334 matches
-
abuzivă sau În orice caz „metaforică”, folosirea acestei apelațiuni ce corespunde unor realități mult prea Îndepărtate de profilul arhetipal. Thomas și Znaniecki au arătat astfel, Încă din 1918, cum transplantarea de țărani polonezi În Statele Unite a provocat o situație de anomie, de „dezorganizare socială” și de demoralizare a indivizilor, constrângându-i la o viață eratică, limitată la vicisitudinile cotidiene, și la o existență percepută ca lipsită de semnificație, factori prea puțin propice construcției identitare a unui grup, creativității și, de fapt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permite definirea conturului comunității În interiorul căreia este chemată să se exercite solidaritatea socială și nu explică legăturile de obligație reciprocă de care depinde orice sistem de alocare publică de resurse. Republica procedurală este În cele din urmă sortită să producă anomie și deziluzie”. Vedem aici semnificația profundă a logicii comunitariene. Dacă apartenența la o comunitate joacă un rol atât de important În determinarea scopurilor omului, liberalismul nu mai este decât o tradiție printre atâtea altele: „Iluminismul i-a făcut pe cei mai mulți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împuținarea sistemelor de referință și a proiectelor pe termen lung) devine amenințătoare, la fel ca și „viața de mizerie”, „frustrările” sau „culturile străzii”. Cu atât mai mult cu cât anumite cartiere, căzute pradă „ghetoizării”, sunt dominate de mizerie, marcate de anomie și de Închiderea Într-o underclass ale cărei caracteristici sunt bine cunoscute: resurse insuficiente, nivel foarte scăzut de educație, asistență socială etc. Lucrările sau monografiile de care dispunem merg În același sens și vorbesc de o „adeziune intermitentă”. În funcție de loc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
riscul de a suscita un sentiment difuz de nesiguranță și de impunitate (În caz de nesancționare), sentiment care poate deveni el Însuși, „prin reacție”, sursă de violență. Este important așadar să nu izolăm analiza „incivilităților” de a celorlalte cauze de anomie, semnalate În 1999 de către Jacques Chevallier: creșterea inegalităților, extinderea zonelor de sărăcie, excluderea, pierderea reperelor, slăbirea constrângerilor normative (Chevallier, 1999, p. 8). Lupta Împotriva „incivilităților” ar fi sortită eșecului de la bun Început dacă nu am ține seama și de ceilalți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În același timp. În cadrul instituțiilor de Învățământ, folosirea constantă a acestui cuvânt contribuie la neliniștea profesorilor confruntați cu anumite comportamente violente ale elevilor sau liceenilor, lăsați și ei fără repere și fără interdicții de către familiile lor. Procedând astfel, instituțiile creează anomie, deși tot ele o deplâng. Activitatea de structurare socială și simbolică a discursurilor nu se mai poate efectua până la capăt. Eric Debarbieux precizează: „Reducerea rolului școlii implică dispariția consensului În jurul Înțelesului legii” (Debarbieux, 1999, tom 2, p. 46). Între politețe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre experți sau de disputele ideologice, suntem obligați să recunoaștem că recrudescența fenomenelor de precaritate și de pauperizare riscă să ducă, pe termen mai scurt sau mai lung, la tensiuni din ce În ce mai accentuate (să ne gândim la riscurile de „excludere”, de „anomie” sau de „dezafiliere”). Și aceasta cu atât mai mult cu cât ă așa cum au remarcat Philippe Bénéton, René Rémond sau Paul Ricœur ă disparitățile, acceptate odinioară fiindcă erau considerate inevitabile, ținând de natura lucrurilor, sunt resimțite de către contemporanii noștri ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o utopică societate comunistă, și nici un conservator care aspiră la restaurarea unor forme tradiționale ale legăturii sociale. În formele moderne de solidaritate trebuie căutate de acum Înainte noile argumente asociative capabile să combată tendințele contemporane de slăbire a acestei legături (anomie). Orice societate se bazează pe un principiu de solidaritate. Indivizii sunt legați Între ei prin faptul că fac parte integrantă dintr-un principiu care Îi transcende: societatea. Astfel, În Formele elementare..., Durkheim afirmă că religia este o formă transfigurată a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
formă de solidaritate socială. Totuși, În cadrul solidarității organice, individul dobândește un loc inedit. Dezvoltându-se, diviziunea muncii favorizează individualismul, fiecare definindu-se În funcție de o sarcină anume În societate. Această autonomie, pe care Durkheim o consideră un progres, are un preț: anomia. Aceasta este caracteristică unor „societăți formate din indivizi”, adică unor societăți În care importanța colectivului este redusă de dezvoltarea conștiinței agenților. Durkheim nu crede că este posibilă Întoarcerea la formele tradiționale de solidaritate, În special la cele bazate pe grupuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În ghetou etc. Această multiplicare a registrelor face imposibilă o lectură care să reducă problema la o simplă logică a dominației. Excluderea, percepută ca o dezafiliere, semnifică și o Întoarcere la Întrebarea formulată de Durkheim cu privire la legătura dintre solidaritate și anomie. Societatea post-statul-providență este o societate a responsabilității personale: se cere mult de la individ, care trebuie să fie autonom și performant. Pentru aceasta, ponderea instituțiilor trebuie să se diminueze, până la punctul În care societatea nu-și mai socializează sau Își integrează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale (de statut, de sex, de generație, de etnie, de regiune) au dispărut cu totul pentru a face loc precarității parcursurilor individuale. Nu toate categoriile sunt egale În fața excluderii, ci aceasta constituie un fenomen care le supradetermină. Noua imagine a anomiei sau a excluderii face trimitere la anumitepropuneri de inserție sau integrare. Dacă, uneori, aceste ultime două cuvinte se folosesc fără să se facă deosebire Între ele, cel mai adesea primul se referă totuși la legăturile sociale concrete (comunitate, loc de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Magdalena Boiangiu și Beatrice Staicu, Despre democrație În America, București, Humanitas, 1995; Souvenirs (1850-1851), L’Ancien Régime et la Révolution (1856), Paris, Robert Laffont. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Anomie, Asociație, Devianță, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, Excludere, Inegalități sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul anilor ’70, În contextul migrărilor. Preocupările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o excludere. Putem marginaliza o persoană, dar și o mișcare, o idee sau chiar un popor. Cuvântul face trimitere la un proces suferit de cineva sau ceva, spre deosebire de marginalitate, În cazul căreia actorii au ales, cel mai adesea, această stare. Anomie și devianță Acești termeni, deși există și sunt folosiți În diverse domenii ale științelor sociale, s-au răspândit mai cu seamă În cadrul sociologiei. Totuși, trebuie să recunoaștem că, În tradiția franceză, ei nu au căpătat o veritabilă autonomie, cum nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În cadrul sociologiei. Totuși, trebuie să recunoaștem că, În tradiția franceză, ei nu au căpătat o veritabilă autonomie, cum nu au căpătat-o, de altfel, nici dinperspectiva anglo-saxonă. Într-adevăr, facem apel la ei cel mai adesea prin intermediul altor două concepte, anomie și devianță. În ceea ce privește anomia, ne stă la dispoziție o literatură foarte abundentă; este așadar inutil să insistăm prea mult asupra acestui subiect. Am putea să precizăm doar că, În privința sa, cercetătorii nu au prea ajuns la un consens. Dacă majoritatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să recunoaștem că, În tradiția franceză, ei nu au căpătat o veritabilă autonomie, cum nu au căpătat-o, de altfel, nici dinperspectiva anglo-saxonă. Într-adevăr, facem apel la ei cel mai adesea prin intermediul altor două concepte, anomie și devianță. În ceea ce privește anomia, ne stă la dispoziție o literatură foarte abundentă; este așadar inutil să insistăm prea mult asupra acestui subiect. Am putea să precizăm doar că, În privința sa, cercetătorii nu au prea ajuns la un consens. Dacă majoritatea sunt de acord să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cărora, În societățile moderne, normele tradiționale devin inoperante, fără a fi Înlocuite Însă de altele noi. În aceste condiții, indivizii se simt dezorientați și angoasați. Rezultă de aici o destrămare a legăturii sociale sau creșterea ratei sinuciderilor. Regăsim ideea de anomie, modificată, cincizeci de ani mai târziu, la Robert Merton. Pentru el, aceasta este situația de dezechilibru În care individul nu mai reușește să atingă un obiectiv definit și prescris de cultura În care trăiește. În fiecare situație, se examinează astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mijloacele aflate la dispoziție. Unii se vor simți frustrați și nu se vor da În lături de la a folosi soluții ilegale. De aici, vor trece dincolo de „marginea” normelor prescrise și vor deveni devianți sau marginali. Aportul Școlii de la Chicago De la anomie la devianță s-a trecut grație sociologilor din Școala de la Chicago. Într-adevăr, Începând cu anii ’50, o serie de studii au pus În evidență legăturile dintre marginalizare, violență și problemele de inserție socială pe care le punea imigrația masivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În continuare, se va acorda atenție nu atât cauzelor marginalității, cât agenților și mecanismelor de control social. J. L. & BECKER Howard (1985), Outsiders. Etudes de sociologie de la déviance, trad. fr., Paris, Métailié (prima ediție americană: 1963). BESNARD Philippe (1987), L’Anomie. Ses usages et ses fonctions dans la discipline sociologique depuis Durkheim, Paris, PUF. CLOWARD Richard și OHLIN Lloyd (1960), Delinquency and Opportunity: a Theory of Delinquent Gangs, Glencoe, The Free Press. COHEN Albert (1955), Delinquent Boy. The Culture of the
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, PUF (prima ediție: 1897). LEMERT Edwin (1951), Social Pathology, New York, McGraw-Hill. — (1967), Human Deviance, Social Problems and Social Control, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. MERTON Robert (1965), Eléments de théorie et de méthode sociologiques, Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). Φ Anomie, Devianță Melting pottc "Melting pot" Problema așa-numitului melting pot, adică a creuzetului În care coabitează, se confruntă și uneori fuzionează populații diferite ca origine familială, etnică și culturală sau ca nivel social, s-a pus În mai multe contexte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care pot, În mare măsură, să fie suprapuse: În științele sociale se pun În opoziție individualismul și „comunitarismul”, iar În drept, drepturile individuale și cele colective. Pentru anumiți autori considerați „comunitariști”, importanța comunității, fără de care omul ar fi condamnat la anomie, merită mai multă atenție În organizarea politică și socială. Chiar și fără a-i acorda o preeminență sistematică, o societate democratică ar trebui să recunoască totuși un „drept la diferență”, care să permită exprimarea colectivă a trăsăturilor culturale (Taylor, 1994
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunitatea de individ. Pentru ei, liberalismul procedural eșuează În Încercarea de a exprima responsabilitățile față de comunitate, a căror forță morală rezidă În parte În faptul că numai În raport cu ele reușim să ne Înțelegem, și, pe deasupra, este dezarmat În fața riscului de anomie și de deziluzie. Critica formulată de comunitarieni stabilește, În plus, o legătură constitutivă Între chestiunea construcției identitare și cea a judecății practice. Pentru a ști cum trebuie să acționez, trebuie să știu cine sunt. Cu alte cuvinte, trebuie să recunosc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
proveniți din imigrație pot fi și ei respinși, tot În numele ordinii sociale („republicane” sau nu), pentru că sunt atinși de un individualism extrem, aproape patologic, explicat cel mai adesea prin „dezrădăcinarea” lor, și trăiesc ca niște prădători Într-un regim de anomie, Într-o stare de incivilitate devenită la ei a doua natură. „Rasializarea” acestor excluși reduși la originile lor etnice presupuse este Însoțită de Închiderea Într-o situație de double bind1: li se reproșează În același timp că sunt prea comunitari
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socializare și include nu doar cunoașterea prescripțiilor, ci și a marjelor de manevră de care dispunem (pentru că rolurile pe care ni le asumăm nu se reduc la o listă de proceduri strict delimitate), slăbirea sau incoerența lor poate duce la anomie, arbitrajul În favoarea conformismului depinzând de numeroși factori: de raportul costuri/avantaje, de obligația morală, de gradul de risc și aversiunea față de risc, de importanța constrângerilor sociale, de preocuparea pentru identificare sau pentru exemplaritate. G. F. & CHAZEL François și COMMAILLE Jacques
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de méthode sociologique, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). SHERIF Muzafer (1936), The Psychology of Social Norms, New York și Londra, Harper. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1981), La Religion de la vie quotidienne, Paris, PUF. PIALOUX Michel și BEAUD Stéphane (1999), Retour sur la condition ouvrière, Paris, Fayard. RAULIN Anne (2001), Anthropologie urbaine, Paris, Armand Colin. THIEBLEMONT André (coordonator) (1999), Cultures et logiques militaires, Paris, PUF. Φ Anomie, Contracultură, Cultură, Devianță, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, Melting pot, NAȚIUNE, SOCIALIZARE Suveranitate/suveranismtc "Suveranitate/suveranism" Trebuie să facem distincție Între cele două noțiuni. Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permite să se evite folosirea forței (Napoleon față În față cu Pius al VII-lea), deși acțiunile violente restaurează din când În când imaginea puterii represive. Forme foarte variate La rândul său, sociologia discută mult despre multiplele forme de violență (anomie, suicid, devianță, revoluție, război) și despre efectele de incitare ale spectacolului oferit de explozia de conflicte sociale, Însă, o dată cu Weber, ea analizează și violența legitimă a statului ca mijloc de a asigura securitatea corpului social, contracarând riscurile de descompunere economică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]