui de româncă, cucoana Sultana: -Ce strașnică muiere! Sau ne putem referi la Moș
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
raport%20dezb nov05.pdf) footnote> Beneficiile oferite de stabilirea unor relații de cooperare economică între Est și Vest nu pot fi ignorate, piețele de desfacere de care ar putea să beneficieze atât investitorii occidentali cât și cei est europeni fac ca animozitățile trecutului să fie date uitării. „Este nevoie doar de puțină fantezie ca să-ți imaginezi cât de benefic ar fi pentru Rusia dacă într-o zi Kremlinul ar uimi lumea anunțând că salută extinderea U.E. și N.A.T.O. care să-i
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
profesionale performante ale elevilor. Activitatea didactică implică competența psihorelațională concretizată printr-o relație profesională cu elevii pentru a obține participarea activă a acestora în timpul orelor Acest lucru necesită crearea unui climat favorabil învățării, o atmosferă relaxantă fără tensiuni, altercații și animozități care pot afecta toate activitățile desfășurate împreună. E necesar ca profesorul să fie o persoană empatică pentru a putea înțelege elevii, dificultățile pe care le întâmpină în activitatea de învățare. Activitatea didactică implică această competență psihorelațională absolut necesară, competență de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
serie de probleme politico-geografice, a căror rezolvare este tot mai mult urmărită la nivel global sau regional. Ca urmare imediată a mobilității unor forme de poluare transfrontalieră a aerului și a apei, se declanșează stări conflictuale interstatale sau se adâncesc animozități mai vechi, generate de alte cauze. Uneori, premizele reale sunt apreciate corect și, raportate la posibilitățile de combatere a fenomenelor respective, îndreptățesc o serie de atitudini revendicative. Alteori însă, într-o măsură apreciabilă, stările respective sunt rodul unor speculații. Spre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
săvârșit nici un act care să-i trădeze firea autoritară, și a dus un trai retras în singurătate. Nu l-a însoțit nimeni nici măcar dintre cei care-l slujeau, convins fiincă astfel nu va mai fi în atențiafraților Caius și Lucius. Animozitățile dintre ei au fost stârnite fără voie chiar de către Augustus. În anul 6 î. Hr. Augustus văzându-i pe Caius și pe Lucius că erau departe de a-i imita comporarea, ca unii care erau crescuți în vedera conducerii unui stat
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
decât ; exporturile din Elveția." Beneficiile oferite de stabilirea unor relații de cooperare economică între Est și Vest nu pot fi ignorate, piețele de desfacere de care ar putea să beneficieze atât investitorii occidentali cât și cei est europeni fac ca animozitățile trecutului să fie date uitării. „Este nevoie doar de puțină fantezie ca să-ți imaginezi cât de benefic ar fi pentru Rusia dacă într-o zi Kremlinul ar uimi lumea anunțând că salută extinderea U.E. și N.A.T.O. care să-i
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
sa particulară, în loja de la teatru. El își păstrează puterea stimulând concurența între diferitele segmente ale birocrației* și între șefii lor. Instabilitatea cronică a administrațiilor, mutarea frecventă a apropiaților săi dintr-un post în altul garantează solidaritatea dictaturii sale. întreține animozitățile: Malenkov împotriva lui Jdanov, Beria împotriva lui Voznessenski, Molotov contra lui Jukov. întărâtă clanurile unele împotriva altora - responsabilii cu problemele economiei contra activiștilor din domeniul ideologic, „moscoviți” contra „leningrădeni” etc. - favorizând când pe unul când pe celălalt și rezervându-și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a declarat că Statele Unite și Uniunea Sovietică au făcut un pas „ireversibil” în direcția construirii unei „structuri de pace”. Însă prima lecție pe care o învață cineva atunci când studiază relațiile internaționale este caracterul reversibil al tuturor lucrurilor: al amicițiilor, al animozităților, al alianțelor, al intereselor, al mijloacelor și scopurilor. O privire aruncată în grabă asupra istoriei relațiilor americano-sovietice (înainte și după 1972) și asupra relațiilor dintre Uniunea Sovietică, pe de o parte, și Germania și China, pe de altă parte, oferă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
părți, fiecare parte se manifestă ca fiind intratabilă); 2) recunoașterea posibilităților de negociere (negociatorii își estimează veritabil forțele, se fac primele concesii; se caracterizează prin contradicții în discursuri, prin absența aparentă a logicii, prin flexibilizarea pozițiilor inițiale; politețea, prietenia și animozitatea sau agresivitățile latente ce acumulează treptat și se succed cu repeziciune); 3) deznodământul (acceptarea și semnarea acordurilor sau ruperea negocierilor). Jean-Marie Hiltrop și Sheila Udall (1998) inventariază nu mai puțin de șase etape ale negocierii: 1) pregătirea (se identifică subiectele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a imaginii adversarilor. În faza următoare, competiția este eliminată. Grupurile sunt invitate să ia parte la activități comune, dar fără interdependență, de tip „masă”, „proiecții de filme”, „foc de artificii”. Aceste practici, În loc să aducă reconcilierea, nu fac decât să ațâțe animozitatea dintre cele două tabere. Doar În momentul În care experimentatorii propun un efort comun În vederea rezolvării unei probleme care Îi privește pe toți membrii celor două grupuri (interdependență sau scopuri numite „supraordonate”), ostilitatea Începe să scadă. Încercarea de a găsi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
povestitorul își caracteriza personajul Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia „cumplit român“, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va îndrăgosti de „un pui de româncă“, cucoana Sultana: „Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
încrezător în "sfârșitul unei legende", deplângea gigantizarea, "sgomotul ce s-a făcut împrejurul lui Eminescu", prezența alaiului de "fetișiști" care, în "cestiunea cu Eminescu", au transformat compătimirea în admirațiune, aceasta luând apoi "proporțiile adorațiunei". Iată că astfel de zgomotoase rivalități / animozități, îndelung exersate în turbulenta viață literară, continuă, modificând în timp imaginea unui simbol național; interesul, se înțelege, nu va fi cantonat în spațiul strict textual, oferindu-se îmbietor exegezei. "Fiindcă noutatea oamenilor mari scria Iorga nu se mântuie niciodată". Oricâte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rechizițiilor și din cauza deselor schimbări de mari unități în zonă, fapt care a alimentat propaganda străină și datorită comportamentului unor soldați care s-au dedat la furturi și jafuri prin gospodăriile oamenilor. Șeful Serviciului de Siguranță Arad a observat și animozitățile existente între ofițerii ardeleni și cei din Vechiul Regat, puse pe seama numărului mare de ofițeri sași încadrați în armata română. Dintre naționalitățile din zonă - unguri, sași, slovaci - doar primii ridicau probleme de siguranță, ei fiind nemulțumiți de situația existentă, „susceptibili
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
creeze curente dăunătoare ordinii și siguranței. Prin datele furnizate către autoritățile interesate, I.G.J. a prevenit apariția unor probleme pe diverse paliere, iar unele departamente au luat imediat măsuri drastice care, în anumite cazuri, au deconspirat sursele informative, ceea ce a creat animozități și chiar procese între anumite persoane. Generalul Pârâianu a cerut ca informațiile furnizate de I.G.J. să fie luate în considerare „ca puncte de plecare” în investigațiile ce trebuie desfășurate de organele de resort, însă sub nici un motiv nu trebuie divulgată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de jandarmi. Asperitățile dintre șefii Poliției și Jandarmeriei la nivel județean și regional au impus un nou Ordin Circular, la 9 decembrie 1936, semnat de conducătorii celor două instituții, Constantin Cernat, respectiv general Barbu Pârâianu. Aceștia au constatat, în urma inspecțiilor, „animozitățile de ordin personal” care existau și lipsa uneia armonii profesionale, atât de necesare în vederea colaborării interinstituționale. Subalternilor cu funcții manageriale din cele două structuri li s-a cerut să se întâlnească de mai multe ori săptămânal, pentru a face schimb
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șefilor de poliții, care au sarcina să colaboreze cu organele F.R.N. Un alt motiv de nemulțumire al structurilor de securitate națională a fost și transformarea activității Gărzilor Naționale „într-un serviciu de supraveghere”, ceea ce a creat situații tensionate și „vii animozități” între cei implicați, ale căror puncte de vedere, divergente, trebuiau aplanate de șefii instituțiilor respective. Tocmai de aceea a fost pus la punct un program de pregătire a unităților de mobilizare din Gărzile Naționale, care a prevăzut ca pe timp
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
adus pe aceștia în peninsulă ca locuitori permanenți. Pentru cea mai mare parte a locuitorilor balcanici, trecerea la creștinism și divizarea ulterioară a Bisericii de după 1504 au constituit atît elemente de unitate și coeziune cît și motive de neîncredere și animozitate. În Evul Mediu, imperiile bizantin, sîrb și bulgar au fost state cu o putere și un prestigiu considerabile. Civilizația de o mie de ani a Bizanțului și-a pus amprenta asupra culturilor balcanice. În această perioadă de început, sub conducerea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a unui regat autonom al Croației era de asemenea susținută de Partidul Social Democrat Croat, înființat în 1894, și de Partidul Țărănesc, fondat în 1904. Accentul pus pe drepturile politice ale croaților a fost însoțit, spre sfîrșitul secolului, de intensificarea animozității dintre sîrbi și croați. Au izbucnit tulburări, iar presa ambelor tabere a făcut schimb de acuzații violente. Principala țintă a nemulțumirii sîrbilor și croaților o constituia fiecare din cele două părți și nu sistemul dualist. Anul 1903 a adus mari
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lider sau partid important nu cerea distrugerea monarhiei. Chestiunea naționalităților din cadrul Imperiului Habsburgic, ca și aceea din ținuturile otomane, era extrem de complexă. Așa cum am menționat, obținerea autonomiei sau a independenței statelor naționale din Peninsula Balcanică a fost însoțită de intensificarea animozității și a fricțiunilor dintre acestea. O situație nu mult diferită exista și în monarhie. Două relații majore aveau să aibă pe viitor o semnificație aparte: cea dintre ungurii și românii din Transilvania și cea dintre sîrbii și croații din Croația
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la federația balcanică avea cele mai puține șanse de reușită. Imposibilitatea punerii ei în practică fusese demonstrată în repetate rînduri, cel mai recent de conflictele și geloziile dintre aceste state în perioada războaielor Balcanice. Ruperea completă a relațiilor și profunda animozitate dintre Serbia și Bulgaria excludeau în acest moment orice posibilitate de unire. Ideea iugoslavă a beneficiat însă și în perioada premergătoare războiului de un foarte mare sprijin din partea unor anumite sectoare ale societății sîrbești, mai ales a intelectualilor și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernul sovietic s-a găsit pus în fața necesității stabilirii de relații firești cu alte state. Din cauză că nu fusese reprezentat la Conferința de Pace de la Paris și nu era membru al Ligii Națiunilor, el nu putea exploata greșelile aranjamentelor postbelice și animozitățile internaționale provocate de acestea. Relațiile cu Franța, partizană a sistemului internațional, nu erau foarte bune la vremea respectivă. Faptul că regimul sovietic refuzase să onoreze datoriile regimului țarist, un procentaj major din care o sumă importantă era datorată cetățenilor francezi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Balcanilor, unde fuseseră pînă atunci în vigoare o comunitate descentralizată și organizația milletului. Necesitatea de a supune toate deciziile, fie ele importante sau minore, aprobării capitalei prin intermediul funcționarilor locali numiți de aceasta și care reprezentau guvernul central a provocat multă animozitate și tensiune. Sistemul punea, de asemenea, un accent prea mare pe autoritatea centrală. Cînd aceasta slăbea sau devenea coruptă, avea de suferit întregul stat. Totodată, aceste regimuri făceau ca integrarea de noi zone cu tradiții politice diferite, cum era cea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a Ciprului și a altor zone mai mici. Concurența legată de aceste teritorii a contribuit atît la învrăjbirea popoarelor din Peninsulă, cît și la justificarea intervenției Marilor Puteri. Franța, Marea Britanie, Italia, Germania și Uniunea Sovietică au jucat un rol în cadrul animozităților reciproce în scopul satisfacerii propriilor lor interese. Această situație va continua pe perioada războiului și în lumea postbelică. Chestiunea națională și interferența externă aveau să rămînă problemele majore ale Balcanilor. PARTEA A II-A Al doilea război mondial și evoluțiile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puteri aliate. În trecut, simpatiile românilor fuseseră îndreptate mai mult spre statele Europei Occidentale, în special spre Franța, decît spre Germania. Cea mai mare parte a lor nu se considerau în război cu Aliații occidentali în adevăratul sens al cuvîntului. Animozitatea românilor avea drept obiectiv vecinul sovietic și își avea originea în conflictele istorice și în recenta chestiune bolșevică. Sentimentele față de Germania se situau undeva între aceste două atitudini. Armata română era perfect conștientă de slăbiciunea poziției sale militare; din păcate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
turcești. Așa cum era de așteptat, evenimentele acestea au provocat o reacție violentă din partea Turciei, care era dispusă să accepte continuarea dominației britanice, dar nu și trecerea insulei sub controlul Greciei. Disputa care s-a iscat în legătură cu Ciprul a produs o animozitate foarte mare între aceste două partenere ale NATO, complicînd astfel politica Statelor Unite în estul Mediteranei. Ulterior, în mare parte datorită patimilor stîrnite în rîndul oamenilor de această problemă, nici unul dintre cele două guverne, turc sau grec, nu putea renunța la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]